Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-05-04 / nr. 51
CURIERUL DE IAȘI. Pănă atunci foile presidențiale se încearcă cu destulă neghibăcie să liniștească mania monarhiștilor din Adunarea Națională. Astfel „le Bien public“ a mers pănă a lasa să se întrevadă că disolvarea de care se teme atât majoritatea, ar putea fi amânată pănă in Martie 1874. Tema aceasta a fost rea primită in șirurile stângei, chiar a celei mai moderate. Comisiunea de permanență se va întruni in 10 Mai. „Le Bien public“ organ preșidențial, crede că și această ședință va trece fără incidente. „Le Bien public“ intr’o notă ce e desigur inspirată din sfere oficiale, invită pe lectorii săi să se păzască de vitetele împrăștiate asupra hotărârilor ce ar fi luat consiliul de miniștri relativ la disposițiile celor trei legi constituționale ce elaborează acum. Acest avertisment era cu atât mai necesar cu căt intre vitetele de care e vorba se află unele ce vin din isvoare destul de bune, și care tind a acasa pe guvern că a făcut dreptei concesiuni care lovesc pe față disposițiile țerei, astfel precum ele s’au manifestat prin alegerile din 27 Aprilie. ANGLIA. Sir Charles Dilke a presentat Camerei Comunilor o hotărâre cerând remaniarea circumscripțiunilor electorale, astfel incăt să se asigure fiecării circumscripții un număr de representanți proporțional cu cifra alegătorilor, sau mai bine de a forma circumscripții noue, care se numere aproape acelaș număr de alegători, și să numească tot atăta deputați. P. Dilke a aratat numai anomaliile ce prezintă sistemul electoral astăzi in Anglia, și a cerut suprimarea lui, fără a formula propunerea sa in termiul lămuriți. V. Anderson, sprijinind această propunere a probat că împărțirea scaunelor in Parlament intre Marea Britanie, Scoția și Irlanda, nu este făcută in mod drept, oricare ar fi baza acestei împărțiri, sau populația sau impozitele plătite de fiecare din aceste țări. Partizanii acestei măsuri au aratat că orașele mari, in care populația este mai aptă spre a înțelege drepturile sale electorale, sunt sacrificate la niște sate neînsemnate, in care alegătorul este ignorant și mai totdeauna supus la influențele familielor mari și a proprietarilor bogați de prin prejur. D. Gladstone a respins, admițând esactitatea acestor reclamații, dar a găsit momentul neoportun pentru a le supune Parlamentului. O reformă așa de vastă cere studii pregătitoare și nu ar reclama mai puțin decăt o sesiune pentru a o examina sub toate privirile. GERMANIA. In Parlamentul german desbaterea legei monetare a luat o față care a trebuit să nimicească pe guvern și pe consiliul federal. Cu toate stăruințele președintelui cancelariei, adunarea a menținut întâiul său vot in favoarea monetei de argint de 2 maree, respinse de consiliul federal. Deputații din mează-zi mai cu samă, susținuți de conservatori și de catolici, au dobândit acest vot de unde poate să casă un conflict intre Cameră și consiliul federal. Parlamentul german a adoptat in 8 Mai fără modificări, cea mai mare parte din articolele legei monetare. Guvernul va aștepta fără îndoială votarea celui de pe prmă articol, pentru a da pe față intențiunile sale. El nu pare hotărt a ceda asupra monetei de 2 maree. „Corespondența provincială“ de a înțelege că reforma monetară ar fi compromisă, dacă in urma unor none deliberări, nu s’ar putea ajunge la un compromis sau la o înțelegere pe baze none. Cancelaria imperială a presentat Parlamentului un proect de lege prin care se acordează credite pănă la 37 milioane, 519,589 taleri, din despăgubirea de resbei, pentru mântuirea rețelei de căi ferate din Arsala și Lorena. Aceste lucrări s’ud privesc liniele strategice, sau sunt lucrări pentru care guvernul german a luat Însărcinare in totalul de pace. ITALIA. Camera deputaților continuă desbaterea legei Asupra corporațiilor religioase. Sănătatea papei tot este încă nesigură. El a putut să primească cu toate aceste o deputăție de pelerini francezi a căror președinte a ținut un curent foarte insultător pentru Italia. In respunsul său, Piu IX a avut bunul gust de a remănea pe teremul religios. De altfel guvernul italian începe a se obosi și cu drept cuvent, de abuzul ce fac străinii de bunătatea lui. O agență de călătorie, formată in Franția spre a facilita pelerinajele la Boma, a anunțat sub-scriitorilor săi că trenurile ce-și propunea să organizeze au fost oprite, incepend de la frontiera Italiei, și că prin urmare ea trebue să renunțe la proectele sale. AUSTrO-UNGARIA. Sesiunea delegațiilor Austrei și a Ungariei, se apropie de sfârșit; dar învoirea ce se aștepta că se va face intre ele, asupra câtorva cestiuni din budget, se va stabili cu greutate. Neînțelegerile privesc pe unele alocații din budgetul militar, in care Ungurii au făcut scăderi pe care Austriacii nu le-au privit. De altă parte delegația ungurească votase cu majoritate creditul pentru confiniile militare, ceea ce iarăși a desplăcut delegației austriace. Concesii mutuale ar fi pus poate capăt acestui conflict, și scurtat sesiunea, dar se pare că pentru a pune la cale amândouă părțile, va trebui a alerga la mijlocul extrem: votarea in comun a amânduror delegațiilor unite. RUSIA. Jurnalul englez „Daily Telegraph“ publică noutăți din Asia centrală, care spun că hanul de Kiva, după sfaturile Angliei, trimisese o deputăție generalului Kaufman pe Emba, spre a-i face propuneri de împăcare, dar deputăția nu-l întâlnise, căci el era deja pe drum spre Syr-Daria. Hanul a inapoit vr’o 20 de prinși rusești și s’a oferit să primească condițiile ce i se vor propune. Această supunere târzie desigur nu va opri armele rusești. Jurnalul englez convine el însuși că Rusiei ar trebui garanții mai solide pe viitor decăt asigurări ilustrii. După aceste informări, armata espediționară va fi in curând concentrată împrejurul Kivei. Generalul Kaufman nu se va mulțumi numai cu un tratat de pace și de supunere; e mai mult decăt probabil că va cere garanții de ocupare, și că șiderea trupelor rusești se va prelungi și după luarea Kivei. Cetim in “Federațiunea“ in edițiunea de cri sara a ziarilor u Pester Lloydil Redacțiunea împărtășește de la București știrea, că D. Costafor este prea mulțumit de primirea ce i s’au făcut la Viena de cătră D. Andrásai. — D. Costafor n’au avut a face vreo negociațiune specială, ci pur și simplu numai misiunea d’a mulțumi cabinetului austro-maghiar pentru amirabila și binevoitoarea atitudine de buni vecini, ceea ce au contribuit foarte mult la sprijinirea și întărirea actualului regim al României. Ce e drept, zice „P. L.“ România nici cănd mai nainte nu s’a bucurat de pace proporțional minte atât de durabila, nici de un minister cu vieață mai îndelungată, ca cel actual. Se nu crează insă cetitorii noștri, că D. Costafor s’a dus la Viena a face numai metanie, „P. L.“ descopere că s’a dus a face și oareca* ri a se curăți cu privire la jancțiunea linielor forate, așa după ce D. Costafor mulțumește și care mulțumește capului afacerilor ostetice al imperiului austro maghiar pentru nemărginita grație, că condusele de revisare ale Camerelor României, cabinetul de Viena nu se au întrebuințat de cârlig pentru o acțiune diplomatică In fine, adauge „P. L.“ că prin acel vot al camerei ce știunea funcțiunilor nu s’a înlăturat de la ordinea zilei, cel puțin in Pesta așa se crede și nu sufere nici o îndoială, că guvernul departe d’a fi renunciat la speranță, va pune acuși in mișcare toate sotițile pentru a deslega acel.să cestiune conform intereselor Ungariei cari sunt indentice, sau „merg mână la mână“ cu ale României, precum zice „P. S.“ Asupra inființărei agenturei noastre in Italia cetim in „Caseta Transilvaniei“ foaia „Neue Wiener Tagblatt“ scrie cuvinte amare despre representațiunea pe care România vra se o aibă in Italia și aruncă venin in contra Italiei și in contra României, injurăndu-le cu diatribe și insinuând că, după dânsa, aci e un scop special politic, pe care -l găsește in originea revoluționară a Italiei, care ar avea pentru România, aceasta tinde se se emancipeze, aceași indulgință ce ar avea și pentru sine înseși. Apoi conchide că, in alt timp, pasul făcut de România ar fi putut avea ca resultat cele mai grave consecințe, insă că in momentul de față nu mai e tot astfel iu. Cordiala ințălegica, stabilită la Berlin intre Germania, Rusia și Austria, garantează că nici o conflagrațiune nu va putea amenința se cuprinză Orientele.“ * in teorie câte 3 lei vechi 5 parale fac tocmai 62 lei vechi 20 parale Dar in practică ce se întâmplă ? Pentru tm napoleon ți se dă 10 piese de 2 lei noi sau 20 de 1 leu nou. Aceste piese când le schimbi in gologani, ies pe leu nou 10 bucăți de cele de zece bani. O piesă ăuse de zece bani este douasprezece parale vechi. Zece piese fac deci 10x 10—120 parale sau trei lei vechi tocana. Deci in piață in realitate leul nou umblă trei lei vecin, deci napoleonul umblă 60 lei, prin urmare o diferență in scădere de 2 lei vechi 20 parale pentru fiecare napoleon, ceea ce este colosal pentru că reprezintă o scădere de 4%. Acelaș lucru se întâmplă cu galbenul și cu toată moneda mare, din cansă că moneda mică nu-i este corespunzătoare. Piesa de 10 bani este luată drept 12 parale pe cănd ea ar trebui să fie luată drept 12% parale, pentru ca leul nou să semăna 3 lei vechi 5 parale. Cum am putea eși din această greutate nu este văzut. Reul este însă foarte simțit. *** (Proces.) Astăzi se va judeca la Tribunalul Secția IV, procesul lui Solomon Grosmann, pentru luare de bani in numele judecătorilor. (Otrăvire). Se vorbește prin oraș că din causa unei erori comise la farmacia D-lui Otto Selten (la „Stefan cel Mare“), ar fi murit copila D-nei E. Draitel. Pănă acuma nu este nimic sigur. Justiția care au luat cazul in cercetare, ne va pune in curând in posițiune a arăta dacă este sen nu ceva adevărat in acest vitet. *** (Sinucidere.) Săpătorul de pentift Carol Caer, locuitor in desp. IV sa sinucis zilele aceste prin o descărcătura de pușcă. El a făcut aceasta ziua mare, pe un loc sterp lângă un copac. Megieșii nu presupuneau nemic, vezendu-l cu pușca ia mână, pentru că obicinuia a împușca cioare și alte păseri. Nu să știe causa sinuciderii sale, să presupune anse că nu era cu toată mintea. ȘTIRI ULTIME. După o depeșă sosită eri, să zice că fostul principe al României, Alecsandru Ioan I, a reposat in Heidelberg, de moarte subită ȘTIRI LOCALE. (Timpul). De mai multe zile plouă necontenit și timpul e destul de rece. ...%. (Moneda.) Prin introducerea monedei celei noue s’a introdus o perturbare in sistemul și valoarea monedelor care cu greu se va putea indrepta. In piață predomnește cea mai complectă anarhie, ceea ce se poate vedea din detailurile următoare. Napoleonul umbla pănă acuma 62 de lei vechi 20 parale. Acuma umblă 20 lei noi, care calculați Inserțiuni și Reclame.*) Domnule Redactor! Bina voiți a insera in stimabilul dv. Ziar următoarele: Astăzi urmează a se cerceta procesul cu cinstitul Solomon Grosman Înaintea Trib. corecțional, obiectul acasărei ce se face. Dom. Gossman este că lua bani in numele judecătorilor. Tot acest Grossman pănă mai dăunazi mai profesa meseria da a declara pe neguțitori de falit și ai șterge de bani, intr’un mod neauzit. Acest trafic numai el l’a putut inventa, cu ocasiunea cercetărei procesului de astăzi, au să se dei pe față și alte mârșăvii ce comite, și deși astăzi are o indrăsneală a se lăuda că judecătorii Trib. corecțional sunt ai lui, totuși noi credem că onoratul Trib. corecțional va fi ca totdeauna in părțial și incașul de față chiar viguros cănd e vorba de onoara magistraților. I. Edel mun. ȘTIRI DIN ȚARĂ. Botoșani 28 Aprilie 1878. Cu trenul sosit astăzi la amează, a sosit in urba noastră și înalt Prea Sfințitul Mitropolit Calinic Miclescu. *) Responsabilitatea art. publicate sub această, rubrică privește numai pe autor: Fernand, Indrăsniți. . . . Dighed, Tot pentru a asigura tăcerea ta. Fernand, Și singur contra acestor miserabili! . . . Dighed, Amici, închideți ușele cele. (In acest moment toți se duc cătră fund). Fernand, Cum se scap? pe unde se fug? Satan, (eșind pe mica ușă din stingă), Pe aice’. Fernand, Ce văd ? Satan, Satana care se ține de promisiunea sa . . . vină urmează și . . . Colas, (care se întoarnă). Tradați! ... la mine amici! Satan, (Incluizind ușa după dânsul și Fernand). Prea târziu! Toți, Blestem ! (Soldați se duc de ’nchind ușile tablou) Cortina cade. ACTUL III. (Theatru reprezintă o grădină. — La rădicarea cortinei cinci dame sunt așazate in rond, la dreapta actului.—La stingă un sfeșnicariu pe care sunt note de musică. SCENA I, D-na dc Savigny, da Senevil, de Nantel, de Cericwr și de Luccval. D-na de Fantes, Ei bine! D-lor suntem invitate prin circulare, și care mi se pare că nu e tocmai politicos . . . D-na de, Senevil, Cine să fie oare D-na de Verdier ? . . . D-na de Cerbur, Și oare unde suntem?... D na Savigny, Aceste apartamente, prin care umblăm, acest lux, această mândrie ce te uimește ... Nantes, Ea se cetesc biletul meu de’nvitațiune se văd se potrivește cu al d-voastră (Toate damele scot biletele de invitatiune.—I - na de Nantes Cetește) „D-nă sunteți rugată de a asista la loteria ce se va trage, la treizeci a curentei in profitul victimilor din nou jucate pe pământul Jamaicei. D-na Senevil, (continuând) „spre a veni in ajutorul Nenorociților. D-na Savigny, (asemenea). „Spre a repara mare perderi. D-na Luceval, (asemenea) „Și știu că aceasta ne va procura o dulce satisfacțiune. D-na Nantes, (sfârșind) „Și pentru acesta am crezut de a face apel la sentimentul de umanitate al „D-voastra“. . . Subsemnata, Leontina de Verdim. I Toții , Leontina de Verdier! D-na, Cerbur, Acest nume ’i necunoscut. D-na Luceval, Să nu fi picat intr’o intrigă ? D-na Savigny, A ce suposiție! recunosc d-na de Luceval, ea nu poate să remăie nepedepsit acel ce va ataca pe femeia procurorului regesc. D-na Luceval, Ce voiți ? ca bărbatul meu să vadă culpabili in toate părțile. D-na Nantel, Fără șagă ? D-na Luceval, El ar descoperi și la o suită leghe. Tot odată ’i cunoscut pentru siguranța cu care lucrezi. D-na Senevil, Se zice că substitutul său... ! D-na Nantel, A! un moment cine este acest substitut? . . D-na Cerbul, Și acest bilet de loterie ce acompaniează această invitare . . . cinci franci nimeru ... desigur, bărbatul meu este un agent de schimb, da nici odată uu meu cerut argint . . . D-na Nantes, Pentru alții ... se poate, agenții de schimbu nu sunt filantropi. D-na Senevil, ’S foarte curioasă de a ști această enigmă. D-na Lavigny, A! dacă Ai Lavigny care o capăt»! numele de diplomat cu drepet cuvânt» as* fi alee . . . s««t sigura eu artsef. D-na Nantes. Un diplomat să găsiască, astai ceva cam rar . . . D na Lavigny, Nimica nui scapă, eî știe totul . . . D-na Cerbul,inturnănduse cătră D-na Nantei. El știe tot . . . dar insă . . . D-na Nantel, (surizind) Acestui un om de spirit ... D na Senevil, Dacă d-î de Senevil . . . ar fi aice, ințelegenți D voastră . . . un consilier de stat in servicii ordinare, ar putea ne da sfatul seu, el care dă consilii și statului . . . D-na Nantes. Ai fost foarte adevarat... Dar Curteșanul pentru cei ce să primește douăzeci mii franci pe an. Cred că consiliele sale sunt bune, dar nu se prea potrivește cu suma ce el ia pentru dănsele. D-na Senevil, Tot șăgalnică sunteți D-nă. D-na Luceval, (rădicânduse ca și celelalte dame) Dar in fine după cum zicea și barbată-meu, noi perdem din vedere scopul nostru . . . Această damă care ne-a chemat și care nu se afla mestire pentru a ne primi ce poate fi?... (Va urma)