Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)
1875-01-24 / nr. 9
it ANUL VIII Sassi. Vineri 24 ianuarie 1875. ________________________________________________________CALENDARUL SEPTAMANIC.1._____________________________________________^ . Stil vechiu. Stil nou. DIOA. PATRONUL DX. LXI. Ees. Soar. 1 Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. DIOA. PATRONUL DXLEI._____ Ref. Soar. Ap. Soar^, y^HC^Mo. 9.Am- • > mV-----------— PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. . Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 Inni 18 franci;—Italia, Belgia, ElvețiaPe șase luni 22 franci. CURIERUL DE IAsSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Ianuarie. Ianuarie. Ore. m. Ore. m. Ianuarie. Fevruarie. I Vi îora" 19 31 Duminică. Cuviosul Macarie Egiptean. 7 17 4 43 23 4 Joi. I Martirul Clement. < 11 48 20 Fevr. 1 Luni. 1 Cuv. Eftimie cel mare. 7 16 4 44 24 5 Vineri I Cuvioasa Csenia. II , o a 11 21 2 Marți. Cuviosul Maxim. 7 15 4 45 25 6 Sâmbătă. + Părintele Grigore Teologu. © ., 7 9 4 51 22 3 Mercuri. Apost. Timot., Mart. Anast. 7 14 4 46 26 7 Duminică. 1 Cuviosul Csendont._________________NI * 8 * Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactionsa al Administratiunea In focalul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. ANUNGIURI: Rândul san local sen 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se prin mese. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și arunciurile pentru Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rie Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. Revista Internă. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. In ședința de la 20 Ianuarie 1875, intre comunicările zilei o petițiune a profesorilor din Iași, prin care protestă contra proiectului de lege al instrucțiunei publice presentat de actualul d. ministru de culte. In urma propunerii d-lui Ionescu această petițiune se trimite la comitetul delegaților. D. Tufelcică e de părere ca toate petițiunile de această natură să se trimită la delegați. Atragem atențiunea lectorilor asupra raportului d-lui ministru de lucrări publice G. Cantacuzino, către M. S. Domnitorul, in care se arată resultatul întrebuințării zilelor județene și comunale pentru lucrări de șosele județene, vicinale și comunale pe anul 1874. M. S. Domnitorul a bine-voit a pune o resoluțiune de mulțămire către acei prefecți cari s’au distins in aplicarea legii și sporirea căilor de comunicațiune. Din acel raport, pe care il reproducem mai la vale după Monitor, se poate vedea in adevăr un spor de V3 asupra lucrărilor din anii precedenți; — și cu toate acestea tot au rămas neintrebuințate ‘/4 din totalul zilelor datorite. Din tabloul pe 1874 rezultă că s’au efecutat 1250 kilometri terasemente, 845 kilometri impotrire, și 453 ‘/1 kilom, reparațiuni. Districtele Dolj, Roman și Prahova s’au distins mai cu osebire in sporirea acestor lucrări de șoseluire, care inlesnesc atăt de mult transportul, progresul agriculturei și venitul căilor ferata. Toate districtele au sporit aceste lucrări fară causa celor ce au mers mai incet a provenit din lipsa de material, de ingineri și lucrători speciali. Iată raportul d-lui ministru de lucrări publice: Prea înălțate Doamne, Am onoarea presenta Măriei Voastre pe lăngă acest raport, tabloul lucrărilor de șosele județene, vecinale și comunale, esecutate in fiecare district in campania anului 1874, pănă la 1 Ianuarie 1875. Din examinarea acestui tablou, resultă lucrări esecutate 1,250 chilom. terasamente, 845 chil. impotrive, și 453 chil. % reparațiuni cu 1,909,902 zile întrebuințate, ceea ce dovedește că in anul acesta lucrările județene au dat resultate foarte satisfăcătoare, căci comparate cu media anilor trecuți, ele presintă un spor de peste o treime, căci in anii trecuți nu s’a esecutat un termin mediu de căt 824 V4 chilom. terasamente și 715 3/4 chilometre impetruite, intrebuințăndu-se 1,550,782 zile, și aceasta provine mai cu osebire din aceea că autoritățile județene au recunoscut utilitatea și importanța comunicațiunelor pentru prosperarea avuției lor, și au concentrat in particular silințele lor, spre a crea legătura diferitelor centruri cu stațiunele cele mai apropiate ale căilor ferate, sporind pentru aceasta și personalul lor tehnic. Acest obiectiv in conducerea lucrărilor comunicațiunilor județene trebue Măria Ta, să preocupe cu totul de aproape direcțiunea administrativă, căci era de prosperitate, deschisă României prin căile ferate, numai atunci se va revărsa asupra țărei întregi cănd diferitele puncturi ale sale, prin realitatea comunicațiilor se vor afla in posițiune de a putea profita de binefacerile acestei opere de progres a timpilor actuali. Această desvoltare a comunicațiunilor județene, luată in campania anului 1874 este inca susceptibilă. Măria Ta, de progres, căci din totalul zilelor de prestațiune datorite conform legii drumurilor, cu toată activitatea ce s’a pus, a remas incă un număr de 1,155,748 zile neintrebuințate, fără a compta in acestea și acelea datorite in bani, ceea ce face aproape 1/4 din totalul datorit, și aceasta provine mai cu osebire din aceea că județele se află in mare parte lipsite de oameni tehnici suficienți și cu destule cunoștințe, spre a pregăti de timpuriu proiectele indispensabile lucrărilor. In ceea ce privește esecutarea lucrărilor de drumuri in fiecare județ in parte am onoarea semnala Măriei Voastre disstrictele Neamț și Muscel, in care totalul zilelor de prestațiune au fost pe deplin întrebuințate. Districtele: Dolj, Roman, Prahova, Suceava, Putna, Tutova, Bacău, Vâlcea, Ilfov și Oltu, in care lucrările au fost conduse cu o activitate in adevăr meritoare, mai cu deosebire districtele Dolj, Roman și Prahova s’au distins in particular cu cantitatea de lucrări esecutate in campania anului 1874; districtele Brăila Cahul și Ismail, lipsindule materiele necesare construcțiunelor nu au putut progresa , ear districtele Dorohoiu, Rămnicu- Sarat, Tecuciu și Vaslui, au incă necesitate de o mai mare impulsiune, căci puțina lor acțiune se va resimți netegăduit in desvoltarea lor materială și economică, acesta fiind mobilulu puternic care a atras activitatea și perseveranța celor alte districte in aceste lucrări. Am toată speranța, Măria Ta, că utilitatea manifestă a progresului și prosperității va fi in general apreciată și suficientă, pentru ca binefacerile legii comunicațiunilor să devie generale pregătind astfel viitorul desvoltării avuției naționale. G. Gr. Cantacmințiune, pentru sporirea publicărilor oficiale, pentru separarea poliției de justiție in coșurile criminale, pentru ameliorarea agriculturei, comerciului și industriei și pentru o justă repărțire a impositelor. Propunerea a fost trimisă in cercetarea unei comisiuni. ȘTIRI ULTIME. Revista Externă. Din Spania avem următoarele știri mai noue: Mai multe scrisori din provinciele ocupate de carliști anunță că dificultățile de-a continua lupta crescu din causa lipsei de mijloace, care se simte din ce in ce de la proclamarea de rege a lui Don Alfons. Se asigură că in locul marchizului Molins, permutat din postul de ministru de marină ambasadore la Paris, se va numi amirarele Robahcada. Carliștii din Biscaia și Guipuscoa au sosit in Navara cu tot materialul de resbel. Armata guvernului și-a început mișcarea in nord. Carliștii și-au concentrat artileria și cavaleria la Rippol și au oprit pe toți indivizii—supt pedeapsa de a fi împușcați—să treacă calea de la Rippol la Vidi. Se așteaptă un nou atac al Puicerdei. Circulă zgomotul că generalul carlist Corregaray a fost rănit intr’un duel cu un oficier francez. Sa anunță de la Peralta, cu data de 26 Ianuarie, că e gata se inceapă o mare bătălie. Generalele Primo de Rivera a fost numit comandante al corpului al II de armată din nord, s’a promis amnistie tuturor carliștilor cari se vor supune pănă la 21 Ianuarie. 600 carliști din Castellon s’au și predat. Mai mulți soldați, scăpați din Estella, asigură că Don Carlos a pus să se impuște mai mulți ofițeri și sergenți acuzați de trădare. O telegramă din Madrid, cu data de 28 Ianuarie, spune că trupele guvernului au ocupat Pueyo de pe calea Pampelunei și că carliștii s’au retras fără luptă. Asemenea s’a luat și satul Atarico. Reichstagul german se ocupă cu desbaterea legii asupra băncilor. înainte insă de a incepe această desbate, deputatul Winthtorst a cerut prioritate pentru propunerea Hoffman, care avea de scop completarea art. 31 din constituțiunea imperiului, oprind in mod absolut—afară de cașul de flagrant delict—arestarea unui membru al parlamentului in timpul sesiunii. Majoritatea insă a respins această propunere. In scopcina Serbiei s’a făcut o propunere relativă la dreptul de întrunire și de asociaLa Ierusalim au isbucnit tulburări. Grecii și Armenii s’au bătut in sanctuarul din Bethleem. Imperatorele Chinei, care a murit, a lasat ca moștenitore al tronului, un strălucit imperatore, in etate numai de cinci ani. Imperiul este liniștit. O știre din Londra cu data de 1 Fevruarie, spune ca agenția Reuter află că Englitera e hotărâtă a nu trimite delegați la conferința din Petersburg. Times scrie , că vii negocieri sau deschis intre carliști și alfensiști pentru inchierea unui armistițiu care va forma basele păcii, și se va inebeci, de va fi cazul, fără cooperațiunea lui don Carlos. In acest caz, don Carlos va fi admis ca infante al Spaniei. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 549. La 30 Ianuarie c., urmând a se ținea concurs pentru ocuparea unui post de conductor clasa H la drumurile județene, se publică aceasta spre cunoștința d-nor aspiranți la asemenea post, ca in aratata zi oarele 12 meridiane, să se presinte in camera biuroului tehnic, unde urmează a se ține concursul in prezența d-lui Inginer șef al județului. Prefectura Districtului Cahul. No. 380. Conform ordinului d-lui ministru de Resbel No. 180 la 30 a. c. luni Ianuarie, regalăndu-se a se ținea licitație in pretoriul acestei Prefecturi, pentru vinderea a șapte cai de la escadronul de calarași din acest oraș, constatați ca improprii serviciului militar. Se publică spre cunoștința d-lor concurenți ce vor fi de a cumpără asemenea cai, care să se prezinte la Prefectură la terminul aratat. Prefectura județului Roman, No. 680. Spre a se pute da autorizație dlor Faibiș sin Iancu și Iosub Haimovici, de a avea deschis stabiliment de crâșmă in acest oraș, e necesar a se ști dacă numiții n’au fost căzuți in vreo cauză prevăzută ia art. 4 din regulamentul ad-hoc. Autoritățile respective sunt rugate in caz afirmativ se denunțe prefecturei. Casieria Generală a jud. Iași No. 1033. Din causa viscolului urmat la termenul de 16 c. publicat in Curierul de Iași No. 2 neputându-se aduce spre vânzare vitele sequestrate de pe moșia Tomeștii cu Cotunele pentru neplata căștiului de 1 Octomvrie și in considerațiune că d-1 Arendaș au dat un acompto de lei 4000 din suma datorită. Se publică un din nou termin pentru cea inter roie după espirarea terminului de 10 zile socotit de la aparițiunea fonei cănd urmează a se vinde din averea senestrată numai 50 boi care se cred de ajuns pentru acoperirea sumei ce mai datorește. Licitațiunea se va ținea in piața Movilei Cuza din acest oraș unde se vor aduce și doi sequestrați iar adjudecațiunea urmează a se face asupra persoanei ce va oferi prețul cel mai avantajos pe care il va și numera vndată după adjudecare. Primarul Municipiului Iașii. După telegrama d-lui Ministru Cultelor și al Instrucțiunei publice No. 482, regulănduse alaltaeri 22 Ianuarie deschiderea tuturor Școalelor primare; se publică această disposițiune pentru știința părinților și a tutorilor de a-și trimete copii la Școală. p. Primar, 1. Antoniadi. Secretar, D.Antonescu. No. 860. Șef, Mihailescu. Biuroul IV. 1875, Ianuarie 22. Primăria Com. Cărniceni. No. 51. Se publică terminus de 15 zile de la data fonei pentru darea in antrepriză a accisului din comuna Rediu Mitropoliei, care după noua lege comunală s’au alipit către această comună, aseminea și din cotunele Zahorna și Horleștii din desființată comună Tăuteștii devenite tot in această comună, pe timp de un an de zile de la 1 Ianuarie a. c. 1875, și pănă la 1876, și care accio au fost căutat pănă acuma in regie. Amatorii de a lua aseminea antrepriză, să bine-voiască a se presenta la ziua ficsată in acest oficiu, fiind insoțiți de garanții, cănd are a se adjudeca mezatul asupra persoanei ce ar oferi mai avantajos preț in folosul comunei, și după condițiunele prevăzute in foaia de licitație. Primăria Cor. Podg. Copou. No. 56. Conform art. 48 din legea poliției rurale, se publică aflarea păgubașului a unui cal la trup mic, la păr șarg închis, cu o pată albă la coamă, in spinare stricat și coada rătezată, trimes de primăria urbei Iași cu adresa No.1.245 ca de pripas in astă comună. No. 113. In ziua de 3 a viitoarei luni Fevruarie, urmează a se da in antrepriză craturile băuturilor spirtoase din comuna Rediului Tataru, și Tântești, astăzi alipite de astă comună; se publică spre obșteasca știință ca d-nii amatori de aseminea, vor binevoi a se presenta la acest oficiu cu garanțile cuvenite, iar condițiunile se pot vide in toate zilele. Insă și cu recurs de opt zile in camera comitetului Permanent. Primăria Corn, Podul Iloaei, No. 98. După decisiunea luată de fostul Consiliu comunal, prin procesul-verbal No. 41, și aprobat de onor. comitet permanent; la acest oficiu urmează a se ține licitațiune FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Mai bine de trei luni el șezu in această frumoasă cetate, căutând prin toate părțile pe bietul Alfons și pe zelosul seu guvernor. De cănd don Sebastian și elevul său erau in Olanda, ei nu mai părăsiră casa cea mică de țeară unde se retrăsere, și care era situată pe țermurile mărei, intr’o posiție foarte plăcută. In acest loc păcinic trebuia se continue educația acestui copil amabil, pe care bunele seale calități il făceau atăt de scump demnului său guvernor. Oamenii ce locuiau această casă de țeară păreau a fi făcuți foarte puțin pentru simpla stare de cultivator, afară de asta ei se păreau că au încercat niște scârbe foarte mari. Alfons interesă foarte mult pe soția propietarului acestei moșioare, și cănd il vedea, ea adesea ori repeta aceste cuvinte: și Iacintul meu ar fi de această vrăstă. Ea îmbrățișa pe fiul lui don Carlos, varsa căte-va lacrimi, și pe urmă il parăsia repede. Intr’o seară pe cănd don Sanche (căci el era acesta) ședea dinaintea casei sale, singura avere ce i-o dasă o rudenie a sa, care locuia Amsterdamul, el se ocupa de Florestan, și iși aducea aminte de devotamentul și frageda amiciție ce ii aratasă acel june virtuos. Vai ! iși zicea el, acel june mi-a scapat vieața, consolăndu-mă in lungele mele suferințe. Bietul june, adăogi el, poate ș’a găsit moartea voind se scape și pe generalul don Carlos. Vai! pe un aseminea om milostiv bunatatea cerului trebue se’l sprijine. Pe cănd se găndia astfel, se simți atins de un cane, care incepu să se gudure pe lăngă dânsul, și Îndată făcu se resune talazurile mărei de lătrările rale. Don Sanche se uită la densul; noaptea nu era atăt de întunecoasă pentru ca se nu poată cunoaște pe credinciosul Cerber, tovarășul lui Fiorestan și al seu din temnițele inchiziției. •El se scoală, face cățiva pași, vede pe un om așezat lăngă țerm, și se apropie de dânsul. O ce fericire era tocmai acela la care el se găndia adesea ori. Ei se numesc și pe dată amândoi arestații se imbrățișaza; ei nu-și pot vorbi, bucuria si inecasă. Don Sanche adusă pa amicul seu in casa sa. Acum ne putem face o idee despre bucuria Teresei, a acestei femei care a fost atăt de mult nenorocită și care incă nu uitasă că datorește acestui june Portughes fericirea că-și posedă soțul. Florentan, care nu avea de ce se teme de dânșii și făcu o povestire fidelă de toate îmtâmplarile ce se petrecură de la ieșirea sa din temniță. Sunt de mult timp in Olanda, si zisă el, dar vezând că toate căutările mele prin capitală sunt zadarnice, m’am hotărit se cutrier imprejurimele, pentru ca se găsesc, dacă va fi cu putință, pe fiul lui don Carlos pe care guvernorul seu a trebuit se’l aduce in acest climat. Ce vrăstă poate se aibă acel copil ? întrebă dona Teresa cu vioiciune. Zece ani, respinsă Florestan, și guvernorul seu apropie de vrăstă lui don Sanche. Ah ! respinsă Teresa, dacă nu ar fi atăt de tărziu. — Ce voiți Be spuneți ? — O parte din casă este ocupată de către doi streini, care trec drept părintele și fiul... Cel de pe urmă nu poate vorbi decăt limba spaniolă. Se pare că el iubește mult pe acela ce este cu dânsul, dar umbrele unei dureri se ved răspăndite pe fața acestui plăcut copil, care deși iubește pe acela cel întovărășește, dar nu simte acea tandreță, acel abandon al dragostei fiești ce mișcă atât de mult inima. O D-zeul meu! strigă Florestan, cănd aș putea fi la capătul călătoriei mele, pentru ca se pot îmbrățișa pe scumpul meu Alfons! — Alfons? tot astfel se numește și copilul despre care vă vorbesc. — Ah! nu mai remăne îndoială, el este Scumpe don Sanche, condu-me la dénsul. — Amicul meu, gândește de că acum este mai o oră de dimineață, incăt nu pot se merg ca se’l deștept, și afară de asta, această nesocotință din parte’mi ar putea se vatăme sanatatea celui mai in vrăstă, care de lună este atacat de o boală provenită din multă obosială.. .Dacă ei nu ar fi aceia pe care ii cauți, poate să se supere, și de unde știm noi că ei poate au interesul de a ședea necunoscuți, incăt purtarea noastră desigur i-ar sili să ne părăsiască, și chiria ce -mi plătesc, ni ajută mult la asistența noastră. Florestan găsi că are dreptate, și așteptă cu nerabdare ca se sosiască ziua pentru ca să se scoboare intr’o mică grădinuță ce era sub ferestrele rale. Abea trecusă o jumătate oră, și vezu viind un copil: era fiul lui don Carlos. El alergă la dânsul. Alfons il privește, dar trei ani de lipsă ii ștersesă puțin din memorie trăsăturile acestui amic al familiei. El este intimidat, salută, mai privește incă odată, pe urmă, printr’o mișcare repede ca și fulgerul, sboară in brațele junelui Portughes, zicéndu’i: Unde sunt tatul și muma mea ? Ahi vorbiți ve rog, spuneți’mi dacă ei vor fi in curând lăngă micul lor Alfons ? Aceste Întrebări atăt de naturale din partea unui copil, întristată pe Florestan. Vai, ce putea el se respunde? va pute spune acestui nenorocit: părintele reu este condamnat la moarte, și muma ta numai este? ! il luă in brațe, il strinsă la inima sa, și respăndi fără de voia lui niște lacrimi ce muiară obrajii lui Alfons. O D-zeul meu zisă bietul copil, poate ei numai sunt! Ah! de ce nu am murit și eu! Amabilul Portughes il asigură, și’i spusă că părinții lui, siliți de ași părăsi patria, desigur că s’au dus la Pondișori, dar ii făgădui că’l va duce și pe dênsul. Ab! zisă Alfons, noi nu am duce, dacă părintele meu n’ar fi bolnav, acuș ai se’l vezi. El este foarte schimbat, acest bun Sebastian... Iată’l la fereastra odăei noastre. Intr’o clipă ei ureară scările apartamentului, și fu lăngă dânsul. Acest demn și virtuos preot către ce era se moară de bucurie, văzând pe ăatăiul seu elev. Vai lui ii datoria Florestan toate acestea calități atăt de fericite. Trecând întéiul moment de entuziasm, don Sebastian luă mâna lui Florestan, o strinsă cu dragoste, și ii zisă incet. Voiu muri cu mai puțină părere de rău, Alfons nu va remănea singur in acest climat, și cel puțin d-voastră il veți putea conduce la Pondișori; căt despre mine, adăogi acest om respectabil, simt că am se trăiesc foarte puțin, și măna celui mai fraged dintre amici imi va închide pleopele. In curând don Sanche, Teresa și oaspeții lor nu fură decât o familie.