Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-08-05 / nr. 90

merie, o machină magnifică, sistem nou, care tipărește, tac Iiărita, indoește gazeta totdeodată și o dă astfel gata de tot spre vânzare cetitorilor setoși de noutăți. Importă a arăta asemenea și bastimentul casei de economie austriacă, pe acelea ale Londului Austriac- Unguresc, al cărui înveliș reprezintă podul și armătura unei corăbii, bastimentele societății regală privilegiată de navigațiunea Dunărei. Interiorul acestei construcțiuni merită o atențiune cu totul particulară; deosebitele modelări de corăbii ce posedă această companie, sunt de un studiu interesant la cel mai inalt grad. Cătră acestea mai vedem expuse acolo două tipuri ale nouei lor machine de Ruston et comp. de la Praga, adoptate pentru mersul acestor vapoare; apoi diferitele unelte de dragunge întrebuințate pentru lucrările acum in curs de execuțiune ale regularizării Dunărei. Acest din urmă punct interesează in special pe România, căci Dunărea fiind calea de comunicațiune cea importantă, sevărșirea acestor lucrări intr’un viitor prea apropiat va inlesni transacțiunile și comerțul estremului orient, făcând navigațiunea mai lesnicioasă. Să știe că sunt de bogate aceste frumoase și roditoare părți ale Dunărei, menite a fi unul din teatrele cele mai importante ale exportațiunei. După scurta dare de samă despre căteva din construcțiunile edificate in grădinile exposițiunei, se poate vedea că acest fel de exposițiuni speciale sau particulare conțin comori nenumărate ale industriei. Alte corpuri de clădiri, acelea destinate productelor agriculturei, complectează in fine acest oraș internațional, care mai s’ar putea chiama marele bazar universal. Una din părțile cele mai importante este exposițiunea monumentelor de agricultură expuse de Austria. Aici se văd începuturile, pruncia mecanicei și succesiv clasate ca metodă diferitele tipuri de pluguri construite de mai mult de un secol, pănă la nonele descoperiri și la nonele proceduri adoptate astăzi. Intr’o altă parte, suntem asemenea iubiți de exposițiunea lemnelor; avem sub ochi numeroase specimene ale productelor întinselor păduri ala Ungariei, și vrând nevrând suntem datori să facem o comparațiune cu productele de acelaș fel ale Romăniei. Exposițiunea romănă conține o destul de frumoasă colecțiune de platani, fagi, stejar,.,, etc., și cu toate că locul ocupat de Ungaria, este mult mai mare, Romănia conservă ăn tăini sau rang printre pădurile cele mai dese din Europa. Dar in prezența cifrelor productive fabuloase ale Ungariei care de exemplu sunt cățiva ani pentru vânzarea unei păduri din Slavonia măsurând 19 200,000 metri pătrați, realisă suma respectabilă de 85 milioane franci, iși poate face cineva oarecare ideie despre nemărginita bogăție ce și Romănia ar putea obține, dacă căile de comunicațiune erau mai repezi și mai întinse. Acest punct de vedere este prea important spre a nu studia pe deplin, fiind a’a atinge prea de aproape cele mai mari interese ale țerei noastre. De aceea in numărul viitor vom încerca să specificăm partea comparativă a diferitelor țări, sub raportul semnelor la exposițiunea din Viena, spre a trage dintr’aceasta invățămăntul cel mai folositor pentru viitorul României. (Mon.) (Va urma.) CURIERUL DE IAȘI, STIR! DIN AFARĂ. FRÂNȚII. Visita de la Frohsdorf continuă ăncă a fi obiectul atențiunei publice și izvorul a felurite conjecturi. Legitimiștii laudă faptul, voind a arăta că prințul lor a știut a conserva principiile lor in toată curățenia. Foile republicane nu privesc lucrul serios. Ei nu pot crede pașii făcuți de principii de Orlean că vor fi imitați de toată partida orleanistă și că burgesia cu principii voltairiene, pentru care monarhia din Iuliu era până acum idialul de guvern, se va îndupleca a recunoaște, împreună cu casa de Orlean, o monarhia de drept divin, întemeiată pe influența clerului. Fusioniștii însă vm însetează, a spera și a urmări planurile lor cu energie. Ei par convinși că la deschiderea sesiunei viitoare a Camerei, vor afla majoritatea dispusă a primi instituțiuni de monarhie și speră că insuși bonapartiștii și o parte din deputații stângei se vor asocia planului lor, atrași fiind mai mult de privilegiile împreunate cu puterea și de speranța distincțiunei decătre ideile și convingerile ce profesează. Debats publică un articlu unde laudă și recomandă republica conservativă și totdeodată, intr'o notă de a înțelege contelui de Chambord că, dacă speră a lua vreodată corona Franției, trebue să fie recunoscut mai înainte drepturile și principiile revoluțiunii, condițiune sub care e foarte greu a crede că va putea constitui monarhia, autorul epistolei adresate mai dăunăzii. de Cazanove de Pradines, in care se ved principiile tocmai opuse principiilor familiare poporațiunei culte din Franția, burgesiei și urmienilor. Această împrejurare face ca republicanii să fie acum mai convinși ca totdeauna despre imposibilitatea de a reconstitui monarhia pentru că intre orleaniști și monarhiști este o prea mare deosebire de idei asupra baselor unei monarhii ca să se poată lucra in armonie. Supunerea ce a aratat contelui de Chambord, contele de Paris împreună cu unchii săi, ducii de Nemours și d’Aumale, n’au schimbat, după crederea republicanilor, intru nimic lucrurile, prin aceasta s’a împuținat numai partida orleanistă cu câțiva membri, principiile acestor două partide unbe sunt prea contrarie ca să se poată fusiona intr-o singură partidă. Orleaniștii sunt prea liberali și prea voltairiaui, legitimiștii din contra sunt prea clericali și prea despotici in principiile lor. Este probabil, după cum se exprimă unul din deputați, ca la deschiderea sesiunei Adunărei de la Versailles se va afla tot așa destinată ca și inainte și va fi silită sau a se disolva sau a organisa republica, fără a o proclama. Republicanii au multă speranță in d. Thiers, despre care se zice că la deschiderea parlamentului va păși pe terenul activității și nu va suferi a fi consderat prin tăcerea sa, ca complice a întregilor monarhiste. Journalul le Bien public publică un articul, care-l reproduce și Re publique Francaise și care se zice a fi inspirat de d. Thiers, care prin aceasta s’a atras asupră și strigările și furia monarhhiștilor. Acest articol revindică drepturile republicei conservative și arată că singura cale, singurul mijloc real și logic de a scoate Franția din încărcătură in care o țin intrigile monarhhiștilor, este desalvarea Adunării. Foile orleaniste par a observa că resturnarea republicei nu e un lucru tocmai ușor. Ele continuă a vorbi despre visita de la Frohsdorf ca despre o întrevedere familiară și susțin că, dacă contele de Paris s’a reconciliat cu vărul său, abdicând înaintea lui la orice pretențiune dinastică, el nu s’a angajat prin aceasta a ajuta și a înlesni suirea pe tron a nepotului lui Carol X. ANGLIA. Amintirăm in Nr. trecut că, erisa ministerială in Eughitera se terminase cu căteva modificări de puțină importanță, afară de intrarea in minister a d-lui Bright, D. Gladstone luă portofoliul ministerului de finance conservând prisă funcțiunea de șef al cabinetului. Partizanii săi privesc această schimbare ca binevenită, și nu se indoesc că primul ministru va reținea duplul său portofoliu, având in vedere că el nu numai este un orator distins, ci totodată și cel d’ăntăi financiar al epocei. Pe lăngă aceasta, sarcina sa este înlesnită prin numirea dlui Dodson de secretar al finanțelor și a lordului Cavendish in capul departamentului. Alții sunt de părere că acest cumul va pute dura cel mult pănă la sfârșitul vacanțelor parlamentare, până la inceputul lui Aprilie viitor. Înse in fine numai schimbarea continuă de persoane nu va putea salva pe un discreditat înaintea opiniunei publice. Modificațiunile făcute pănă acum in ministerul englez încă nu par a fi de ajuns. D. Gladstone, precum ne fac a crede ziarele engleze, a luat direcțiunea finanțelor numai provisor și pe lăngă modificările făcute, au demisionat încă și d. Ayrton, ministrul lucrărilor publice și d. Monsell de la poște. Ziaristica engleză judecă aceste schimbări din diferite puncte de vedere. Inse chiar foile guvernamentale nutresc puțină speranță in durata acestor schimbări. Ele sa tem mai ales de peliculele ce poate aduce de nou ministeriului numirea dlui Lowe in postul de secretar al departamentului de interne, încât pentru d. Bright a cărui intrare in ministeriu Daily News o salutase ca un eveniment de multă importanță, același ziar vorbește acum despre ei in termini prea reservați, cari fac să se vadă că vechiul amic a lui Cobden a perdut mult din influința ce avea inainte asupra liberalilor, asupra burgesiei și a claselor urbere. AUSTRIA. După ultima festivitate dată șahului la Schoenbrunn de cătră imperatul Francisc Iosif, suveranul oriental a plecat spre Italia. Din portul de la Brindisi va merge, condus de escorta otomană, la Constantinopole, unde e așteptat pe 15 August și unde se vor face un șir de sărbători in onoarea lui. Șahul va trece apoi pe calea de la Suez și Aden cătră golful persic. Deslegarea cestiunilor politice și anume a cestiunei capitulațiunilor și frontierilor, s-au amânat pănă peste trei luni. Se crede că întâlnirea acestor doi suverani va inlesni mult acelor cestiuni. DANEMARCA. Regele este așteptat din escursiunea Sa in Elveția. După reîntoarcerea Sa se va termina crisa ministerială. Mai intăiu va trebui a se numi un următor ministrului de reabel care menține demisiunea sa, și poate și miniștrilor de marină și de justiție care par hotărâți aeși din minister. Atunci ministrul coloniilor va fi însărcinat a compune un nou minister. Știrile despre espedițiunea ia contra Albinului, dau a crede că in scurt va fi terminată. In posesiunile neerlandeze din India occidentală, s'a împlinit fără tulburare emanciparea negrilor, pregătită fiind de mai inainte prin măsuri înțelepte, cari ăi făcură a trece pe nesimțite din sclavie in o libertate complectă. Poporațiunea negrilor a serbat la 1 iulie, prin o serbătoare paoinică, ziua la care legea i a emancipat deplin de sub tutela statului. RUSIA ASIATICA. Espedițiunea Rusiei in Asia centrală a produs in regiuni depărtate o mișcare civilisătoare căruia nu mai insistă bătrânețe impede din Orient. De o parte prestigiul Rusiei a crescut in Turkestanul de sus și pe frontierele imperiului chinez. hanul din Kachgaz, care pănă aici părea plecat a se arunca in brațele Englitezii, a cerut prin o solie specială, protecțiunea Rusiei in contra amenințărilor Chinei care pretinde a fi suverană pe teritoriul luat hanului prin o revoluțiune. Din contra, Afganii se cred amenințați prin succesul armelor rusești. Emirul Shir-Ali, amicul și pensionarul Englesilor, se teme de o espadițiune rasă in contra Heratului care se află espus. Cum se vede Anglia și Rusia, cari in Europa se imprietinesc prin noue legături da familie, in Asia se apropie din ce in ce mai tare una de alta. Sfaturile Oxului superior pe care Englesii prin linia lor de demarcațiune pretind ale asimila Afganistanului care se află sub protectoratul lor, nu voesc a avea aceeași soartă cu frații lor de la Sud. Mai ales in Badakhan este o mare tulburare. Persia se păzește in contra unei invasiuni afgane din Sarstan, provincie persană, și trimete in acea parte trupe. Cum vedem, ocuparea Kivei a pus in mișcare mare parte din Asia, și nu sa știe unde se va termina această agitațiune. MONTENEGRU. O telegramă de la Zara, capitala Dalmației, desminte știrea Venită din Cataro, despre atentatul in contra principelui de Montenegro SPANIA. Guvernul spaniol a avut incă un succes important in lupta sa contra revoluționarilor din provinciele meridionale. Valența s-a supus. Generalul Martinez Campo a ocupat cetatea, insă fără a fi putut pune măna pe putere mai mare și pe capul insurgenților, cari se îmbarcară in portul valenței, la Grao, și plecară spre Carthagena. Aici e probabil că se va concentra ultima putere de resistență a retransigenților. Carliștii continuă a se bate la nord, oprind circularea drumurilor, arzând și pustiind sate și orașe mai mici, amenințând orașele cele mari. După ce guvernul din Madrid va fi reconstituit armata sa și va introduce ordinea și disciplina intrănsa, va prezenta un lăudabil contrast cu acest sistem de devastare a Carliștilor, cari au aspectul unor bande mai mult decăt a unui guvern, crescuți in mijlocul unei civilisațiuni înaintate și sunt familiarizați cu toate comoditățile ei; cănd ne aducem aminte de toate aceste, ne putem noi închipui ca ei să fie atât de nebuni, așa de orbiți asupra intereselor lor, așa de surzi la glasul dreptăței și religiunei, cu o nesocotință destul de vinovată in ceea ce atinge pacea și siguritatea familielor lor ca se fie gata a resturna ordinea socială, cu idea de a se împărtăși din prada celor avuți, pradă din care comunitatea n’ar putea trăi o lună de zile? Fără indoeală nu e siguritate absolută in nici un timp v ‘ a fi astfeliu pănă cănd națiunile nu se vor fi regenerat prin o educațiune mai inaltă, care se cuprinză, se renoiască și se umeze toate clasele, dar nu este, cred eu, un locu pe nămănt unde proprietatea se fie in mai mare siguritate decăt aici, pentru că niciunea nu e împărțiă cu mai multă egalitate și dreptate. In Statele aristocratice, unde avuția se află in masse enorme, deoarece o legislațiune nedreaptă intr’un șir lung de ani a așezat’o in mările unui mic număr de privilegiați, cănd poporul, după ce a dormit Veacuri întregi, se deșteaptă la inteligență, la respectul de sine, și în cunoștința drepturilor sale, proprietatea se află espusă la atacuri de care la noi ne avem a ne teme. E adevărat că aici ca și aiurea, intre membrii mai puțin fericiți ai societății, se află oameni nemulțămiți, desperați, gata a face răscoală și resboiu civil; dar e adevărat incă că ceea ce deosebește această țară in modul cel mai bătătorul la ochi și mai onorabil, este inteligența, caracterul și condițiunea clasei celei mari a lucratorilor. Despre speculațiunile rușinoase. Mie mi se pare că dacă e vreun periclu pentru proprietate și pentru averea altuia, acest periclu nu vine din partea muncitoriului, ci de la aceia care vor a face stare cu orice preț. De exemplu, in acest Stat, nici un fapt denundat de către conservatori ca ruinatoriu al dreptului de proprietate nu mi se pare mai grav decăt o lege de curând făcută care autorisază pe o companie a face o punte fără vamă tocmai in vecinătatea unei alte punți autorisate prin o lege de mai inainte, și făcute pe credința unui privilegiu. Și de la cine a venit acest atac in contra proprietății? De la nivelatori? de la cei ce doresc egalitatea? De la muncitorii lipsiți? De la oamenii dispuși a sugruma pe avuți? Nu, ci de la speculatori care doresc dobânzi mai însemnate. Le mergem mai departe : ce impregiurare era mai proprie la noi a desființa încrederea și a ațita poporulun contra capitaliștilor decăt administrațiunea cea nouă, rea și criminală a unora din bancele noastre? Și de unde vinea ea? De la avut sau de la sărac ? De la cultivatoriul de pămănt sau de la omul de afaceri? Dați-mi voie a întreba, cine despoaie mai mult? Cine deprinde in mai mare măsură această meserie criminală in societate? Proprietatea nu e smulsă din mănile celor ce o posed mai adeseori prin falimente infame și cutezătoare, decăt prin bandiți sau prin hoți de profesiune ? Speculatori fără principie n’au causat uneori suferințe și rele mai întinse decăt toți osindiții unei închisori publice? Proprietatea prin urmare are a se teme mai mult de aceia cari aleargă după avuție de căt de acei ce trăesc din sudoarea frunții lor. Nu cred, cu toate acestea, că ar avea a se teme serios nici de unii nici de alții. Toate progresele ce face industria ariilor folositoare, conversiui, știința, jurisprudent unirea frățască și creștinismul practic, sunt tot atâtea ziduri ridicate in giurul averei câștigate in mod onest, atâtea piedecini contra violenței și capacității revoluționarie. Se nu ne chinuim dar prin temeri deșerte, și mai mult se nu ne aprindem unii in contra altora prin calomnii împrumutate. Se nu ne împărțita in doua tabere acolo unde toți au un interes comun. A atribui oamenilor planuri criminale este un mijloc de ai impinge la crime. Noi nu ne garantăm proprietatea in contra celor săraci invinovățindu’i . a formează planuri de hoție universală; și asemenea, nu e un mijloc de a dispune pe cel avut in favoarea societăței, arătăndu-l și innegrindu-l ca pe un inimic al poporului. Din toate partidele, acele care sunt întemeiate pe deosebirea condițiunilor sociale sunt cele mai funeste, și nu e nici o țară unde aceste partide se aibă mai puțin cuvănt de a fi decăt in țara noastră. (Va urma).