Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-06-11 / nr. 65

CURIERUL DE IASSI, prea plăcut in general. Intr’o întrunire ge­nerală n’a hotărit a se substitui acestui pro­­ect un altul nou care oprește ordinul jesu­­iților și ordinile sau congragațiunile de a­­semine natură, mai cu samă a fraților igno­­rantini. In urmă înființarea de noné ordine de acest soiu va fi oprită; in fine legea va decreta alungarea de pe pământul german a tuturor membrilor străini și strămutarea sau închiderea membrilor ce vor posede in­digenatul. Executarea legei nu va fi încredințată po­liției ci consiliului federal, a căruia instruc­țiuni vor dezigui măsurile ce vor fi luate de poliția staturilor particulare. După o altă comunicare telegrafică din Berlin, guvernul imperial n’ar fi departe de a se uni cu aceste amendamente. In acest caz ele vor fi fără indoială adoptate cu o mare majoritate. AUSTRO-UNGARIA. Starea actuală a monarhiei se presează sub un aspect foarte îngrijitor. In Cislei­­thania guvernul tot se găsește incă față cu cestiuni politice de o însemnătate necontes­tată. Mișcarea Cehă in Bohemia, înăbușită pentru un moment, dar care se va ivi la cea antei oca­sie, emanciparea promisă pro­vințiilor germane, reforma electorală, alege­rile directe la Reichsrab­, secularizarea stă­­rei civile, legile confesionale, emanciparea invățământului public, toate aceste cestiuni așteaptă o soluțiune, și nim­ine nu e gata de a lua parte la densa, nici guvernul, nici parlamentul, nici chiar opinia publică, mai împărțită decăt ori­cănd, și descurajată prin sterilitatea silinților ei de până acum, spre a ajunge la o stare regulată de lucruri. In Ungaria lucrurile nu merg mai bine. Perioda electorală a fost însemnată la înce­put cu scene violente, de care nu se mai găsesc exemple in nici o altă țară. Orisa e­­xistă astăzi intre Ungaria maghiară și cea slavă și romănă. Cum se vor împăca aceste elemente deosebite ? Pe ter­mul politicei din afară, Austro- STmrnica cu toată, atitudinea sa, avidentă și impăfr­i­ji­re. Serbii de pe­ste Dunăre și-au dat măna cu cei din Ung »na și lucrează in < V. I .imhib­ing presei" de Lingril­a can - Hăt in Posta o mare iritațiun­e. Atât ministru de culte și instrucțiune pi­nisterial, Francisc Mészáros se află de pre­sent in Cluj, spre a încheia in fața locu­lui lucrările prealabile relative la Universi­tatea de Cluj, ce se va deschide in luna lui Octomvie a. c. și totodată spre a conferă cu deputațiunea reuniunei museului Transil­vaniei, pentru ca să lase colecțiunile lu m­useul pe sama Universităței. Concursul pentru ocuparea catedrelor pro­fesorale la numita universitate s’a publicat dejă in foaea oficială, și sună astfel: Pe baza prea înaltului decret al Mat. Sale Imp. reg. apost, de la 29 Mai a. c., referi­tor la ocuparea catedrelor profesorale, înși­rate mai la vale, la Universitatea de Cluj, ce se va deschide in anul scolastic 1872/3, prin aceasta se publică concurs. Cu aceste două catedre, dacă se vor ocupă prin profesori ordinari, sunt împreunate sa­lare de cate 2000 fl., pe lăngă aceea 300 fl. bani de cartel și o urcare a salarului cu 300 fl. tot la 10 ani de serviciu,—dacă însă se vor numi profesori extraordinari, salarul acestora va fi 1200 fl. și 250 fl. bani de cartel. Catedrele de ocupat sunt următoarele : 1) La facultatea juridică-politică : Istoria universală a­ dreptului european și al pa­triei ; dreptul privat și montanistic al Un­gariei , al Transilvaniei. Dreptul privat aus­triac, procedura procesuală, dreptul comer­cial și cambial. Dreptul roman. Dreptul natural și enciclopedia. Dreptul penal. Dreptul public (de stat) unguresc. Cu­­nostințele legilor administrative și financiare. Dreptul eclesiastic catolic și dreptul feudal. Statistica. Politica constituțională și admi­nistrativă. Economia națională și științele fi­nanciare. Dreptul eclesiastic protestant, greco­­oriental și unitar. Este de insemnat, că catedra dreptului eclesiastic protestant, greco-oriental și uni­­tar se va împreună, după calificațiunea pe­­tentului, cu una din catedrele mai sus în­șirate. II) La facultatea de medicină și chirurgie : Anatomia descriptivă și topografică, anato­mia patologică. Fisiologia și histologia. Pa­tologia generală, terapia și farmalogia. Pa­tologia și terapia medi­cinică specială, pato­logia și terapia chirurgică specială, moșitul și ginecologia teoretică și practică, științele teoretice și practice despre vindecarea ochi­lor. Medicina forensică. Patho-Chemia și ese­nda organică. Epizooteologia și poliția ve­terinară. III) La facultatea filosofică: Fisica expe­­rimentală, Fisica superioară. Matematica su­perioară. Matematica elementară. Cliema. Zoologia și anatomia comparativă. Mineri­­logia și geologia. Botanica. Filosofia și pe­­dagogia. Istoria universală și a patriei. Și­­ințele auxiliare ale istoriei. Geografia gene­rală și comparativă. Filologia latină. Filologia elină. Filologia citisese despre lucrările lor didactice și li, și despre alte merite, și adecă, dacă se află déj­­­a plianți, pe calea autorităților, ia din contra nemijlocit la ministeriul subsemnat ~ai mult »fj. x(J­unguot a*­u» Buda, 11 Iunie 1872. De la ministeriul J. ung. de culte Și instrucțiune publică, foarte clar tendențele speculanților Vienezi, de a ruina material bogata țară a Bucovi­nei făcând să curgă in lăzile lor câștigul pe care acuma il are populațiunea Bucovi­neană, exploatând pământul ca pentru spe­culație și nu ca acela ce­ cultivă pentru traiul seu și a familiei sale, umplănd Buco­vina de venin­c­ din toate părțile, sub aren­dași revisori și inspectori, toți întreținuți din bogățiile economice a acelei țeri, in contra acestui proiect s’a sculat întreaga Bucovină, protestând din resputeri, și mai ales s’a deosebit in aceasta Comitetul central pome­nit mai sus. „Este intr’adevăr de necrezut, — și dacă proiectul n’ar fi fost presentat guvernului, s’ar putea crede că este o glumă, mistifica­­ție—ca intr’o afacere atăt de colosal proiec­tată, care pare a fi făcută numai din inte­resul pentru ridicarea desvoltărei economice, unde e vorba de milioane, unde mai toate puterile productive a unei țeri intregi intră in foc—acolo să se ceară secretul, exclude­rea ori­cărei concurs.“ Protestul cercetează apoi in mod științific pericolele unei imposesuuri la bancheri, spe­culanți și jucători de bursă, arată modul după care se poate ameliora cultura fondu­lui religionar și sfirșește rugând pe ministru să respingă numitul proiect. După știri ultime arendarea s’a amânat pe mai tărziu. DIN BUCOVINA. Comitetul central al asociațiunei pentru cultura țerei, din Bucovina, au adresat mi­­nisteriului de agricultură un protest relatu la proiectul de" imposesuire a fondului reli­­gionar a bisericei Greco-Orientale pe timp de 40 ani unui consorțiu de banchieri Vie­­nezi. Proiectul mai conținea pe lăngă condițiu­­nea timpului, și acea că ori­ce concurenți să fie exclusă, și prețul arendei să fie fix­at la o sumă cu 10 °­ C mai mare decăt media venitului curat a celor 5 din urmă ani. In contra acestui proiect in care se ved Solii Locale. *** (Mersul trenurilo­r). Atragem luarea aminte a onorabilului Guvern asupra schimbărilor introduse in mersul trenurilor prin care circulațiunea este mai cu totul im­­pedecată. Astfel cu clasa 111 nu se mai poate merge la Botoșeni, și la Roman numai jumătate de drum. Ori­ce pasager este si­lit să meargă cu trenul accelerat clasa II și 20% mai scump dacă nu vra să doarmă in Verești sau nu Pașcani. Mai multe persoa­ne ni s’au tănguit că vrând să meargă ori lar mai multe servitoare au fost nevoite să fa­că: ne«Yund « în­l­ -o» accoH'irc .Îp *v despre aceste așa numite trenuri accelerate observăm următoarele: Diferență intre timpul de minute. Cât despre mersul intre Roman și Suceava este de observat că mai nainte trenul ordinar mergea in 4 oare 24 minute. Acuma trenul accelerat merge in 4 oare , dar pentru ca publicul să creadă că merge mai repede ca trenul accelerat s’a micșurat repegiunea trenului ordinar care merge acuma 6 oare până la Suceava. Neorănduiala produ­să prin asemenea schimbări este la culme. Dacă onorabilul Guvern nu va lua măsurile necesare pentru a impune societății un sistem de mers al trenurilor care să corespundă tre­buințelor noastre, atunci drumul de fer va fi mai mult un mobil de lux, decăt un mij­loc de comunicațiune. Pană acuma regula­­rea mersului trenurilor noastre se îndreaptă nu după interesele noastre ci după gustul societăței, care nu perde nimic, având ga­ranția Statului. *** (Procesul lui H­o­l­b­a­n) și a to­varășilor săi in număr de 12 se va judeca in zilele de Luni și Marți la curtea cu Ju­rați (12 și 13 a curentei). Faptele pentru care sunt acuzați sunt trei omoruri in împreju­rările cele mai crâncenă, și două tâlhării mari. Violenți de tot soia, torturi, arderi cu gaz au însoțit faptele lor nelegiuite. In locul d-lui I. Mana anunțat in unul din numerele trecute va apăra d-nul Stefan Șendrea pe u­n­ din acusați. Pentru ceilalți remăn apă­rătorii aratați. »»(Afacerea S­c­o­p­e­ț­i­l­o­r). Autorii crimei cunoscute a fost zilele aceste încar­cerați in penitenciar. Instrucțiunea se ur­mează in contra­st. Ei vor fi judecați in se­siunea viitoare a curței cu jurați. Mai multe denunțări de castrări violente au venit la parchet. Unele din ele nu se mai pot urmări fiind mai mult de trei ani de cănd s’a pe­trecut, timp in care delicte de asemene na­tură se paragrafisesc. Celelalte se urm­ăr­esc ansle separate de urmărirea crimei comise a­­supra fetei. *** (Strada Academiei) este pre­făcută in o baricadă acum de mai multe zile; drumul la gară este inchis, sau trebue să se facă inconjur. Nu știm cum să mai atragem luarea aminte a autorităței comu­nale asupra unor asemene neorăndueli. De cuvent, de rugăminte nu ascultă nimene. Intr’o zi ar fi cu haz să se nască o revo­luție in Iași contra Primăriei din causa stra­­delor, cu atăt mai mult că baricadele sunt deja făcute din ordinul Primăriei! INSERȚIUNI ȘI RECLAME.*) Iașii 8 Iunie 1872. Domnule Redactor! Bine-voiți a insera in stimabilul ziar ce redactați următoarele linii spre liniștirea d-lor de la „Uniunea Liberală“. Priimiți etc. L. Bamberger. Domnule Radactor! In onorata foae a d-v. No. 63 am cetit netifislr­ata adevărat prim­ititA­u. trA- imîivfin obscuri, prin care cer permisiune de a pune vioronați cu ață, care se ție loc de cum­peni, uiuni antici, care­­ i- ar fi fost aplicabile in Orient in secoli auridiiuviane. tru ridicola petițiune a celor trei necunos­cuți de nimene. Iar ceea ce privește îngrijirea domnilor de la „Uniunea Liberală“, d-lor pot fi foarte liniștiți, căci Evreii nu vor cere niciodată circondirea d-lor-sale. De a circoncisa drep­turile altora este și remăne prerogativa a domniilor-Ior. L. Bamberger. Societăți de asigurare. Pentru a întări și mai mult cele spuse in unul din numerele trecute despre societatea North British­ and Mercantile aflăm după ziarul Trompeta Carpaților, că arzând casa Domnului Constantinescu, croitor Roman din București, numita societate a refuzat să-l despugubească sub felurite pretexte, astfel ") Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică, privesce numai pe autoriu. — Hum!. Schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor! replica bătrânul, clătind din cap. Oratorul remase încremenit ! Necompătimirea țăranilor pentru soartea boerilor, ei smulse de pe ochiu un vel ce-i ascunsese adevărul păn atunci, tristul adever ca distanța socială dintre clasa privilegiată și popor, desvoltase in inima poporului o indiferență absolută in privirea boerilor, și că abuzurile impiegaților făcuseră pe Români a stigmatiza cu porecla insultătoare de Cio­coi pe toți acei care nu erau din rândul lor. Vali incepu a se cam indoi de concursul gloatelor la realizarea dorinților sale, și sub îndemnul amărirei ce-i inundase inima, el eră acum să apostrofeze pe țerani intr’un mod violent. O­­ voi, nedemni urmași a lui Traian, strănepoți degenerați a lui Ștefan cel mare!... voi!... când deodată un străin apăru călare la curte, aducend o scrisoare de la Peatra. Prințul C. se retrase deoparte cu amicii lui și le ceti scrisoarea. Toți se întristare și căzură pe gânduri căci, pintre multe alte vești rele, corespondentul mai adăugia: „că poliția din Iași ar fi arestat un mare număr de persoane pe care le supunea la torture in întunericul închisorilor, că o samă de tineri ar fi fost espeduiți spre Dunerea in căruțe de poștă, dar că sosind in pădure de la Poeni, nu departe de Iași, ar fi fost uciși de arnăuții care-i escortau , in fine, că unul din șefii miliției, prințul G. plecase la munți cu un regiment de soldați și cu o ceată numeroase de slujitori pentru ca să calce rangul in ajunul invierei, etc.“ Știrile aceste provenite din isvor sigur ca toate veștile ce se nasc și se împrăștie in timpi de tulburări, erau de natură a inspi­ră îngrijire. Prințul C. formă indată cu a­­mb­ii sei un soiu de consiliu de resboiu pentru a chibzui mijloacele de împotrivire și de apărare. Unul dintre membrii acelui consiliu pro­puse a merge cu țeranii de vale, pe malul Bistriței și a se ați­ă la capra podului de la Răpciune pentru a opri trecerea dușma­nului ; un al doile, unindu-se cu acest plan, adăugi cu prudență că ar fi destul de nime­rit să se dărâme chiar podul. Un al treilea mai fantezist, opina de a se inainta pănă pe culmea dealului Doamnei, și acolo de a așeza pușcași prin copacii de pe marginele drumului, pentru a ploa de sus cu glonți in capetele soldaților, anse un al patrule pretinse că nu ar fi o mișcare stra­tegică de a alergă inaintea pericolului cu o mână de oameni rău înarmați și nede­­prinși cu restonele, prin urmare, el găsi mult mai avantagios de a sta locului pe piscul unde era clădită casa boerească, fiind această posiție foarte greu de luat cu asalt. De față la acest consiliu resboinic se află și un vechiu enicer, anume Mehmet-Aga care făcea de câțiva ani negoț de chereste; el ascultă serios toate opiniile, cumpăni toate planurile, apoi luănd curentul, zise cu un accent turcesc destul de comic : — „Boeri, dumnevoastre ! Să mergem la­­ pod, la Răpciune, bun­este­­­ama dacă duș­­umanul trece Bistrița pe aiurea și ne incun­­djură pe la spate, noi ne găsim deodată in­­„tre foc și apă, și asta rău este­­. .. să ne „suim pe dealul Doamnei și acolo să ne a­­„cărâm ca momițele prin copaci, bun este, „ama dacă dușmanul da foc pădurei, noi „suntem fripți, și asta rău este.­­ să stăm „aice pe loc închiși in curte, pe virful pis­cului, bun este, ama la resboiu omul se’n­­„ferbeată, are sete, trebue apă la dénsul. „Aice apă nu-i! cișmea nu-i! aice apa se „aduce cu sac aoa din vale!. . . Ce facem „noi dacă dușmanul ne taie isvoarele ? Cănd „a incepe focul, bomba, bomba, búmba, cum „stingem setea la noi ?. Foc la pușcă, foc „la pept, foc la găt, asta reu este­­. Eu cred „că am nimeri mai bine, dacă ne-am retra­­­ge mai in fundul munților, in schitul Han­gului, unde sunt ziduri, unde sunt patru „turnuri și unde apa este. Acolo stăm la „meterez și impușcăm tot in plin, bomba, „bomba, bomba, ha!“ Planul lui Mehmet-Aga­de și e spus ast­­feliu intr’un mod original, para cel mai cu­minte și fu adoptat in unanimitate. Deci se ordona pregătirile necesare pentru retra­gerea pe a doua zi la schitul Hangului, iar spre paza nopței se așezare sentinele pe la diferite locuri învecinate cu casa, se trimise zece pușcași călări la capătul podului de la Răpciune și se împărți merinde la oameni adunați in curte. Acum noaptea se lățise ca unu vel negru cusut cu diamanturi ; o lună plină poleia valurile Bistriței și îmbrăcase munții cu o draperie fantastică de lumină. Romanii aprin­seseră mai multe focuri in curte și se gru­paseră cete, cete împrejur, grăind, poves­tind, glumind și rezind de păcăliturile ce-și adresau după obiceiul lor. (la urmă).

Next