Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-09-19 / nr. 100

ANUL VIII. Revista Internă, Estragem din „Monitorul Oficial:“ f Sunt căte­ va zile de cănd s’a iscat in orașul Gralați un conflict regreta­bil intre sub-locotenentul Stefanescu Ne­­culai, din regimentul No. 1 de artilerie și d. Patch, supus englez; acesta după o altercație intr’o grădină publică din a­­cel oraș. Sub-locotenentul Stefanescu a lovit pe d. Patch care, la rândul seu a lovit cu bastonul pe sub-locotenent, care la moment trăgând sabia, a rănit la cap pe adversarul seu. L’a urmat de îndată cuvenita instruc­țiune și ofițerul a compărut înaintea con­siliului de resbel, din divizia III, după care ofițerul a fost achitat. Cu această ocaziune, ministerul de res­bel fiind informat de tot cursul precum și de re­zulta­tul acestei afaceri, a dat ur­mătorul ordin diviziei III teritoriale: Domnule Comandant. La raportul dv. telegrafic No. 4.479, prin care ’mi aratați atăt achitarea sub­locotenentului Stefanescu, de cătră con­siliul de resbel, căt și pedeapsa ce s’a dat apărătorului seu (locotenent-colonel Sarandi) pentru că ’și au permis expre­­siuni necuviincioase, in cursul acestui pro­ces, aprob această din urmă disposițiune, căci dacă legea a voit ca un apărător străin armatei se in­easă din limitele bunei cuviințe, cu atăt mai mult cănd a­­cesta este el militar. In­căt pentru achitarea sub-locotenen­­tului Stefanescu, consiliul de resbel a a­­vut in vedere legitima apărare din par­tea ofițerului, considerând insă numai mo­mentul cănd ofițerul s’a servit de arma sa, spre a apara onoarea uniformei. A­­cesta este negreșit un drept al milita­rului, dar este bine ca fie­care să cu­noască in armata noastră, că ori­­ce drept de așa mare însemnătate implică și în­datoriri. Cănd uniforma este atinsă nu e destul a examina acest fapt in el în­suși, dar incă dacă militarul prin con­duita sa a provocat atingerea dignităței uniformei. Este positiv că adevărul au­tor al atingerei uniformei in cazul de față a fost conduita sub-locotenentului Stefanescu, care­­ și a permis cel dâ’n­­tăiu a lovi pe adversarul seu. Prin urmare, sub­locotenentul Stefa­nescu se va pune la arest de rigoare pe 60 zile, făcănduse aceasta cunoscut prin ordin de zi pe întreaga divizie. Ministru de resbel, General de divizie Florescu. Revista Enternă. Luptele de care ne vorbise zilele trecute telegraful intre Turci și Insurgenți aproape de Trebinje și alte localități au fost serioase și succesele Herzegovinenilor confirmate de corespondențele străine. Astfel cetim in Stan­dard de la 21, următoarea corespondență din Viena care descrie astfel acele fapte militare: „Insurecțiunea din Herzegovina a isbucnit din nou. Aproape de Novi trupe de insur­genți au năvălit in nord-vest. In Bosnia au năvălit trupe de insurgenți, care au ucis 24 de Turci. Relațiunea trecută despre isbucni­­rea revoltei in districtul Grakhova, in Bos­nia de apus, este confirmată in toată întin­derea ei­. Insurgenții s’au arătat și in Pesus­­je in dreptul orașului Dalmat numit Ianoski. Pare că locuitorii din tot districtul Bosniei pe laturea despre apus intre Bisbac și Livno s’au unit cu insurecțiunea. Sămbătă a avut loc o crâncenă luptă intre Trebinje și hotarul Austriei. Insurgenții, care erau tăbărâți in Munții Drjin, primind aju­toare din munții de la Lu­bubinje au atacat satul turcesc Zabice, au ucis 19 locuitori, au luat cu dânșii vitele și apoi au atacat pe niște Austriaci care venise cu provișii de la Ragusa la Trebinje, imprăștiară escorta mi­litară turcească și luară 52 de cai încărcați cu provișii. Trupele Otomane se grăbiră a merge de la Trebinjie la valea Gloaska și dislocară pe Insurgenți din pozițiele lor, dar mergând fără băgare de samă, căzură intr'o cursă și perdură 1OO soldați. Iassi, Vineri 19 Septemvrie 1875. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. C AL-ENDA r u l_ septamanei ' -- ■■ ---------------- ———————_ ... ------____" * » . — 1 m » ■ -V In. I »1 Stil vechiu. Stil nou. Z X­O A.________PATRONUL ZILEI._______1 Res. Soar. Ap. Soar. j Stil vechiu. Stil nou. ZIOA. PATRONUL ZILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Septemvrie Septemvrie. Ore. m. Ore.­m. Septemvrie. I Septemvrie. Ore­ m. Ore­ m! îi 26 Duminică. (f) Inalțarea Sfintei Cruci. 6 3 5 55 18 30 Joi. Cuviosul Eumenie. 6* 10 5 48* 15 27 Luni. Martirul Nechita. 6 5 5 54 18 1 Oct. Vineri. Martirul Trofim. 6 12 5 47 28 Marți. _ Martira Eufimia. 6 6 5 52 20 2 Sâmbătă. Marele Martir Eustatie. 16 13 5 45 ____IZ_________________Mercur. _____Martira Sofia.________________________ 8_____5 51________21___________________Duminică._______Apostolul Codrat._________________ 6 14 5 43 FRRTUL ABONAMENTULUI­­ Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi? In districte: se adaugă portul de 2 h­. 40 bani. Austria. Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția. — Pe șase luni 22 franci. ANUNCIUJI, Rândul sau locul seu 15 bani. Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administrationea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. — O altă depeșă din Viena cu data 20 Septemvrie, confirmă că perdirile Turcilor in această ocasiune lângă Trebinje au fost con­siderabile. De pe cămpul de luptă din Herzegovina nu e nimic nou de căte­va zile. Insurgenții sunt mai mult in defensivă ca și Turcii. Se vorbește despre formarea unui corp de volintiri și Insurgenți de 12.000, sub coman­da lui Stratimirovici, vechiu militar austriac, care a adunat pe cei mai mulți din foștii grăniceri ai canfinelor Dalmației. Din Belgrad se scrie că spiritele s-au mai calmat; cel puțin oamenii inteligenți au în­ceput a se pronunța contra resbelului și a calcula eventualitățile la care s’ar e spune Serbia și Tronul in cas de neisbutire. Cu toate acestea masa poporului este incă in ferbere și nu se poate sti ce s’ar putea întâmpla, dacă, de exemplu, ar veni un cas de provocare sau conflict la hotar intre turci și șerbi; puțin lucru ar trebui ca să facă a isbucni resbelul chiar fără voia guvernului. D. Ristici, ca om politic distins, evită de­clararea de resbel și voea ce a ușa mai in­­tern toate mijloacele diplomatice posibile. L’Italie consiliează pe principele Milan și pe guvernul său a fi prudenți și a nu risca cu ușurință pacea și siguranța de azi pentru aventure periculoase. Cetim in Standard de la 14 oare­cari de­­talie asupra secundului meeting ce au ținut lucrătorii și in care avocatul Merriman a ți­nut un lung și elocinte discurs in favoarea creștinilor din Turcia. Am menționat deja despre acest meeting, astăzi mai adăugim căte­va rânduri despre discursurile ținute și conclusiunele luate. Oratorul Merriman a de­nunțat administrația și viața Turcilor ca co­ruptă și apăsătoare asupra creștinilor. Ace­știa, zise oratorul, erau prea mult striviți sub barbaria musulmană și nu puteau face de căt a se revolta. Englitera a sacrificat sănge și tesaure in Crimea spre a salva pe Turcia, și cu toate acestea promisiunile ce a făcut aceasta in favoarea creștinilor au rămas li­teră moartă. Turcii, adause de Merriman, au început a scădea cu repeziciune, precum a constatat statistica din causa vieței și obi­ceiurilor lor sociale. De aceea speră și do­­reșce că Insurgenții să isbutească. Guver­nul Angliei trebue să s­tărue pe lângă Poartă să -și împlinească promisiunile date acum căți­va ani, să dea dreptate și o soartă mai bună c­reștinilor. De la terminarea resbe­lului din Crimea și pănă azi peste 180,000,000 livre au fost trimise de Engleji Turciei, și acesta e și motivul pentru care s’a pus arăta îngrijire in Anglia spre a nu lăsa pe Turcia se cadă. Greșala insă a fost mai ales a d-lui Henric Bulwer care a trimes ast­fel de in­­strucții consulilor in­căt i-a făcut să rapor­teze chiar neadevăruri despre starea Turciei. Oratorul crede că va veni in Londra o co­­misiune din partea Insurgenților spre a ob­ține ajutor. Meetingul, in urma acestui discurs, a con­chis prin a decide formarea unui comitet de ajutor in favoarea insurgenților. Resoluțiunile ce s’au lucrat au fost: 1 ° „de a se trimite o adresă de simpatie cătră co­­mitetele patriotice din Belgrad și Ragusa, a­­șteptănd cu brațele deschisă ori ce deputa­­țiune va veni la Londra din partea insurgen­ților.“ 2 ° „A se adresa felicitări din partea acestui meeting cătră lord Russel pentru no­bila apărare și incuragiarea morală ce a adus raialelor apăsate din Bosnia și Herzegovina“. Un alt meeting de lucrători s’a ținut in Londra sub presidenția d-lui Johnson, in care s’a esprimat simpatii pentru Insurgenții din Herzegovina. Intre prea numeroasele articole ce găsim prin ziarele străine asupra Bosniei și Herze­­govinei, la République français publică unul prin care susține causa creștinilor din Bos­nia și Herzegovina. La Republique termină astfel articolul seu: „Ceea ce voiam in acest moment, solici­tând de la cei ce ne guvernă o acțiune pre­ventivă in măsura in care ar putea raționa­­bil să se producă, era pacea. Ceea ce voim astăzi, cerând nu numai de la Francia, ci de la toate puterile europene, ca să nu se congediese de la Mostar pănă ce nu vor fi luat o resoluțiune, este iarăși pacea. Această pace nu s’ar putea căuta un statu quo. Ea nu poate fi asigurată de­căt prin­­tr’o modificare profundă in raporturile Tur­ciei și ale provinciilor iugo­slave. Este­ dată de toată necesitatea ca Europa să avizeze, și să facă mai intim pentru Bosnia ceea ce odinioară a făcut pentru provinciile dunăre­ne. Și apoi in ce s’ar putea plânge Turcii contra unei asemenea invoeli ? Ceea ce ei cer sunt banii. Ei vor primi acești bani de la Bosniaci in formă de tribut, in loc a si-i stoarce cu greutate prin adjutorul unui per­sonal costisitor. Ei vor mai evita încă ne­plăcerea de a fi siliți să suprime azi decreta priviulgate, ieri in zadar, precum se întâm­plă sultanului Abdul-Megiil, care in 1852, in curs de o lună, hotări desarm­area și re­­armarea raialelor din Bosnia, fără ca aceștia să se fi gândit un singur moment ca să iasă din mână mijloacele lor de apărare. Diplomația europeană poate azi lesne să se agațe de această neputință bine, consta­tată a guvernului otoman in Bosnia și Her­zegovina, spre a’l face să înțeleagă rațiunea și să’i propună asemenea o convențiune a­­nalogică cu acelea care regulează soartea ce­lor­lalte provincii tributare ale imperiului. Măne va fi prea târziu, căci dacă, precum ne-am temut tot­deauna, incendiul s’ar în­tinde, dacă Muntenegru și Serbia s’ar vedea silite, mai curănd sau mai târziu, să ia parte la luptă, chestiunea ar angaja cu ori­ce preț Europa, și cine se poate oare frata astăzi ca să măsoare consecvențele pe care le ar putea avea o asemenea eventualitate ? — Corespondența politică din Viena de la 24 Septemvrie spune că s-a ținut o ședință in comitetul delegațiunelor ungare, pentru budgetul ministrului de externe. Contele An­­drasy a desvoltat motivele pentru cari nu a apărut de astă dată cartea roșie, promite inse că va depune corespondența in privința ra­porturilor comerciale. Respunzind la inter­­pelațiunea delegatului arhiepiscopul Haynald in privința mișcărei orientale, Andrassy de­clară in general, evitând ori­ce detalii, că Austro-Ungaria lucrează de acord cu impe­riile limitrofe pentru menținerea păcei euro­peane. Ministrul crede că poate lua garanția că interesele Austro-Ungariei vor fi pe deplin păzite. Cat despre sforțările cari tind a e­­vita reînoirea unor asemenea evenimente, ele nu’și vor găsi restricțiunea de căt­rn limitele legitime și posibile. Ministrul speră să ajun­gă la un bun resultat și in această privință. Comitetul a luat act cu mulțumire de aceas­tă declarațiune. — Tot cu data din 24 Septemvrie se a­­nunță din Paris. Ministerul a­otărit la una­nimitate a face chestiune de Cabinet din scru­tinul pe arondismente. — Precum se vestește din Cetinje cu a­­ceiași dată, insurgenții au surprins Marți mai multe companii turcești care conduceau un convoiu cu provisiuni la Garuska. In urma unei lupte de mai multe oare perdelele au fost considerabile de ambele părți. — Depeșele oficiale sosite la Constanti­­nopole cu data din 21 și 22 Septemvrie spun, că insurgenții atacând un convoi cu provi­siuni pe drumul Ragusa-Trebinje, au fost puși pe fugă de trupe și cu deseverșire bătuți. Perderea lor a fost de 150 de oameni, coama coada idem, păntănog la piciorul stăng dinapoi, scoică la piciorul drept, beteag de piciorul sting, stricat de șă­pe spinare și una iapă, un păr murgă, cu scoică la copita pi­ciorului stăng dinaite, care ,fiind evaluată in preț de șase franci a perit, după cum d-nul Sub-prefect prin raportul No. 2066 și 2064, incredințază. Se publică termenul de 6 luni conform legei poliței rurale, spre ivirea pă­gubașilor, care cu dovezi legale să se pre­sinte la Primăria respectivă, de ași primi ca­lul și pielea. No. 6098. De cătră Primarul comunei Gort­inești, declarăndu-se de pripas un bou porumb, coarnele potrivite, retezate la vârf, inserat la șoldul stăng dinapoi, cu litera 2 și cu urechia stângă retezată, după, cum in­credințază de sub-prefect de Meletin prin raportul No. 3027. Se publică termenul pre­scris de legea poliței rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă să se presinte la menționata primărie, pentru ași primi bcul. Prefectura districtului Roman, No. 9431. Spre a se pute da autorita­­ți­mea cerută de d. Vasile Ioan Testiban, pen­tru a avea deschis stabiliment de crâșmă in această urbă, e necesar a se ști dacă numi­­mitul nu e supus unei cauze prevăzute de art. 4 din regulamentul ad hoc. Autoritățile respective sunt rugate in caz afirmativ se de­nunțe prefecturei. Prefectura județului Neamț. No. 14,739. Sub­ prefectul plasei Bistrița prin raportul No. 3589 incredințază, că pe teritorul comunei Tazlău s’a pripășit una iapă, la păr murgă închisă, coama și coada neagră, păntănoagă puțin la copita stângă dinapoi, cu furculiță la amândouă urechile și cu o baltă­ mică la­ pântece din partea stângă. Se publică aflarea proprietarului și presentarea lui cu probe legale la sus-zisa comună, in termenul prescris de legea poliței rurale. Prefectura Districtului Suceava, No. 6710. De cătră primăria Comunei, Dolhești, s’a declarat de pripas un mănz ca de un an, un păr murg inchis costrușit, cu potricală la urechea dreaptă, se publică ca proprietarul lui in termenul prevăzut de art. 48 legea poliței rurale, să se presinte cu pro­be legale la primăria acestei comune, spre asi priimi. Primarul Municipiului Iași. Urmând a se da in antrepriză confecțio­­narea imprimatelor necesare, serviciului de perceperea și constatarea contribuțiunelor di­recte, pentru exercițiul anului viitor 1876, se deschide din nou concurență in ziua de, 28 Septemvrie curent, oarele 11 din zi, și se invită pe toți d-nii care vor vor a lua ase­­minea antreprindere, să se presinte in ca­mera acestui oficiu cu garanția cuvenită in ziua și oara indicată, spre a se face adjude­carea asupra persoanei ce va lasa un preț mai avantajos pentru comună. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul V. Șef, Scănteianu. No. 9132. 1875 Septemvrie 17. Urmând a se da in antreprindere construi­rea unui zid pe margina canalului ce se scurge din râpa numită a Privighițoaei pe lângă strada Moțoc, in mărginirea sumei de lei noi 723 bani 8 și in conformitatea divisului pre­­sentat cu referatul d-lui Inginer Comunal No. 434, se deschide concurență Joi in 2 Oc­tomvrie venitor, parele 12 meridiane. Amatorii de a lua aseminea întreprindere se vor presenta in camera acestui oficiu la ziua și oara sus indicată, cu garanția nece­sară pentru a se face adjudecarea. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul III. Șef, Evghenide. No. 9117. 1875 Septemvrie 17. De cătră Epitropia averei bisericei Sf. loan Botezătorul, urmând a se da in locațiune trei apartamente din casele ac lei biserici, situa­te in strada Milo, pe timp de trei ani înce­pători de la 26 Octomvrie viitor, se deschide concurență Joi in 25 Septemvrie curent­oa­rele 12 meridiane. Amatorii de a lua in locațiune asemine case, se vor presenta in camera acestui oficiu in ziua și ora sus in­dicată, cu garanțiile necesare pentru a se face adjudecarea. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul III. p. Șef, Popovici. No. 8872. 1875 Septemvrie 9. Primăria comunei urbei Bârlad. No. 4068. In ziua de 25 Septemvrie cu­rent st. v., regulăndu-se din nou termin de licitație, pentru darea in antreprisă pavărei a trei strade din acest oraș, care cuprinde o suprafață de 2906 str. patrați aproximativ. Se publică spre generala cunoștință și se in­vită pe d-nii doritori carii ar voi să ia asu­pra,de asemenea antreprisă, să bine-voească a se presenta la tratatul termen in camera Pri­măriei, vara 12 amează, știind că pentru ad­miterea la concurență se cere depunerea ga­ranției provisoriu cifra de 3000 lei noi in numerar sau boruri de tesaur. Condiț­inele de antreprisă se pot vedea in cancelaria a­­cestei primării. Primăria comunei Buciumu. No. 1170. In această comună a picat de pripas un cal, la păr murg,­­ coama și coada neagră, puțin breaz și strănut pe bot, una căruță brașovinească cu osii de fer, una pă­­reche hamuri de cură cu hățuri de cânepă, și o gură de ham cu stranguri de cânepă. Se publică aflarea păgubașului in termenul pre­văzut de lege. No. 1171. Fiind­că la termenu defapt prin foaea, Curierul de Iași No. 29, din anul cu­rent nu s’a putut efectua vânzarea a unei ape cu mănt și un cal soldit, ce se află de pripas in această comună încă din anul 1874. Se publică un nou termin de 15 zile, de la data foaei, pentru vânzarea unor aseminea. Primăria Fibei Huși. No. 4180. In ziua de 21 a curentei ur­mând, a se ține licitare in camera acestei Primării, pentru darea in antreprisă a apro­­visionărei cu 40 stări, lemne, necesare pen­tru iarna viitoare la localurile Primăriei, scoa­­lelor de ambele secse, poliției, comisiilor, can­celariei companiei de milițieni și spitalul din această comună. Se publică aceasta spre deș­teptarea­ concurenților, carii sunt invitați ca in zilele menționate, să se presinte in ca­mera primăriei, însoțiți de garanțiile cuvenite spre a concura la licitație. Condițiunele de licitare și contractare se pot vedea in orele de cancelarie, in ori ce zi la d-nul secretar al primăriei. Primăria comunei Lunganii, No. 705. La 21 a curentei urmează a se ține licitație pentru darea in antreprisă a construirei unui pod de lemn cu tot mate­rialul dat de acest oficiu, peste părăul Bah­­luețul dintre cotunele Lunganii și Mădărje­­știi această comună, in vederea divizului a­­probat de onor. Comitet și comunicat acestui oficiu cu ordinul No 2986, anunță pe toți d-nii acei care exercită asemenea profesiune și care vor vroi a lua asupră de această an­treprisă, se bine-voească a se presenta la ziua sus indicată in camera ac­tui oficiu, spre a concura la licitație, de se vor priimi și in­formare despre condițiunile acestei antreprise. Primăria Comunei Medelenii. No. 1090. In ziua de 28 a curentei luni in camera acestei primării, urmează a se ține licitaț e, pentru darea in antreprisă a acci­­zului băuturilor spirtoase, ce se vor consuma in prânzele de pe teritorul supus jurisdicțiu­­nei acestei comuni, pe timp de 3 ani, ince­­pător de la 1 Ianuarie 1876 și pănă la 31 Dechemvrie anul viitor 1879. Se publică ca amatorii care vor vor de a lua asemenea An­treprisă să se presinte la acest oficiu, in a­­ratata zi, oara 10 dimineața, cu garanțiile cuvenite in bani. Primăria comunei Ruginoasa. No. 1408. Pe teritorul acestei comuni, pi­când de pripas una iapă, la păr alba inchisă, coama și coada sură, cu o boltă la piciorul drept dinainte, fără alte semne. Se publică ca proprietarul epei in termenul prevazut de art. 49 din legea poliței rurale, să se pre­sinte cu dovezi legale la acest oficiu, spre a o priimi. Primăria comunei Vlădenii. No. 904. La inplinirea terminului de 15 zile, publicat in foaia oficială din Iași, se va ține licitațiune in camera acestei Primării pen­tru arendarea a 145 fălci 40 prăjini pământ și 6 case, devenite in proprietatea comunei, remase de la foștii clacași morți, dos ți și insolvabili, din care 17 fălci sunt 2 pămân­turi Bisericești, care pământ și case sunt in trupurile pământurilor prevăzute in tabloul ce s’a format, arendarea se face pe timpu de un an de zile viitor, având insă dreptul d-nui an­treprenor al și face semănăturile in toamna anului curent, după stringerea recoltei. Prin urmare se publică aceasta spre știința con­­curenților de a se presenta in ziua inplinirei terminului cu garanțiile cuvenite, iar condi­­țiunele de arendare, se pot vnde de cei in­teresați, in camera primăriei in toate zilele pănă la inplinirea terminala de publicație. Inserțiuni și reclame. Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele­ nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curiera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rne Druot, 9. Constantinopole i 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugène Micoud, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani, PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 9073. In ziua de 28 a curentei luni Septemvrie are a se ține concurs in camera serviciului teh­nic, pentru ocuparea unui post de conductor clasa II-a, ce se află vacant. Se publică aceasta spre știința d-lor ce ar voi, a se presenta la acest concurs, asociați tot­odată de titlurile de studiu, ce vor fi po­sedând. No. 9065. In ziua de 3 a viitoarei luni Octomvrie vara 12 din zi, urmând a se ține licitație in camera Comitetului Permanent, pentru luarea in chirie de cătră Comitet a încăperilor necesare Regimentului al 7-le de Dorobanți din Iași, cuprinzătoare de 21 ca­mere, care se fie situate intr-un punct mai central al orașului, se publică spre cunoș­tința d-lor proprietari, care vor poseda ase­­minea local și vor vor al inchirie pe termen de trei ani, cu începere de la 23 Aprilie vi­itor anul 1876, să se presinte in lăuntrul termenului la Comitet, cu declarații formale in care vor arata No. camerilor ce vor avea strada unde sunt situate și prețul anual cu care se va conveni pentru închiriere. iar con­­dițiunile cu care se va face asemene închi­riere se pot vede de cei interesați la cance­laria Comitetului in toate zilele pănă la li­citare. Prefectura districtului Botoșani. No. 6093. De cătră primarele comunei Curteștii din plasa Tărgu, declarăndu-se de pripas următoarele vite: un cal murg închis, Ho. 100.

Next