Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-01-24 / nr. 9

Anul VI. lasst, Zerouri 24 ianuarie 1873. No. 9. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași: Pe un an 20 lei noi; —Pe șese luni 11 lei noi;—Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; — Pe șese luni 13 lei noi; — Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci. — Francia; Pe șase luni 26 franci. Apare de TREI ori pe septamana DUMINICĂ, MERCURI și VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Răndul 60 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 bani. CALENDARUL SEPTIMANEI. Stil Stil 1 101 P 4 TR () S IIL nitpi Răsăritul Apusul Stil Stil T)IOAP 1 TR (IMN T) II PI I Răsăritul Apusul i vechiu. nou. • FA J. K U . ii. V1“* j. Soarelui.j Soarelui. vechiu. nou. • OA* 1 A 100 AUL VILE 1. , Soarelui< Soarelui. |anuarie. Fevruarie. Ore. m. Ore. m. ianuarie. Fevruarii .Ore. m. Ore. m. 21 3 Duminică. Cuv. Maxim. 1 7 18 5 8 25 7 Joi. f Păr. Grigorie Teolog. 7 14 6 17 22 4 Luni. Ap. Timot. Mart. Anast. 7 17 5 12 26 8 Vicari. Cuv. Csenofont. 7 13 5 19 23 5 Marți. Mart. Climent. 7 16 5 14 27 9 Sâmbătă. 1 Aduc. moașt. Păr. loang. de aur. 7 12 5 20 24 6 Mercuri. Cuv. Csenia. 7 15 5 16 28 10 Duminică. Cuv. Efrem birul, 7 12 ,5 21 Rândul sau locul seu 15 bani. Inscrsiuni și reclame. ȘTIRI DIN VITRU. înălțimile Lor Domnul și Doamna, Joi in 18 Ianuarie, au visitat din nou exposițiunea ambelor belelor arte și au constatat cu o vie plăcere răpedea și însemnata desvoltare a acestei frumoase galerii. înălțimile Lor au stat acolo aproape 2 oare, arătând un interes osebit pentru una din salele de curent deschise și care se poate zice cu drept curent pur naționale, căci aici se află arangente, cu gust și cu o rară pricepere a culorilor, cusuturi, țeseturi și cele mai alese costumuri naționale din toate părțile țerei. Măriele Lor n’au plecat din exposițiune fără de a promite din nou visita Lord-lor membri ai comitetului societății. In 18 Ianuarie a avut loc alegerea episcopilor. După terminarea Sântului serviciu de la biserica Mitropoliei, s’au adunat in sala Camerei toți arhiereii titulari romăni, Senatul și Camera. Colegiul a fost preșidat deF. S. Mitropolitul Primat. După cetirea apelului nominal a tuturor alegătorilor, s’a proces fără altă discuțiune, pe la 2 oare după amiază, la alegere, începând după regula ierarhică cu Episcopia de Rămnicul- Vălcei, apoi cu Romanul și in urmă cu Argeșul. Numărul alegătorilor era de 160. Resultatul a fost că s’au ales Episcop al Râmnicului-Vâlcei, T. S. S. Atanasie Troados, cu 92 voturi. Episcop al Romanului: P. S. S. Isaia Diocleas, actualul locotenent al aceleași Episcopii, cu 141 voturi. Episcop al Argeșului: P. S. S. Iosif Mirean Nan, cu 144 voturi. După alegere fiecare ales s’a suit la tribună spre a mulțămi prin căteva cuvinte și a declara ferma sa decisiune de a lucra in toată viața pentru biserică și țară. In aceeași ședință s’a făcut cunoscut trista știre despre încetarea din viață a P. S. S. Dionisie Episcopul de Buzău. In această regretată vacanță s’a ales Episcop pe P. S. S. Arhiereul Inocentie Iosif locotenentul de Episcop la Râmnic. Camerile Legiuitoare. In ședința din 18 transformăndu-se in colegiu electoral au procedat la alegerea de Episcopi. In ședințile din 19 și 20 s’au continuat discuția asupra reformelor introduse in codul penal, care vor mai ocupa incă unele ședinți ale Camerei. Cetim in „Presa“. In ședința Camerei din 20 ianuarie, s’a depus de ministru financelor proiectul de lege al creditului fonetar, format prin asociațiune de proprietari și cerut de D-nii B. Boerescu, G. Cantacuzino și Ioan Ghica. Adunarea a plărit îndată ca de urgență acest proiect să meargă la Secțiuni. Guvernul a declarat că prezintă și susține acest proiect și numai acest proiect de asociațiune națională, celelalte proiecte de credite foncare ce mai există. D. Ministru a spus că le va trimite la Cameră sub titlul de informațiuni. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. In 27 Ianuarie, comisiunea celor treizeci a respins amendamentele centrului stăng, care tindeau a admite pe președintele republicei să discuteze la tribună interpelările ce privesc politica generală din lăuntru și din afară, dar a admis pe acel a d-lui Duchâtel care autoritază pe capul guvernului să vorbească in Cameră despre trebile străine. De asemenea comisiunea a aprobat o altă propunere, după care, afară de discuția legilor, președintele va putea să fie ascultat asupra oricării afaceri pusă in desbatere dacă consiliul de miniștri o cere și dacă Camera o permite. In fine comisiunea a hotărât că va presenta mai pe urmă un proect pentru crearea unei a doua camere, care va intra in funcțiune indată după separarea Adunărei actuale. In ședința din 28, aceeași comisiune a respins propunerea unuia din membrii săi, care vrea ca ea să fie asupra sa mandatul comisiunii electorale. In schimb ea a hotărât ca lucrarea comisiunii electorale, când va fi terminată, să i fie supusă ei, in loc de a fi presentată de a dreptul Adunărei. In ceea ce privește prorogarea puterilor d-lui Thiers, propusă de D. Max Richard, comisiunea a hotărât că se va ocupa de această cessiune cănd va veni oara neevitabilă a separării Adunărei actuale. Deosebitele hotărâri ale acestei comisiuni vor fi comunicate d-lor Thiers și Dufaure, și dacă președintele republicei va exprima dorința de a face observările sale, va fi fixată o zi spre a-l asculta. Se crede că ducele de Broglie va fi in urmă însărcinat cu facerea raportului către Adunare. GERMANIA. „Gazeta de Spener,“ jurnal oficios atribue convocarea anticipată a parlamentului german, pentru Martie, nu trebuinței de bani ci din contra imbelșugărei mijloacelor pecuniare ale imperiului. Al treilea miliard a fost plătit de Franția in Decemvrie, 150 de milioane au fost plătite in Ianuarie din al 4 lea miliard, și se așteaptă din lună in lună plata a altor 200 de milioane. Tesaurul imperiului va fi dlar plin de bani, a cărora care trebue a fi determinată printr’o lege Proectele de lege financiară vor fi sigura prin urmare in fruntea ordinului de zi a viitoarei sesiuni parlamentare. Proectele de legi anticlericale trimise de Camera deputaților prusieni in examinarea unei comisiuni, sunt supuse la o discuție foarte afundată. Comisiunea, ca și opinia liberală in general, a înțeles că nouele legi pun in mările guvernului puteri atăt de întinse incăt in caz cănd ar veni un minister reacționar, ele ar putea deveni o armă cu două tăișuri. Noul cod penal al imperiului german, a fost aspru criticat, mai cu samă in Germania de sud. El presentă in adevăr multe inconveniente, fiind făcut cu grabă, mai mult pentru trebuința unificărei legislative. In desbaterea bugetului dreptăței, in Camera din Berlin, deputatul Peltzer a atras atențiunea guvernului asupra acestui punct. Ministrul justiției, d. Leonhardt, a admis pe deplin imperfecțiunea operei imperiale, dar a amintit că el însuși, presentănd proectul de cod penal Parlamentului observase că această lege nu avea pretenție la o lungă viață, ci trebuia să fie supusă unei revizii in timp de 5 ani. In Camera Würtembergheză, 15 deputați după declarările ministrului Mitnachi, a depus un ordin de zi in acești termini: „Camera a ascultat cu mulțumire explicările ministrului de justiție, și așteaptă ca guvernul să lucreze in sinul consiliului federal in favoarea intinderei legislațiunii imperiale la dreptul civil, să aprobeze crearea unei curți supreme de justiție pentru toată Germania, in fine să se silească a păstră juriul in noul cod de procedură criminală.“ AUSTrO-UNGARIA. Galițienii par a se impaca cu sistemul alegerilor directe; in ori ce caz deputații lor nu vor lipsi din Reichstag. Incăt privește pe Cechi, ei par de aseminea că slăbesc in oposiția lor la această lege, și n’ar fi poate departe de a primi cu acest preț, o transacțiune cu partida constituțională. La Pesta opoziția, care trebuea să facă un resboiu de moarte ministerului cu ocazia desbaterilor asupra bugetului, s’a aratat pănă acum, destul de împăcătoare. Unul din capii sei cei mai însemnați, a discutat cu o mare moderație reformele finanțiare a guvernului. Fostul cap al cabinetului Lonyay a vorbit mai mult pentru a se apara pe sine, decăt a ataca pe succesorul seu. — D. Kerkapolyi a resumat desbaterile, și s’a silit a demonstra cu cifre că situația este satisfăcătoare, că cestiunea unei bance ungurești, va primi in curând soluțiunea dorită. In ceea ce privește cestiunea croată, guvernul unguresc e hotărât a nu grăbi lucrurile, înainte ca comisiunile regnicole, croată și ungurească, nu vor fi terminat raportul lor. TURCIA. Marele Vizir Mehemed Rușchi, a căruia sanatate este foarte strancinată, a manifestat intenția de a se retrage. El a cerut Sultanului sau demisiunea sau permutarea sa. După cele ce se scriu din Constantinopoli, Sultanul ar fi rugat mult pe primul său ministru de a remenea la postul său, promițăndu-i că va găsi mijlocul de a ușura sarcina trebilor sale. FOILETON. UN AMIC DE CASA Comedie intr’un act. SCENA IX. (Urmare.) G-nu Neculai. Despre mine fie el cea fi, când mia numera toți banii atunci voi da și eu actul de proprietate (Sună.) O Slugă (intră.) G-nu Neculai. Spune lui Andrușca se pun caii cei mari la cupe și să fie bine îmbrăcat, ieți livreala; cătră C-nu Manolachi mă duc la vărul Constantin să mai aflu ceva, dar nu voi zăbovi mult. Sluga. Trăsura este la scară. C-nu Naculai, închideți ușele merog (esă) SCENA X. C-nu Manolache (singur). C-nu Manolachi (făcând semnul crucei) Ajută-mi Doamne se cumpere Alecuțu moșia, și ea pe duduca Eugenița ș’apoi se mor, Jdunui cel de sus, precum mi-a ajutat seam 18 mii galbeni la chimir, mă va ajuta și la asta. SCENA XI. C-nu Manolachi Eugenița. Eugenița. (intră căntănd cu o carte in mână) Popa nu e acasă? C-nu Manolache. S’a dus pănă la C-nu Constantin dar nu va zăbovi. Eugenița. A, n’am știut m’aș fi rugat să mere cu d-lui ca să’mi văd verișoarele. C-nu Manolachi. (apropiindu-se de duduca Eugenița cu un aer vesel.) Duduță, cum găsești mata pe diamantelul de holtei ce l’ai văzut la papa. Eugenița. Aricios ca cele șapte pacate și displăcut ca moartea. C-nn Manolache. Alei, duduță, nu zice așa că ț’a fi pacat, el ei bun ca oarba de leac, și n’are nici un cusur, nici cartofor nici biliargiu, nici ușernic, are antret la toate casele boerești, are condei de era prima in divan, fără dânsul nimene nu știe a porni treaba din loc. Ai stai băut cu mare viitor are se ajungă om mare, la divan chiar și logofăt mare căci el a invețat pravilele. Eugeniia. Să dee Dumnezeu să se sue pănă la cer și să rămăe intre ăngeri, dar pe noi pe păment să ne scutească de talentul și calitățile d-sale. C-nu Manolachi. Zeu, rău zici mata de el, cănd el zice atâtea lucruri frumoase de mata. Eugenița. Ce a putut zice de mine, aiie m’a zerit, nu cred nimic. C-nu Manolachi. De ce nu vrai să crezi, dacă-i pe acea apoi cătră mine o zis toate minunățiile din lume, și oare a spus minciuni ? Eugenița. Ei bine spune ce a zis? C-nu Manolachi. Fi!! Strașnic te lăuda, duduță me, că frumoasă ești, că eu duh ești, că musicantă ești. Dacă ar pute te ar soarbe intr’o lingură cu apă. Eugenița. (furisind) De unde știe el, aiia m’a vezut, astăzi obiceiul tinerilor este să facă complimente, și credemă că ei spun tot acele și car acele la toate fetele căte le ved. C-nu Manolache. Aista nu, ferească D-zeu, nu-i de aceia, numai mata i-ai plăcut, n’o văzut el fetele lui Duglișanu, lui Pungulesco, lui Moftacopulo, da unde i a plăcut v’ouna. Eugenița. Nu vreu se știu de el nimica mai mult și nici vreu se’l mai ved. C-nu Manolachi.. El are să vie mai târziu aice, are o treabă mare cu cuconul, și atunci ei videa cum vorbește el de drept, (se aude clopoțelul) SCENA XII. Eugenița. C-nu Manolache, Maria (intră).. Maria. Duduță vra ceva? Eugenița. N’am sunat eu, trebue se fie cineva afară, dacă este vreun strein, spune că papa nu e acasă. Maria, (esă și indată se întoarce indărăpt) Est domnul care a fost astăzi dimineață la boerul. Eugenița. Spunei de grabă că papa nu e acasă. C-nu Manolache. La fel se intre duduță, el nu mai este strein. Ș’apoi are interes mare cu cuconi. Eugenița. Spune-i, spune-i că nu e nimene acasă. Maria. Prea târziu, duduță tatăl ia ușă. (Maria intră.) SCENA XIII. Eugenița, Gny Manolache Arbore. Arbore, Mademoiselle, nu eozez indiscrețiunea a me presintă cănd M’ r votre père, e investtaciuni, paraonați cuteșanța ce miam permis, dacă visita me vă importu neagă sunt gata a me retiza. . . . Eugenița (in parte) Out! quel chenille!. -