Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-05-04 / nr. 51

Anul VX PREȚUL ABONAMENTULUI: Îstslî Pe ac­an 20 lei coi:— Pe șese husi 11 iei coi;— Pe trei luci­­i iei coi. Districte. Ps eu­an 34 sei soi; —Pe șese iaci 13 iei noi;— Pe trei luai 7 lei noi. Austria ! Pe 6 luai 14 francii — Germania ! Pe 6 luni I­ franci’ Italia, Belgia, Elveția ! — Pe șese luai 22 franci;Francia ' Pe șese luni 28 franci, lasst. Vineri, 4 Maiu, 1873. Apare de TREI ori pe septamana DUMINICĂ, MESOTEI și TINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul ?1PC3EAFII­ NAȚIONALE. ANUECI­ TEI. No. 51. Bandul sau locul seu 19 bani. Inserțiuni și reclame s Äändu! 60 bani.—Epistole nefranoftre au se primesc. — Mana* scriptele nepublicate se vor arde. Esemplarul 20 bani. CALENDARUL SEPTAMANEI. Stil Stil :.TaA fi 1­m­p­A x­r T­n 1 1 pr I Răsăritul! Apusul Stil Stil MQA. PATRONUL PILEI. Răsăritul Apusul ] vet hin. nou. 9I0A- PATRONUL PILE­I. Soarelui. Soarelui. vechia. n­o­u. j ^IUA* | 1 A­1 K w * v Soarelui. Soarelui. Aprilie! Saro."~~.... ....... Orez in Tigre". în. Main. Main. ^re. m. Öre. ra. 29 11 Duminică. | Sf Mart. din Ch­izic.­­ 4 3d 1 7 17 3 15 Joi. Mart. Timotei și Mavra. I­oii i Hi 30 12 Luni.­­ Apost. Iacov.­­ 4 81 7 18 4 16 Tineri. Mart. Pelagina. 4 32 7 22 1 Maiu. 1 13 Marți. i­ Profetu Icrimia. 1 4 35 7 19 5 17 Lămbîită. Cuvioasa Irina. 4 31 ^ 16 2 14 Mercuri. l­ Aducerea moast. Sf. Atanasie. 1 4 34­­ 7 20 3 18 Duminică. i Sf. și dreptul iov._______________ ^ * . . r.?­­ STIR! mu INTRU. In privirea vitetelor de convocare extra­ordinară a camerilor cetim in „Presa“. In lipsă de alte știri, unele organe se măr­ginesc a colporta zgomote nesățioase, cum, de exemplu, că camera ar fi a se convoca extraordinar spre a i se cere nu știm ce cre­dite pentru călătoria proiectată a Măriei Sale. Acest zgomot, nu are nevoe de a fi desmin­­țit, atăt este de absurd. Domnitorul a că­lătorit tot­dea­una cu cheltuiala sa privată (măcar că in alte State constituționale nu se face tot așa), și tot așa va călători și acum. Ordinul circular al d-lui ministru de in­terne către toți d-nii primari din țară. Domnule Primar. In luna Aprilie din anul trecut, am avut onoare­a vă adresa circularea sub No. 5.779, prin care am atras toată băgarea de samă a consiliului comunale asupra alcătuirii e­­xticte a estrad­elor din registrele stării civile. Cu toate insă v’ați primit incit din anul 1870, pentru despoiarea registrelor, noui for­mukre mult mai lămurite și cu toate deslu­șirile pe larg, ce am crezut de trebuință in anul 1872 a tipări in dosul fie­cărui extract, dară totuși n’am putut să fiu înțeles bine, după cum eram in drept a crede; căci, in tot cursul anului trecut, am fost nevoit a înapoia mai toate estradele spre a se în­drepta erorile strecurate. Când nu este bună­voință, c-le primar, cu greu se poate îndrepta real; incă din anul 1870, prin adresa sub No. 2,062, ați fost rugat să faceți cunoscut autorității cen­trale anume greutățile ce s’ar ivi in alcătui­re exactă a estractelor din registrele stării civile, spre a vi se explica și mai lămurit ori­ce nedumirire ați întâmpina; dară cu toate aceste, incă nu mi s’a adresat o sin­gură cerere de deslegare a dificultăților. Iare estractele despre mișcarea populațiunii din comune sunt mai toate rău alcătuite și pline de erori. Cum vedeți, zeul isvorăște mai cu samă din îndărătnicia acelor oficiări ai stării civile, cari, in loc să aibă conștiința datoriei și se caute prin urmare a se pă­trunde tot­dea­una lămurit de instrucțiunile ce au, se dau lenei in paguba serviciului și sunt nepăsători pentru binele public. După observațiunile ce am avut ocasiune a face asupra erorilor ce s’au strecurat mai des in alcătuirea estrad­elor, simt trebuință a vă mai comunica următoarele deslușiri: 1) . La născuți.—In coloanele de sub ru­brica: „copii născuți din părinți sub protec­ție“ se vor înscrie născuții nu după națio­nalitate, ci după protecția sub care se află părinții lor. Adaug că aceste coloane, cu in­­cepere de la Ianuarie 1873, cară a se inpli­­ni cu cifrele cuvenite, și ast­fel lucrate se vor înainta prefecturei. 2) . La căsătoriți.—Suma flăcăilor din co­loanele 2 și 3 trebue să fie egală, adică de­o­potrivă cu numărul bărbaților de intăia căsătorie din col. 7; tot ast­fel suma vădu­velor din col. 4 și 5 trebue să fie egală cu numărul bărbaților de a doua și a treia că­sătorie din col. 8 și 9. Suma fetelor din col. 2 și 4 trebue să fie egală cu numărul feme­ilor de intăia căsătorie din col. 10; tot ast­fel suma văduvelor din col. 3 și 5 trebue să fie egală cu numărul femeilor de a doua și a treia căsătorie din col. 11 și 12. Co­loana 14 sub rubrica­ „mai tineri de 18 ani“ este privitoare bărbaților cari nu au vârsta de 18 ani, cerută de art. 127 din codul ci­vil spre a putea contracta căsătorie, și s’au căsătorit numai in puterea unei dispense de vărstă ce au obținut de la Domnul țărei, potrivit art. 128 din codul civil. Atrag bă­garea de samă a d-vestre asupra cașului a­­cesta, spre a nu se mai trece cu ușurință in coloana 14 barbați cari n’au îndeplinit condițiunile cerute de art. 128 din codul civil. 3) . La morți.— Suma bărbaților din col. 9, 11 și 13 trebue să fie egală cu suma lor după vârsta din col. 16—30; tot ast­fel su­ma femeilor din col. 10, 12 și 14 trebue să fie egală cu suma lor după vărstă din col. 31—45. Să bine-voiți, d-le primar, a nu uita să controlați un amănunt după registrele stării civile estradele trimestriale mai înainte de a se înainta prefecturei, și vă rog să stăru­iți serios și cu toată inima ca științele sta­tistice să fie culese tot­dea­una exact și ta­belele să fie alcătuite întocmai după instruc­țiunile ce primiți. Bine-voiți a primi, d-le primar, încredin­țarea consideraținni mele. Ministru, L. Catargi. Cetim in „Ziua: „ Azi la oarele 12 și ju­mătate a sosit in capitală, marele duce de Saxe Weimar, care a fost întâmpinat la ga­ra Filaret de M. Sa Domnitorul, miniștri și un public din toate clasele societății, foar­te numeros. Cetim in „indépendance beige“ din 9 Maiu: „Prințul Carol de România va pleca in curănd la Viena spre a vizita exposiția. O telegramă din București, cu data de eri, dă o dismințire absolută vuetului după care prințul ar avea intenția de a abdica. Ministrul afacerilor străine, d. Costafor, și a dat de­­,n­«m­­ nre « se duce să inlocuească la Vi­ena, in calitate d­e agent diplomatic, pe <l. Carp care merge să împlinească acelaș post in Italia. Aceste disposiții au fost luate in urma recentei șederi a d-lui Costafor la Vi­ena unde a avut cea mai bună primire.“ NUMIRI. Prin decret cu No. 876, din 14 Aprilie 1873, maiorul Poterașu Costantin, din re­gimentul No. 5 de dorobanți, s’a pus in po­­siție de neactivitate, prin retragerea func­ției, pentru necunoștința reglementelor mi­litare.—Prin decret cu No. 877, din 14 A­­prilie 1873, s-a primit demisia din armată a căpitanului Șerbănescu Teodor, din corpul de stat-major al divisiei l­ ia teritoriale. — Prin decret cu No. 862 din 11 Aprilie 1873, medicii auxiliari, doctori in medicină, l­ăm­­niceanu Grigore și Vlădescu Vasile, ce sunt numiți in funcții de medici de regiment clasa a Il-a, cel f­ iu la școala de cavalerie si cel de al 2-lea in serviciul central, s’au avan­sat la gradul de medici in regiment clasa a 2-a.—Prin decret cu No. 873, din 12 A­­prilie 1873, d. I. Dimitrescu s’a numit in postul de revisor la vama din Craiova, in locul d-lui I. Dragomirescu, depărtat.—Prin decret cu data din 16 Aprilie 1873, s’a nu­mit : d. N. Georgescu, actualul polițaiu al orașului Buzeu, sub-prefect la plasa Sărata, județul Buzău, in locul d-lui Nicolai Orlea­­nu, destituit; d. Nicolai Veropulo, fost co­misar polițienesc, polițai al orașului Buzău, in locul d-lui N. Georgescu, trecut in altă funcțiune.­Prin decret cu No. 852, din 11 Aprilie 1873, s’a acordat un concediu ilimi­­tat inginerului ord. clasa II, C. G. Popescu, din serviciul controlului căilor ferate conce­­date, cu incepere de la 1 Aprilie.—Prin de­cret cu No. 872, din 12 Aprilie 1873, s’au numit: d. N. Ciurea, care ocupa postul de advocat al Statului pentru județele Vaslui și Fălciu, remăne advocat al Statului clasa II, numai pentru județul Vaslui; d. Dioni­­sie Crăifăleanu, licențiat in drept de la fa­cultatea din București, actualmente membru la tribunalul Tecuciu, advocat al Statului clasa I pentru județele Fălciu și Cahul; d. D. Boldur Costachi, care ocupa postul de advocat al Statului la județul Cahul și Is­mail, rămăne advocat clasa II numai pen­tru județul Ismail; d. I. A. Brătescu, licen­țiat in drept de la facultatea din București, advocat al Statului clasa II la județul Mus­cel, in locul d-lui N. Cristescu, căruia i s’a retras mandatul de la 6 Fevruarie, anul cu­rent ; d. G. Bobescu, care actualmente ocu­pi­ postul de advoc­­at .«,1 Statului la­ județile Buzeu și Rămnicu-Sărat, renimne advocat al Statului clasa II numai la județul Răm­­nicu-Sărat; d. C. Don, fost advocat public, advocat al Statului clasa I la județul Bu­zău­.Prin decret cu No. 863, din 11 Apri­lie 1873, medicii de regiment clasa II-a și anume : Diana George, din regimentul No. 1 de roșiori, Georgescu Șerban, din regi­mentul No. 2 de roșiori, și Dimitrescu Ște­fan, din regimentul No. 5 de linie, s-au a­­vansat, pe ziua de 1 Aprilie 1873 la gra­dul de medici de regiment clasa I­ ia, mu­­tăndu-se Georgescu Șerban din al 2-lea de roșiori in al 5-lea de linie, in locul căruia s’a mutat Dimitrescu Stefan de la al 5-lea de linie, iar Diana George a rămas tot în regimentul No. 1 de roșiori in care a comptat. ȘTIRI DIN AFARA. ELLANȚI­A. La Paris tot se vorbește de demisiunea d-lui Jules Simon, sau de retragerea anta­gonistului seu d. de Goulard. Dar e sigur că nici o modificare ministerială nu se va produce pănă la redeschiderea Adunărei. FOILETON. B­ATA B sau DIAVOLUL LA PARIS. Tradus de S. U. A. Comedie vodevil in 4 acte, un prolog și un epilog. (Urmare). Dighed, (inturnănduse) Aide, vorbește ștren­­gariule ... (căutând) ei bine unde este? (in timp ce toți oamenii grotei vorbeau in avant-scenă Satana deschide mica ușă și usă prin stânga). Colas, Cum! a dispărut? Dighed. De­sigur, că acesta’i diavolul. Colas, (arătând ușa deschise). Al !­ce este aceasta? . . . Dighed, Ce dobitoc, Nu știi că aceasta trecere este blestemată? Colas, El trebue să fie in piață, Dighed, Fără îndoială. Colas, Să videm Casă cu toții prin dreapta­ SCENA VI. Fernand Hector, apar prin ușa d­e fund. Hector, Fernand, T’ai perdut mintea ? Finand, Mie’ oii zici! Hector, Te-am urmat in această grupa spăi­­măntătoare . . . Fernand, Ții frică? Hector, Frică, mie ? . . . aide dar, in tim­pul acestei scoborări aceste uși deschise, a­­ceste lămpi mai de tot stinse. Fernand, Ei! și ce- mi pasă! El este a­­ice 'ți spun. Hector, Dar ce te face a crede acesta? Fernand, In timpul când a fugit Gustav, și când deja doue preziceri de ale lui Sa­tan se impline­au, și când eram pe urmele sale, credeam a străbate in misterele sale, de­odată stunzind, dar eu un stin­s cu totul straniu: „Tu te ’mândrești de puterea mea, „’mi zise, evenementele te vor convinge. „Gustav este incă in Paris, dar el ’ți va sca­­mpa și intim ce vroiam să te-1 prind, tu stai „și te căinezi“ ... și pe urmă mia vorbit de această piață de această grotă . . . mai târziu, surizind eu o manieră și mai ironică... Tu ai un amic oare ’ți vorbește ne 'ncetat de curajul seu ... te sfătuesc de a­ lua de companion... „aceasta’i aceea ce gpuindu’ți in mijlocul balului, te-am luat pentru a veni aice. Hectar, Tu vezi că nu’i nimene, ș’au bă­tut joc de tine . . . vino, să mergem! Fernand. Nu, aceste, aceste lumini . . . (arătând ușa din dreapta) această ușă inclusă.. . Ah ! când sunt datori­u . . . Hector, Fernand, ce vrai să faci ? Fernand, A sparge această ușă, dacă nu se va deschide. Hector, Dar tu vrei ca să fim omorâți ? Fernand, Hector, Ții frică! Hector, Frică ,mi­c . . . Hector are . . . Ei bine ! da mii frica, dar nu cum gândești... mii frică pentru tine . . . mi-e frică ca nu cum­va numerul ... In fine, acesta’i din causa fricei, d­aca vrai așa, dar sunt niște momente. Fernand. Sunt momente cănd resbunarea te face a infrunta mii de morți, și jur că Gustav chiar de va fi inconjurat de bandiți sau ’mi va da averea, sau va muri de măna mea. Hector, Hai mai bine să căutăm garda. Fernand, Pentru ai lașa timp se fugă;­m­, UU (El lovește cu pumnul in ușa din dreapta). Hector, Nenorocitule ! ce faci ? (se aud mai multe voci la dreapta). Fernand, Cine va vina! Hector, Vin ... să fugim! Fumând, Lașa, Hector, Fernand Fernand, (Smuncind ușa din fund) deschide sau stric această ușă. Hector, (aparte) Și ce, se mă omoare pen­tru un om ruinat . . . pre legea mea nu ... viu, scapă dacă poți­ (fuge prin fond) Fernand, Hector ! mă lasă miserabilul ! mă părăsește ! SCENA VII. Fernand, Dighed, Colas, Plur, (vin pe diferite părți). Toți, (lui Fernand) Ce vrai ? ce cauți ? Fernand, Un infam care abea mai înainte a fost aice ! Toți, Ei nu mai este. Fernand, Acesta era falitul Gustav de Estigny. Toți, Și pe urmă ? Fernand, Miserabili! aveți se răspundeți de fuga lui inaintea justiției. Dighed, L ! D-le ne faci talhari . . . Colas, D l vorbește de justiție (suflicănduși mănecele). Fernand, O! că și eu nu mo­r pariu cu una cu doue. Dighed, (inchidau ușa din fond). îndată ! su­ma nu va eși.

Next