Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-05-04 / nr. 51

CURIERUL DE IAȘI. Pănă atunci foile presidențiale se încearcă cu destulă neghibăcie să liniștească mania monarh­iștilor din Adunarea Națională. Ast­fel „le Bien public“ a mers pănă a lasa să se întrevadă că disolvarea de care se teme atât majoritatea, ar putea fi amânată pănă in Martie 1874. Tema aceasta a fost rea primită in șirurile stângei, chiar a celei mai moderate. Comisiunea de permanență se va întruni in 10 Mai. „Le Bien public“ organ preși­­dențial, crede că și această ședință va tre­ce fără incidente. „Le Bien public“ intr’o notă ce e desigur inspirată din sfere oficia­le, invită pe lectorii săi să se păzască de vitetele împrăștiate asupra hotărârilor ce ar fi luat consiliul de miniștri relativ la dis­­posițiile celor trei legi constituționale ce e­­laborează acum. Acest avertisment era cu atât mai necesar cu căt intre vitetele de care e vorba se află unele ce vin din is­­voare destul de bune, și care tind a acasa pe guvern că a făcut dreptei concesiuni ca­re lovesc pe față disposițiile țerei, astfel precum ele s’au manifestat prin alegerile din 27 Aprilie. ANGLIA. Sir Charles Dilke a prese­ntat Camerei Comunilor o hotărâre cerând remaniarea circumscripțiunilor electorale, astfel incăt să se asigure fiecării circumscripții un număr de representanți proporțional cu cifra alegă­torilor, sau mai bine de a forma circum­­­scripții noue, care se numere aproape ace­­laș număr de alegători, și să numească tot atăta deputați. P. Dilke a aratat numai a­­nomaliile ce prezintă sistemul electoral as­tăzi in Anglia, și a cerut suprimarea lui, fără a formula propunerea sa in termiul lă­muriți. V. Anderson, sprijinind această propune­re a probat că împărțirea scaunelor in Par­lament intre Marea­ Britanie, Scoția și Ir­landa, nu este făcută in mod drept, ori­ca­re ar fi baza acestei împărțiri, sau popula­ția sau impozitele plătite de fie­care din a­­ceste țări. Partizanii acestei măsuri au a­­ratat că orașele mari, in care populația es­te mai aptă spre a înțelege drepturile sale electorale, sunt sacrificate la niște sate ne­însemnate, in care alegătorul este ignorant și mai totdeauna supus la influențele fami­­lielor mari și a proprietarilor bogați de prin prejur. D. Gladstone a respins, admițând esactitatea acestor reclamații, dar a găsit momentul neoportun pentru a le supune Parlamentului. O reformă așa de vastă ce­re studii pregătitoare și nu ar reclama mai puțin de­căt o sesiune pentru a o examina sub toate privirile. GERMANIA. In Parlamentul german desbaterea legei monetare a luat o față care a trebuit să nimicească pe guvern și pe consiliul fede­ral. Cu toate stăruințele președintelui can­celariei, adunarea a menținut întâiul său vot in favoarea monetei de argint de 2 mar­ee, respinse de consiliul federal. Deputații din mează-zi mai cu samă, susținuți de con­servatori și de catolici, au dobândit acest vot de unde poate să casă un conflict intre Cameră și consiliul federal. Parlamentul german a adoptat in 8 Mai fără modificări, cea mai mare parte din ar­­ticolele legei monetare. Guvernul va aș­tepta fără îndoială votarea celui de pe pr­­­mă articol, pentru a da pe față intențiunile sale. El nu pare hotărt a ceda asupra mo­netei de 2 maree. „Corespondența provin­cială“ de a înțelege că reforma monetară ar fi compromisă, dacă in urma unor none deliberări, nu s’ar putea ajunge la un com­promis sau la o înțelegere pe baze none. Cancelaria imperială a presentat Parla­mentului un proect de lege prin care se a­­cordează credite pănă la 37 milioane, 519,589 taleri, din despăgubirea de resbei, pentru mântuirea rețelei de căi ferate din Arsala și Lorena. Aceste lucrări s’ud privesc li­­niele strategice, sau sunt lucrări pentru ca­re guvernul german a luat Însărcinare in totalul de pace. ITALIA. Camera deputaților continuă desbaterea legei Asupra corporațiilor religioase. Sănă­tatea papei tot este încă nesigură. El a pu­tut să primească cu toate aceste o depută­ție de pelerini francezi a căror președinte a ținut un curent foarte insultător pentru Italia. In respunsul său, Piu IX a avut bu­nul gust de a remănea pe teremul religios. De altfel guvernul italian începe a se obosi și cu drept cuvent, de abuzul ce fac străi­nii de bunătatea lui. O agență de călătorie, formată in Franția spre a facilita peleri­najele la Bom­a, a anunțat sub-scriitor­ilor săi că trenurile ce-și propunea să organizeze au fost oprite, incepend de la frontiera Italiei, și că prin urmare ea trebue să renunțe la proectele sale. AUSTrO-UNGARIA. Sesiunea delegațiilor Austrei și a Unga­riei, se apropie de sfârșit; dar învoirea ce se aștepta că se va face intre ele, asupra câtorva cestiuni din budget, se va stabili cu greutate. Neînțelegerile privesc pe unele alo­cații din budgetul militar, in care Ungurii au făcut scăderi pe care Austriacii nu le-au privit. De altă parte delegația ungurească votase cu majoritate creditul pentru confi­­niile militare, ceea ce iarăși a desplăcut de­legației austriace. Concesii mutuale ar fi pus poate capăt a­­cestui conflict, și scurtat sesiunea, dar se pa­re că pentru a pune la cale amândouă păr­țile, va trebui a alerga la mijlocul extrem: votarea in comun a amânduror delegațiilor­ unite. RUSIA. Jurnalul englez „Daily Telegraph“ publi­că noutăți din Asia centrală, care spun că hanul de Kiva, după sfaturile Angliei, tri­misese o deputăție generalului Kaufman pe Emba, spre a-i face propuneri de împăca­re, dar deputăția nu-l întâlnise, căci el era deja pe drum spre Syr-Daria. Hanul a ina­­poit vr’o 20 de prinși rusești și s’a oferit să primească condițiile ce i se vor propune. A­­ceastă supunere târzie de­sigur nu va opri armele rusești. Jurnalul englez convine el însuși că Rusiei ar trebui garanții mai soli­de pe viitor decăt asigurări ilustrii. După aceste informări, armata espediționară va fi in curând concentrată împrejurul Kivei. Ge­neralul Kaufman nu se va mulțumi numai cu un tratat de pace și de supunere; e mai mult decăt probabil că va cere garanții de ocupare, și că șiderea trupelor rusești se va prelungi și după luarea Kivei. Cetim in “Federațiunea“ in edițiunea de cri sara a ziarilor u Pester Lloydil Redacțiu­nea împărtășește de la București știrea, că D. Costafor este prea mulțumit de primirea ce i s’au făcut la Viena de cătră D. Andrá­sai. — D. Costafor n’au avut a face vre­o negociațiune specială, ci pur și simplu nu­mai misiunea d’a mulțumi cabinetului aus­­tro-maghiar pentru amirabila și binevoitoa­rea atitudine de buni vecini, ceea ce au con­tribuit foarte mult la sprijinirea și întărirea actualului regim al României. Ce e drept, zice „P. L.“ România nici cănd mai nainte nu s’a bucurat de pace proporțion­al minte a­­tât de durabila, nici de un minister cu vi­­eață mai îndelungată, ca cel actual. Se nu crează insă cetitorii noștri, că D. Costafor s’a dus la Viena a face numai metanie, „P. L.“ descopere că­­ s’a dus a face și oare­ca* ri a se curăți cu privire la jancțiunea linie­­lor forate, așa după ce D. Costafor mulțu­mește și care mulțumește capului afacerilor ostetice al imperiului austro maghiar pentru nemărginita grație, că cond­usele de revisa­re ale Camerelor României, cabinetul de Vie­na nu se au întrebuințat de cârlig pentru o acțiune diplomatică In fine, adauge „P. L.“ că prin acel vot al camerei ce știunea funcțiunilor nu s’a în­lăturat de la ordinea zilei, cel puțin in Pes­ta așa se crede și nu sufere nici o îndoială, că guvernul de­parte d’a fi renunciat la spe­ranță, va pune acuși in mișcare toate soti­țile pentru a deslega acel.s­ă cestiune con­form intereselor Ungariei cari sunt inden­­tice, sau „merg mână la mână“ cu ale Ro­mâniei, precum zice „P. S.“ Asupra inființărei agenturei noastre in I­­talia cetim in „Caseta Transilvaniei“ foaia „Neue Wiener Tagblatt“ scrie cuvinte ama­re despre representa­țiunea pe care România vra se o aibă in Italia și aruncă venin in contra Italiei și in contra României, inju­­răndu-le cu diatribe și insinuând că, după dânsa, aci e un scop special politic, pe ca­re -l găsește in originea revoluționară a Ita­liei, care ar avea pentru România, aceasta tinde se se emancipeze, aceași indulgință ce ar avea și pentru sine înseși. Apoi con­chide că, in alt timp, pasul făcut de Româ­nia ar fi putut avea ca resultat cele mai grave consecinț­e, insă că in momentul de fa­ță nu mai e t­ot astfel iu. Cordiala ințălegi­ca, stabilită la Berlin intre Germania, Rusia și Austria, garantează că nici o conflagra­­țiune nu va putea amenința se cuprinză O­­rientele.“ * in teorie câte 3 lei vechi 5 parale fac tocmai 62 lei vechi 20 parale Dar in practică ce se întâmplă ? Pentru tm na­poleon ți se dă 10 piese de 2 lei noi sau 20 de 1 leu nou. Aceste piese când le schimbi in gologani, ies pe leu nou 10 bucăți de cele de zece bani. O piesă ăuse de zece bani este doua­spre­zece parale vechi. Zece piese fac deci 10x 10—120 parale sau trei lei vechi tocana. Deci in piață in realitate leul nou um­blă trei lei vecin, deci napoleonul umblă 60 lei, prin urmare o diferență in scă­dere de 2 lei vechi 20 parale pentru fiecare napoleon, ceea ce este colosal pentru că reprezintă o scădere de 4%. Acelaș lucru se întâmplă cu galbenul și cu toată moneda mare, din cansă că mo­neda mică nu-i este corespunzătoare. Pi­esa de 10 bani este luată drept 12 pa­rale pe cănd ea ar trebui să fie luată drept 12% parale, pentru ca leul nou să semăna 3 lei vechi 5 parale. Cum am putea eși din această greutate nu este văzut. Reul e­ste însă foarte simțit. *** (Proces.) Astăzi se va judeca la Tribunalul Secția IV, procesul lui Solomon Grosmann, pentru luare de bani in numele judecătorilor. (Otrăvire). Se vorbește prin oraș că din causa unei erori comise la farmacia D-lui Otto Selten (la „Stefan cel Mare“), ar fi murit copila D-nei E. Draitel. Pănă acuma nu este nimic si­gur. Justiția care au luat cazul in cer­cetare, ne va pune in curând in posi­­țiune a arăta dacă este sen nu ceva a­­devărat in acest vitet. *** (S­i­n­u­c­i­d­e­r­e.) Săpătorul de pen­tift Carol Caer, locuitor in desp. IV sa sinucis zilele aceste prin o descărcătura de pușcă. El a făcut aceasta ziua mare, pe un loc sterp lângă un copac. Megie­șii nu presupuneau nemic, vezendu-l cu pușca ia mână, pentru că obicinuia a împușca cioare și alte păseri. Nu să știe causa sinuciderii sale, să presupune anse că nu era cu toată mintea. ȘTIRI ULTIME. După o depeșă sosită eri, să zice că fostul principe al României, Alecsandru Ioan I, a reposat in Heidelberg, de moar­te subită ȘTIRI LOCALE. (Timpul). De mai multe zile plouă necontenit și timpul e destul de rece. ...%. (Mon­eda.) Prin introducerea mo­nedei celei noue s’a introdus o pertur­bare in sistemul și valoarea monedelor care cu greu se va putea indrepta. In piață predomnește cea mai complectă a­­narhie, ceea ce se poate vedea din de­­tailurile următoare. Napoleonul umbla pănă acuma 62 de lei vechi 20 parale. Acuma umblă 20 lei noi, care calculați Inserțiuni și Reclame.*) Domnule Redactor! Bina voiți a insera in stimabilul dv. Ziar următoarele: Astăzi urmează a se cerceta procesul cu cinstitul Solomon Grosman Înaintea Trib. corecțional, obiectul acasărei ce se face. Dom. Gossman este că lua bani in numele judecătorilor. Tot acest Grossman pănă mai dăunazi mai profesa meseria da a declara pe neguțitori de falit și ai șterge de bani, intr’un mod neauzit. Acest trafic numai el l’a putut inventa, cu ocasiunea cercetărei procesului de astăzi, au să se dei pe față și alte mârșăvii ce comite, și deși astăzi are o indrăsneală a se lăuda că judecătorii Trib. corecțional sunt ai lui, totuși noi credem că onoratul Trib. corecțional va fi ca tot­deauna in părțial și in­cașul de față chiar viguros cănd e vorba de onoara magistraților. I. Edel mun. ȘTIRI DIN ȚARĂ. Botoșani 28 Aprilie 1878. Cu trenul sosit astăzi la amează, a sosit in urba noastră și înalt Prea Sfințitul Mi­tropolit Calinic Miclescu. *) Responsabilitatea art. publicate sub această, ru­brică privește numai pe autor: Fernand, Indrăsniți. . . . Dighed, Tot pentru a asigura tăcerea ta. Fernand, Și singur contra acestor m­isera­­bili! . . . Dighed, Amici, închideți ușele cele. (In a­cest moment toți se duc cătră fund). Fernand, Cum se scap? pe unde se fug? Satan, (eșind pe mica ușă din stingă), Pe aice’. Fernand, Ce văd ? Satan, Satana care se ține de promisiu­nea sa . . . vină urmează și . . . Colas, (care se întoarnă). Trad­ați! ... la mine amici! Satan, (Incluizind ușa după dânsul și Fernand). Prea târziu! Toți, Blestem ! (Soldați se duc de ’nchind ușile tablou) Cortina cade. ACTUL III. (Theatru reprezintă o grădină. — La rădicarea cor­tinei cinci dame sunt așazate in rond, la dreapta actului.—La stingă un sfeșnicariu pe care sunt note de musică. SCENA I, D-na dc Savigny, da Senevil, de Nantel, de Cericwr și de Luccval. D-na de Fantes, Ei bine! D-lor suntem invitate prin circulare, și care mi se pare că nu e tocmai politicos . . . D-na de, Senevil, Cine să fie oare D-na de Verdier ? . . . D-na de Cerb­ur, Și oare unde suntem?... D na Savigny, Aceste apartamente, prin care umblăm, acest lux, această mândrie ce te uimește ... Nantes, Ea se cetesc biletul meu de’nvi­­tațiune se văd se potrivește cu al d-voastră (Toate damele scot biletele de invitatiune.—I­ - na de Nantes Cetește) „D-nă sunteți rugată de a asis­ta la loteria ce se va trage, la trei­zeci a curentei in profitul victimilor din nou jucate pe pământul Jamaicei. D-na Senevil, (continuând) „spre a veni in ajutorul Nenorociților. D-na Savigny, (asemenea). „Spre a repara mare perderi. D-na Luceval, (asemenea) „Și știu că aceasta ne va procura o dulce satisfacțiune. D-na Nantes, (sfârșind) „Și pentru acesta am crezut de a face apel la sentimentul de umanitate al „D-voastra“. . . Subsemnata, Leontina de Verdim­. I Toții , Leontina de Verdier! D-na, Cerb­ur, Acest nume ’i necunoscut. D-na Luceval, Să nu fi picat intr’o intrigă ? D-na Savigny, A ce suposiție! recunosc d-na de Luceval, ea nu poate să remăie ne­pedepsit acel ce va ataca pe femeia procu­rorului regesc. D-na Luceval, Ce voiți ? ca bărbatul meu să vadă culpabili in toate părțile. D-na Nantel, Fără șagă ? D-na Luceval, El ar descoperi și la o su­­i­tă leghe. Tot odată ’i cunoscut pentru si­guranța cu care lucrezi. D-na Senevil, Se zice că substitutul său... ! D-na Nantel, A! un moment cine este a­­cest substitut? . . D-na Cerb­ul, Și acest bilet de loterie ce acompaniează această invitare . . . cinci franci nimeru ... de­sigur, bărbatul meu este un agent de schimb, da nici odată uu meu cerut argint . . . D-na Nantes, Pentru alții ... se poate, agenții de schimbu nu sunt filantropi. D-na Senevil, ’S foarte curioasă de a ști această enigmă. D-na Lavigny, A! dacă A­i Lavigny care o capăt»! numele de diplomat cu drepet cuvânt» as* fi alee . . . s««t sigura eu ar­tsef. D-na Nantes. Un diplomat să găsiască, astai ceva cam rar . . . D na Lavigny, Nimica nui scapă, eî știe totul . . . D-na Cerb­ul,­­inturnănduse cătră D-na Nantei. El știe tot . . . dar insă . . . D-na Nantel, (surizind) Acestui un om de spirit ... D na Senevil, Dacă d-î de Senevil . . . ar fi aice, ințelegenți D voastră . . . un consilier de stat in servicii ordinare, ar pu­te­a ne da sfatul seu, el care dă consilii și statului . . . D-na Nantes. Ai fost foarte adevarat... Dar Curteșanul pentru cei ce să primește două­zeci mii franci pe an. Cred că con­­siliele sale sunt bune, dar nu se prea po­trivește cu suma ce el ia pentru dănsele. D-na Senevil, Tot șăgalnică sunteți D-nă. D-na Luceval, (rădicânduse ca și celelalte dame) Dar in fine după cum zicea și barbată-meu, noi perdem din vedere scopul nostru . . . Această damă care ne-a chemat și care nu se afla m­estire pentru a ne primi ce poate fi?... (Va urma)

Next