Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-05-04 / nr. 51
Anul VX PREȚUL ABONAMENTULUI: Îstslî Pe acan 20 lei coi:— Pe șese husi 11 iei coi;— Pe trei lucii iei coi. Districte. Ps euan 34 sei soi; —Pe șese iaci 13 iei noi;— Pe trei luai 7 lei noi. Austria ! Pe 6 luai 14 francii — Germania ! Pe 6 luni I franci’ Italia, Belgia, Elveția ! — Pe șese luai 22 franci;Francia ' Pe șese luni 28 franci, lasst. Vineri, 4 Maiu, 1873. Apare de TREI ori pe septamana DUMINICĂ, MESOTEI și TINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul ?1PC3EAFII NAȚIONALE. ANUECI TEI. No. 51. Bandul sau locul seu 19 bani. Inserțiuni și reclame s Äändu! 60 bani.—Epistole nefranoftre au se primesc. — Mana* scriptele nepublicate se vor arde. Esemplarul 20 bani. CALENDARUL SEPTAMANEI. Stil Stil :.TaA fi 1mpA xr Tn 1 1 pr I Răsăritul! Apusul Stil Stil MQA. PATRONUL PILEI. Răsăritul Apusul ] vet hin. nou. 9I0A- PATRONUL PILEI. Soarelui. Soarelui. vechia. nou. j ^IUA* | 1 A1 K w * v Soarelui. Soarelui. Aprilie! Saro."~~.... ....... Orez in Tigre". în. Main. Main. ^re. m. Öre. ra. 29 11 Duminică. | Sf Mart. din Chizic. 4 3d 1 7 17 3 15 Joi. Mart. Timotei și Mavra. Ioii i Hi 30 12 Luni. Apost. Iacov. 4 81 7 18 4 16 Tineri. Mart. Pelagina. 4 32 7 22 1 Maiu. 1 13 Marți. i Profetu Icrimia. 1 4 35 7 19 5 17 Lămbîită. Cuvioasa Irina. 4 31 ^ 16 2 14 Mercuri. l Aducerea moast. Sf. Atanasie. 1 4 34 7 20 3 18 Duminică. i Sf. și dreptul iov._______________ ^ * . . r.? STIR! mu INTRU. In privirea vitetelor de convocare extraordinară a camerilor cetim in „Presa“. In lipsă de alte știri, unele organe se mărginesc a colporta zgomote nesățioase, cum, de exemplu, că camera ar fi a se convoca extraordinar spre a i se cere nu știm ce credite pentru călătoria proiectată a Măriei Sale. Acest zgomot, nu are nevoe de a fi desmințit, atăt este de absurd. Domnitorul a călătorit totdeauna cu cheltuiala sa privată (măcar că in alte State constituționale nu se face tot așa), și tot așa va călători și acum. Ordinul circular al d-lui ministru de interne către toți d-nii primari din țară. Domnule Primar. In luna Aprilie din anul trecut, am avut onoarea vă adresa circularea sub No. 5.779, prin care am atras toată băgarea de samă a consiliului comunale asupra alcătuirii exticte a estradelor din registrele stării civile. Cu toate insă v’ați primit incit din anul 1870, pentru despoiarea registrelor, noui formukre mult mai lămurite și cu toate deslușirile pe larg, ce am crezut de trebuință in anul 1872 a tipări in dosul fiecărui extract, dară totuși n’am putut să fiu înțeles bine, după cum eram in drept a crede; căci, in tot cursul anului trecut, am fost nevoit a înapoia mai toate estradele spre a se îndrepta erorile strecurate. Când nu este bunăvoință, c-le primar, cu greu se poate îndrepta real; incă din anul 1870, prin adresa sub No. 2,062, ați fost rugat să faceți cunoscut autorității centrale anume greutățile ce s’ar ivi in alcătuire exactă a estractelor din registrele stării civile, spre a vi se explica și mai lămurit orice nedumirire ați întâmpina; dară cu toate aceste, incă nu mi s’a adresat o singură cerere de deslegare a dificultăților. Iare estractele despre mișcarea populațiunii din comune sunt mai toate rău alcătuite și pline de erori. Cum vedeți, zeul isvorăște mai cu samă din îndărătnicia acelor oficiări ai stării civile, cari, in loc să aibă conștiința datoriei și se caute prin urmare a se pătrunde totdeauna lămurit de instrucțiunile ce au, se dau lenei in paguba serviciului și sunt nepăsători pentru binele public. După observațiunile ce am avut ocasiune a face asupra erorilor ce s’au strecurat mai des in alcătuirea estradelor, simt trebuință a vă mai comunica următoarele deslușiri: 1) . La născuți.—In coloanele de sub rubrica: „copii născuți din părinți sub protecție“ se vor înscrie născuții nu după naționalitate, ci după protecția sub care se află părinții lor. Adaug că aceste coloane, cu incepere de la Ianuarie 1873, cară a se inplini cu cifrele cuvenite, și astfel lucrate se vor înainta prefecturei. 2) . La căsătoriți.—Suma flăcăilor din coloanele 2 și 3 trebue să fie egală, adică deopotrivă cu numărul bărbaților de intăia căsătorie din col. 7; tot astfel suma văduvelor din col. 4 și 5 trebue să fie egală cu numărul bărbaților de a doua și a treia căsătorie din col. 8 și 9. Suma fetelor din col. 2 și 4 trebue să fie egală cu numărul femeilor de intăia căsătorie din col. 10; tot astfel suma văduvelor din col. 3 și 5 trebue să fie egală cu numărul femeilor de a doua și a treia căsătorie din col. 11 și 12. Coloana 14 sub rubrica „mai tineri de 18 ani“ este privitoare bărbaților cari nu au vârsta de 18 ani, cerută de art. 127 din codul civil spre a putea contracta căsătorie, și s’au căsătorit numai in puterea unei dispense de vărstă ce au obținut de la Domnul țărei, potrivit art. 128 din codul civil. Atrag băgarea de samă a d-vestre asupra cașului acesta, spre a nu se mai trece cu ușurință in coloana 14 barbați cari n’au îndeplinit condițiunile cerute de art. 128 din codul civil. 3) . La morți.— Suma bărbaților din col. 9, 11 și 13 trebue să fie egală cu suma lor după vârsta din col. 16—30; tot astfel suma femeilor din col. 10, 12 și 14 trebue să fie egală cu suma lor după vărstă din col. 31—45. Să bine-voiți, d-le primar, a nu uita să controlați un amănunt după registrele stării civile estradele trimestriale mai înainte de a se înainta prefecturei, și vă rog să stăruiți serios și cu toată inima ca științele statistice să fie culese totdeauna exact și tabelele să fie alcătuite întocmai după instrucțiunile ce primiți. Bine-voiți a primi, d-le primar, încredințarea consideraținni mele. Ministru, L. Catargi. Cetim in „Ziua: „ Azi la oarele 12 și jumătate a sosit in capitală, marele duce de Saxe Weimar, care a fost întâmpinat la gara Filaret de M. Sa Domnitorul, miniștri și un public din toate clasele societății, foarte numeros. Cetim in „indépendance beige“ din 9 Maiu: „Prințul Carol de România va pleca in curănd la Viena spre a vizita exposiția. O telegramă din București, cu data de eri, dă o dismințire absolută vuetului după care prințul ar avea intenția de a abdica. Ministrul afacerilor străine, d. Costafor, și a dat de,n«m nre « se duce să inlocuească la Viena, in calitate de agent diplomatic, pe <l. Carp care merge să împlinească acelaș post in Italia. Aceste disposiții au fost luate in urma recentei șederi a d-lui Costafor la Viena unde a avut cea mai bună primire.“ NUMIRI. Prin decret cu No. 876, din 14 Aprilie 1873, maiorul Poterașu Costantin, din regimentul No. 5 de dorobanți, s’a pus in posiție de neactivitate, prin retragerea funcției, pentru necunoștința reglementelor militare.—Prin decret cu No. 877, din 14 Aprilie 1873, s-a primit demisia din armată a căpitanului Șerbănescu Teodor, din corpul de stat-major al divisiei l ia teritoriale. — Prin decret cu No. 862 din 11 Aprilie 1873, medicii auxiliari, doctori in medicină, lămniceanu Grigore și Vlădescu Vasile, ce sunt numiți in funcții de medici de regiment clasa a Il-a, cel f iu la școala de cavalerie si cel de al 2-lea in serviciul central, s’au avansat la gradul de medici in regiment clasa a 2-a.—Prin decret cu No. 873, din 12 Aprilie 1873, d. I. Dimitrescu s’a numit in postul de revisor la vama din Craiova, in locul d-lui I. Dragomirescu, depărtat.—Prin decret cu data din 16 Aprilie 1873, s’a numit : d. N. Georgescu, actualul polițaiu al orașului Buzeu, sub-prefect la plasa Sărata, județul Buzău, in locul d-lui Nicolai Orleanu, destituit; d. Nicolai Veropulo, fost comisar polițienesc, polițai al orașului Buzău, in locul d-lui N. Georgescu, trecut in altă funcțiune.Prin decret cu No. 852, din 11 Aprilie 1873, s’a acordat un concediu ilimitat inginerului ord. clasa II, C. G. Popescu, din serviciul controlului căilor ferate concedate, cu incepere de la 1 Aprilie.—Prin decret cu No. 872, din 12 Aprilie 1873, s’au numit: d. N. Ciurea, care ocupa postul de advocat al Statului pentru județele Vaslui și Fălciu, remăne advocat al Statului clasa II, numai pentru județul Vaslui; d. Dionisie Crăifăleanu, licențiat in drept de la facultatea din București, actualmente membru la tribunalul Tecuciu, advocat al Statului clasa I pentru județele Fălciu și Cahul; d. D. Boldur Costachi, care ocupa postul de advocat al Statului la județul Cahul și Ismail, rămăne advocat clasa II numai pentru județul Ismail; d. I. A. Brătescu, licențiat in drept de la facultatea din București, advocat al Statului clasa II la județul Muscel, in locul d-lui N. Cristescu, căruia i s’a retras mandatul de la 6 Fevruarie, anul curent ; d. G. Bobescu, care actualmente ocupi postul de advocat .«,1 Statului la județile Buzeu și Rămnicu-Sărat, renimne advocat al Statului clasa II numai la județul Rămnicu-Sărat; d. C. Don, fost advocat public, advocat al Statului clasa I la județul Buzău.Prin decret cu No. 863, din 11 Aprilie 1873, medicii de regiment clasa II-a și anume : Diana George, din regimentul No. 1 de roșiori, Georgescu Șerban, din regimentul No. 2 de roșiori, și Dimitrescu Ștefan, din regimentul No. 5 de linie, s-au avansat, pe ziua de 1 Aprilie 1873 la gradul de medici de regiment clasa I ia, mutăndu-se Georgescu Șerban din al 2-lea de roșiori in al 5-lea de linie, in locul căruia s’a mutat Dimitrescu Stefan de la al 5-lea de linie, iar Diana George a rămas tot în regimentul No. 1 de roșiori in care a comptat. ȘTIRI DIN AFARA. ELLANȚIA. La Paris tot se vorbește de demisiunea d-lui Jules Simon, sau de retragerea antagonistului seu d. de Goulard. Dar e sigur că nici o modificare ministerială nu se va produce pănă la redeschiderea Adunărei. FOILETON. BATA B sau DIAVOLUL LA PARIS. Tradus de S. U. A. Comedie vodevil in 4 acte, un prolog și un epilog. (Urmare). Dighed, (inturnănduse) Aide, vorbește ștrengariule ... (căutând) ei bine unde este? (in timp ce toți oamenii grotei vorbeau in avant-scenă Satana deschide mica ușă și usă prin stânga). Colas, Cum! a dispărut? Dighed. Desigur, că acesta’i diavolul. Colas, (arătând ușa deschise). Al !ce este aceasta? . . . Dighed, Ce dobitoc, Nu știi că aceasta trecere este blestemată? Colas, El trebue să fie in piață, Dighed, Fără îndoială. Colas, Să videm Casă cu toții prin dreapta SCENA VI. Fernand Hector, apar prin ușa de fund. Hector, Fernand, T’ai perdut mintea ? Finand, Mie’ oii zici! Hector, Te-am urmat in această grupa spăimăntătoare . . . Fernand, Ții frică? Hector, Frică, mie ? . . . aide dar, in timpul acestei scoborări aceste uși deschise, aceste lămpi mai de tot stinse. Fernand, Ei! și ce- mi pasă! El este aice 'ți spun. Hector, Dar ce te face a crede acesta? Fernand, In timpul când a fugit Gustav, și când deja doue preziceri de ale lui Satan se implineau, și când eram pe urmele sale, credeam a străbate in misterele sale, deodată stunzind, dar eu un stins cu totul straniu: „Tu te ’mândrești de puterea mea, „’mi zise, evenementele te vor convinge. „Gustav este incă in Paris, dar el ’ți va scampa și intim ce vroiam să te-1 prind, tu stai „și te căinezi“ ... și pe urmă mia vorbit de această piață de această grotă . . . mai târziu, surizind eu o manieră și mai ironică... Tu ai un amic oare ’ți vorbește ne 'ncetat de curajul seu ... te sfătuesc de a lua de companion... „aceasta’i aceea ce gpuindu’ți in mijlocul balului, te-am luat pentru a veni aice. Hectar, Tu vezi că nu’i nimene, ș’au bătut joc de tine . . . vino, să mergem! Fernand. Nu, aceste, aceste lumini . . . (arătând ușa din dreapta) această ușă inclusă.. . Ah ! când sunt datoriu . . . Hector, Fernand, ce vrai să faci ? Fernand, A sparge această ușă, dacă nu se va deschide. Hector, Dar tu vrei ca să fim omorâți ? Fernand, Hector, Ții frică! Hector, Frică ,mic . . . Hector are . . . Ei bine ! da mii frica, dar nu cum gândești... mii frică pentru tine . . . mi-e frică ca nu cumva numerul ... In fine, acesta’i din causa fricei, daca vrai așa, dar sunt niște momente. Fernand. Sunt momente cănd resbunarea te face a infrunta mii de morți, și jur că Gustav chiar de va fi inconjurat de bandiți sau ’mi va da averea, sau va muri de măna mea. Hector, Hai mai bine să căutăm garda. Fernand, Pentru ai lașa timp se fugă;m, UU (El lovește cu pumnul in ușa din dreapta). Hector, Nenorocitule ! ce faci ? (se aud mai multe voci la dreapta). Fernand, Cine va vina! Hector, Vin ... să fugim! Fumând, Lașa, Hector, Fernand Fernand, (Smuncind ușa din fund) deschide sau stric această ușă. Hector, (aparte) Și ce, se mă omoare pentru un om ruinat . . . pre legea mea nu ... viu, scapă dacă poți (fuge prin fond) Fernand, Hector ! mă lasă miserabilul ! mă părăsește ! SCENA VII. Fernand, Dighed, Colas, Plur, (vin pe diferite părți). Toți, (lui Fernand) Ce vrai ? ce cauți ? Fernand, Un infam care abea mai înainte a fost aice ! Toți, Ei nu mai este. Fernand, Acesta era falitul Gustav de Estigny. Toți, Și pe urmă ? Fernand, Miserabili! aveți se răspundeți de fuga lui inaintea justiției. Dighed, L ! D-le ne faci talhari . . . Colas, D l vorbește de justiție (suflicănduși mănecele). Fernand, O! că și eu nu mor pariu cu una cu doue. Dighed, (inchidau ușa din fond). îndată ! suma nu va eși.