Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)
1876-06-11 / nr. 65
CURIERUL DE IASSI, acestui Tribunal in calitate de inculpați pentru furt de popușoi in prejudeiul d-lui Mihalachi Zăhărescu, dosariul No. 1342 din 1874 cunoscând că la neurmare se va aplica disposițiunele art. 182 pr. penală. No. 10005. D-nui Calistru Bordeni, cu domiciliu necunoscut, este citat ca in ziua de 30 August 1876, oarele 10 de dimineață, să se presinte înaintea acestui Tribunal in calitate de reclamante in procesul privitor pe Alecea Popii și altul pentru maltratare, dosarul No. 116 din 1875. No. 10227. Tribunalul prin sentința No. 40 din 21 Ianuarie anul curent, au condemnat pe Ioana lui Nastase Goliman și Haralambie a lui Costache a Cozmulesei, la căte 6 zile închisoare, pentru că au furat mai multe paseri de la preotul Nerulai Adam și alții, fă această osăndă se va esecuta in unul din stabilimentele prevăzute prin art. 64 din codul penal, și fiindcă domiciliul actual al sus numiților condamnați este necunoscut se publică aceasta spre știința lor, cu aratare că nefiind mulțumiți cu sus zisa sentință au dreptul de apel la Curtea din Iași, conform art. 198 procedura penală, precum și de oposițiune la acest Tribunal, conform art. 183 din indicata procedură. Termnele de apel și prosițiune se scrot de la data fosei. No. 2365. D-nul avocat Dimitrie Vicol, procuratorile d-lui Tiberius Wolf, in puterea obligației d'poterare imense in registrul respeptiv al Tribunalului la No. 69 din 31 Mai 1873, urmărnd indestuirea cu sum* de 55 galbeni sau 646 lei 25 bani, cu procent, de 2 la sută pe lună, fără prejudițul chiituelilor de punere insecutare și timbrul întrebuințat ce are a lua de la d-nul Aizic sin Lupu Croitoriu, domiciliat in Tărgu Nemț prin venzsrea imobilului ce numitul posedă in urbanestaț înscris la No. 750, și avănd in V’drre că terminul de 30 zile a comandamentului făcut de creditare debitorului au espirat, și numitul n’au achitat datoria, nici aprobat că venitul pe un an al imobilului urmărit acopere datoria. Tribunalul pri procesul verbal de la 7 Mai 1876 sub No. 1639 a jurnalului au regulat punerea in vânzare a vorbitului imobil, care după lămurirea luată din procesul verbal inchiet la fața locului de d-nul Șef Portărel, se cunoaște situat in ulba Neamț, ulița a 2 a a Prundului, înscrise la No. 750, megieșită despre răsărit, cu casa și jocul d-lui Nastase SuBman, fundul spre medianul de vite, laturea despre apus cu casa și locul d-lui Ilie Steclariu, cu fața la șosea, avend o casă proastă de lemn încăpătoare de 3 odăiți, cu lut pe jos, pe pod scânduri, acoperite cu draniță verde, stricată in dos, poarta stricată și parte din gard cu scânduri, și dar conform art. 510 din procedura civilă, se publică terminul de 3 luni, invitănduse pe mușterei a se presenti in camera Tribunalului in cea întâi zi, oara 12 după espirarea terminului sorarit de la data Ionei, conform art. 536 din indicata procedură, d-nii concurenți și creditorele se vor conforma art. 539 și 542 din procedură, deșteptănduse pe toți acei ce ar pretinde vreun drept de proprietate, uzufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca inaintea adjudecații să le arăte la Tribunal, căci in urmă nu li se vor mai ține in samă. Iar sarcini după lista dată de Grefa Tribunalului nu sunt altele. Tribunalul județului Vaslui. No. 7733. Inculpatul Furtună Calarașu cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenti la 28 a lunei August 1876, ziua Joi, oara 10 de dimineață, dinaintea noastră și a d-lor judecători a Tribunalului, cănd urmează a se judeca in prima instanță procesul corecțional intentat contra sa și alții pentru batie, la neurmare procesul se va căuta in neființă, conform art. 182 pr. penală, No. 7719. Inculpatul Simion Blanariu, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenta la 31 a lunei August 1876, zioa Marțioara 10 de dimineață, dinaintea noastră și a d-lor judecători a Tribunalului când urmează a se judeca in prima instanță procesul corecțional intentat contra sa și alta, pentru batie, la neurmare procesul se va căuta in neființă, conform art. 182 pr. penală. No. 7742. Inculpatul Gheorghe Toader Țugulea, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenta la 31 a lunei August 1876, zioa Marți, oara 10 de dimineață, dinaintea noastră și a d-lor judecători a Tribunalului cond unează a se judeca in prima instanță procesul colecțional intentat contra sa pentru furt, la neurmare procesul se va căuta in neființă conform srt. 182 pr. penală. No. 7807. Inculpatul Cristea Dobrovici, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenta în 1 a lunei Septemvrie 1876, ziua Mercuri, oara 10 de dimineață, dinaintea noastră și a d-lor judecători a Tribunalului cănd urmesca a se judeca in prima instanță procesul corecțional intentat contra ca și alta pentru că au contravenit la legea licenței, In neurmare procesul se va căuta in neființă conform art. 182 pr. penală, No. 7678. Inculpatul Dumitrache Popa, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenti la 2 atunci Septemvrie 1876. zică Joi, oata 10 de dimineață, dinaintea noastră și a d-lor judecători a Tribunalului, rărdminează a se judeca in prima instanță procesul corectioral intentat contra se, pentru batie, la neurmare procesul se va căuta in neființă, conform art. 182 pr. penală. No. 7658 și 7659. Inculpații Gheorghe Dumbravă și Dumitru a lui Gheorghe Dumbravă, cu domiciliul necunoscut, sunt citati a se presenta la 2 a lunei Septemvrie 1876, zioa Joi, oara 10 de du mineată, d'naintea noastră și a d-lor judecători a Tribunalului, cănd urmează a se judeca in prima instanță procesul corecțional intentat contra lor pentru furt, la neurmare procesul se va căuta in neființă conform art. 182 pr. penală. Prim-Procuror Tribun. Iași. REQUISIȚIUNE. No. 3368, Noi Prim-Procuror Trib. județ. Iași, văzând că prin sentința Trib. corecțional local No. 269, din 15 Aprilie 1876, s’au condamnat pe Rud’a Volf, de Profesie liberă, la închisoare corecțională de 3 luni, pentru tăinuire de furt, considerând că domiciliul numitei condamnate este necunoscut, având in videre art. 193 proced. penală. Requerem ca toți agenții auxiliari minister, public, se pună măna pe sus numita condamnată, ori cănd și oriunde s’ar afla și s’o aducă la acest parchet spre demarșa legală. Dată la 8 Iunie 1876. Procurorul Tribunalului Cahul. CONVOCARE No. 1497. Văzând că numărul membrilor Corpului de advocați acestui district, excede cifra de zece și așa conform art. 6 din legea constituim acelui corn, se poate forma consiliul de disciplină. Văzând art. 8 din citata lege, in virtutea acestora, convocăm pentru ziua de 30 Iunie curent 1876, parele 11 antemeridiane, in sala acestui Tribunal pe toți d-nii advocați care se cred scriși in tabloul de advocați acestui județ, spre a alege conform art. 7 din zisa lege membrii și decanul care se formeze consiliul de disciplină, corp care se proceadă la deplinirea atribuțianelor prescrise de art. 11 și următorii din susmenționata lege. Cunoscând că la neurmare, se va regula cele legale in lipsa d-lor. Procurorul Tribunalului Neamț. MANDAT DE ARESTARE. No. 2733. In baza art. 193 din codul de proced. criminală, în temeiul decisiunei Curței de Apel din Iași No. 52, pronunțată in audiența de la 29 Ianuarie 1876, prin care condeamnă pe Ghță Mocanu, cu domiciliul necunoscut, la inchisoare corecțională pe termin de 2 ani și amendă de 50 franci, pentru că a comis faptul de furt. Cerem ca olt agent al forței publice să aresteze și se conducă pe sus numitul le temnița corecțională Bisericani, situată in comn. Păngarații. Măndăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la punerea in arest, cănd la expirare s 1 va libera de nu va fi deținut pentru alte cauze. Cerem ca orice depositar al forței publice, să dea ajutor la cas de necesitate pentru esecutarea presentului mandat. Anexăm și estract de pe sentințe citată No. 1772. Județe Instructor Trib. Bacău. MANDAT DE ADUCERE. No. 2250. Noi D. Iurașcu, judecătorul de instrucțiune pe lângă Tribun, județ. Bacău, măndăm și ordonăm prin acesta tuturor portăreilor și agenților puterei publice de a aduce inaintea noastră conformăndu-se legei pe Lepadatu Bărsan, cu domiciliul necunoscut, la 17 iunie 1876, spre a fi interogat și ascultat ca inculpat pentru prădare. Invităm pe toți depositarii puterei publice cărora li se va presenta acest mandat, să dea ajutor pentru esecutarea lui. Spre acest final am subscris mandatul present, sigilăndul cu sigilul nostru. Dat in cabinetul nostru de instrucțiune la 3 Iunie 1876. No. 2251. Noi D. Iurașcu, judecătorul de instrucțiune pe largă Tribun, județ. Bacău, măndăm și ordonăm prin aceasta tuturor portăreilor și agenților puterei publice de a aduce înaintea noastră conformăndu-se legei pe Vasile Neculea, cu domiciliul necunoscut, la 17 iunie 1876, spre a fi interogat, și ascultat ca inculpat pentru prădare. Invităm pe toți depositarii puterei publice cărora li se va presenta acest mandat, să dea ajutor pentru esecutarea lui. Spre acest fiinit am subscris mandatul present, sigilăndul cu bigilul nostru. Dat in cabinetul nostru de instrucțiune la 3 Iunie 1876. Corpul Portăreilor Trib. Iași. No. 606. Conform ordonanței Trib. Iași, secția a 3-a No. 4923, urmând a se vinde licitativ una bună cu 4 cai și averea mobilă din rasă, sechestrate de la d-nul M’h. Ivanovici și soția sa Frăsina, spre satietecerea d lui I. Buzdugan cu o snrvă bani. Se publică spre știința generală, că expusa vânzare se va efectua in ziua de 15 Iunie a. c., oara 11 din zi, cănd ave a se adjudeca asupra persoanei ce va oferi un preț mai avantajos și cu bani numărători. Judele de pace ocol. V din Iași, No. 641. Prin sentința acestei judecătorii No. 51 din 1875, s’au condemnate pe contravenienta Marghioala Popovici, a cărui domiciliu e necunoscut, la 10 lei noi amendă in folosul casei comunale cu restricțiunea art. 30 codul penal, pentru că au dispărut din serviciul d. I. Cupareanu. D-nii agenți administrativi sunt autorizați a inplini amenda de la numita și a o varsa in casa comunală, prevestindune de resultat. Judele de pace ocol. I din Botoșani. ESTRACT No. 2041. De pe hotărârea penală No. 145 pronunțată la 28 August 1866, contra dietoria asupra contravenientului Solomon Vaisman pentru insulta d-lui Mahus Croitoriu. Se condeamnă pe d-nul Vaisman pentru fapta sa de contravențiune la amendă de 5 lei cursul fiscului, care se va trimite in folosul casei comunale. Judele de pace plasei Mijlocul județul Vaslui u. MANDAT DE ARESTARE. No. 160. In baza sentinței acestei judecătorii No. 7, pronunțată la 22 Martie anul curent 1876, prin care condeamnă pe d-nul Nicolai Trifan, domiciliat in comuna Șorăneștii, comuna Dăneștii, plasa Mijlocul, jud. Vasluiu, la închisoare Polițienească pe timp de 15 zile, invităm pe toți portăreii și agenții puterei publice de a conduce și închide pe numitul Nicolai Trifan la arestul preventiv din orașul Vasluiu. Măndăm și ordonăm directorului zisei închisori de a primi și a’l avea sub pază pe numitul Nicolai Trifan in tot timpul determinat mai sus și prevăzut in anexatul estract de sentință. Invităm pe toți depositarii puterei publice că la caz de necesitate se dea mână de ajutor pentru esecutarea acestuia. RECTIFICARE. In foaea No. 64, pag. I, col. 5, de la adresa Trib. Iași secția a IlI-a cu No. 449 al 18-lea rând, in loc de 6 pogoane să se cetească 7 pogoane. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Duminică, 6 Iunie curent, M. M. L. L. Domnul și Doamna și A. S. Principesa de Wied au plecat de dimineață, de la Palatul de la Cotroceni, spre a merge la mânăstirea Paserea. Aci înălțimile lor au fost primite la sosire de cătră I. P. S. S. mitropolitul primat, care, apoi, in prezența lor, a săvârșit ceremonia de hirotonie a cinci maici și a inălțărei superioarei la demnitatea de arhimandrită. Măriele Lor au bine-voit, după aceasta, a întruni la dejun pe: I. P. S. S. metropolitul, P. S. S. arhimandritul superior al monastirei Cernica, D. prefect al poliției capitalei și alte notabilități, și a vizita in urmă arhondăria și mai multe chilii ale monastirei. Plecănd, pe la carele 3 ’/2 de la Pasteea, înălțimile Lor s’au oprit la întoarcere la ospiciul sântul Panteleimon, unde au fost întâmpinate de D. general Davila, membru al eforiei spitalelor civile, și unde au bine-voit a vizita cu de amănuntul saloanele bolnavilor, școala și atelierul orfelinatului, exprimând personalului, la plecare, înaltele Lor mulțămiri pentru ordinea și buna întreținere a acestui stabiliment. La orele 7 seara, Măriele Lor s’au intors la Cotroceni. Raportul D-lui cavaleria de Bosisio Vice-Consul c. r. (Urmare) Datele următoare poate că vor arata ce însemnătate are pentru Romania piața engleză și cea franceză. Exportul total al României ajunge suma de circa 150 milioane franci (valoarea medie a mărfurilor exportate in anii 1865 — 1872 e de 149,985,4513/4 franci). Exportul de grăne (circa 110 milioane franci) participă cu 73 % din totalul exportului, dintre care 319 la sută sau 35 milioane franci cad asupra Turciei, 27.2 la sută sau 30 milioane franci cad asupra Angliei, 22.8 procente sau 25 milioane franci asupra Franciei, 7.2 procente sau 8 milioane franci asupra Austro-Ungariei in fine 10.9 procente sau 12 milioane fr. asupra altor state. Exportul de grăne al României in Anglia și Francia constitue așadar 50 procente sau jumătate din totalul exportului său și representează valoarea de 55 milioane franci. Această sumă are o însemnătate cu atăt mai mare cu căt Romania — ne mai putând concura cu grănele sale pe piața engleză și franceză—iu împrejurări normale nu s’ar mai pute despăgubi pentru o asemene perdere cu desfacere pe alte debușeuri. Căci unde ar și găsi compensare? Căci intăiu trebuințele Turciei unde se exportează tot odată și grănele rusești mai bune și mai valorabile —sunt pe deplin acoperite cu sus însemnata quantitate de grăne in valoare de 35 milioane franci. Al doilea Prusia de nord provinciile renane, Belgia, Sințeza,și Italia formează piețele naturale ale Ungariei și se pot îndestula mult mai ușor din această țară cu trebuitoarea cuantititate de grâu. In fine grâul românesc n’ar putea să găsască nici in Austria nici in Ungaria o astfel de trecere, incăt să afle acolo un equivalent pentru inchisele piețe franceze și engleze, căci chiar după abolirea taxelor vamale, diferența de preț intre grăne Ungurești și românești nu va fi niciodată atăt de însemnată, incăt productul unguresc se fie silit căndva a ceda celui românesc, care prin calitatea sa e cu mult mai pe jos dacăt cel dintâi. Vedem intr’adevĕr din relațiile statistice ale României, că in anul 1867 s’au esportat grăne in Austro-Ungaria pentru valoarea de 45,742,815 franci. Dar această cuantitate extraordinară se explică pentru vremea aceea, intăi din împrejurarea, că recolta de atunci a Austro-Ungariei a fost foarte mediocră și apoi că mai mult de jumătatea grănelor exportate au făcut numai trecerea lor prin Austria și au fost destinate pentru alte țări. Cifra citată e cu atăt mai puțin potrivită pentru dejudecarea puterei comerciale a grănelor românești in Austro-Ungaria, cu căt suntem in poziția de a constata chiar din acele cifre statistice, că in a. 1867 s’au exportat in monarchia austro-Ungară grăne numai pentru valoarea de 4,070,444 franci, iar in anul 1868 pentru 3,685,515 fr., pe cănd quantitatea importului in media de 8 ani e de 8 milioane sau de 7.2 procente a întregului export de cereale al României. Daca, conform celor spuse mai sus, grănele românești — eventual respinse de pe piața franceză și engleză — nu vor fi in stare cu calitatea și prețurile lor de astăzi să-și cucerească alte regiuni noue de desfacere, atunci pierderea celor două piețe ar însemna o pierdere absolută, care ar fi cu atăt mai simțită, cu căt România este avisată incă, de a acoperi prin productele solului său și mai ales prin cerealele sale trebuințele articolelor industriale, pe care și le procură in mod mai exclusiv din alte țări. Luând pe de alta parte tabelele statistice ale Angliei, a căror esactitate e desigur asupra oricărei indoiele, vedem din ele o confirmare a imprejurărei, ca grăul romănesc nu mai este atăt de căutat pe piața engleză precum era mai înainte vreme. Luând numai cele mai însemnate sorte de cereale pe care Romania le exportează și anume grâu, popușoiu și orz, vedem îndată din acele tabele ca România au participat la exportul total al acelor sorte in Anglia in a. 1860 cu 16 ° C, in a. 1861 cu 5.2% in anii 1863,1868 si 1870 cu căte 4%, in a. 1871 cu 3%, in anii 1872 și 1873 cu 2.5 °/0> și la a. 1874 numai cu 1. 4%. In anul acela insă cifra și mai importantă și absolută a grănelor românești de cele 3 sorte, esportate in Anglia, scade de la 5 milioane la un milion centenari englezi, pe cănd importul total al Angliei in grâu, popușoi și orz se urcase de la 30 la 70 milioane centenari. Cu această scădere a exportului de grăne in Anglia, merge mână ’n mână scăderea întregului export de cereale. Astfel anul 1875, in care grănele rămase nevândute ale României se evaluează la 80 milioane franci, nu dă o tristă dovadă pentru aceasta. Dacă resumăm premisele, vedem că in starea actuală a producerei de aicea prețurile dau înapoi pe zi ce merge pe piața universală; iar in urma desvoltărei repezi a exportului american de grăne, acele prețuri au tendența de a scăde tot mai mult. Această împrejurare amenință serios negoțul cu cereale al Românilor, prin urmare și bunăstarea materială a populației. De acolo vine năzuința despre care am vorbit in introducerea acestui raport, de a desvolta in țară o industrie, care ar fi chemată, de a crea isvoare noue, năzuință, care din acest punct de vedere nu este lipsită de îndreptățire. — Un respuns precis la întrebarea: daca tendințele sus pomenite au perspectivă de succes și cătă persvni. Astfel cetele lui Tvorzenschi și Milevschi ce se aflau la stânga erau puțin mai innainte decătrănsele. Dar mai înainte încă se aflau batalioanele lui Zagarovschi ce ce nu se vedeau de celealte, fiind ascunse de fortificații. La centru era Parvițchi cu regimentul său având de reazăm trupele lui Potoțchi, starostele Cameniței, și al fraților săi Stefan și Iacob. După dânșii, tot la centru, venea o trupă de pușcași ai lui Ioan Toma Drohoevschi, și lângă dânsa cealaltă pedestrime sub comanda lui Albert Bitoslavschi și Andrei Clopoțchi. La stânga inprejurul zidului de care am pomenit mai sus că se întindea din tabăra lui Resvan până in tabăra polonă, se așezase niște tunuri mari și altele de câmpie, care amenința dreapta lui Resvan și ocrotea pedestrimea Moldovenească și pe Cazaci. Deci pană a nu apuca oștile protivnice a se apropia de baraca puștei, descărcară Polonii de două ori tunurile in oastea protivnică. Una din acele descărcături resturnă pe Valentin Gege, unul din capii pedestrimei lui Resvan. Nf. Ieremiea Vodă se afla la biserică, ascultând liturghia, cănd i se dede de știre ca oștile lui Resvan se ved și se apropie de oștile țerei. El nu vru visă să iasă din biserică până nu se sfîrși slujba, deși acum se ajungea barajele lui Resvan cu oștile țerei. La eșirea lui Ieremia Vodă din biserică îndată să intimpinară Moldovenii sei cu ai lui Resvan Vodă. Lupta ținu multă vreme intre aceste oști viteze, pănă cănd Moldovenii lui Resvan, fiind isbiți de odată și de Ieremia cu oștile țerei și de Poloni, fură inpinși innapoi, și inspăimăntăndu-se se risipiră și o luară la fugă. Bănuesc unii că ar fi fost această inspăimăntare prefăcută spre a ascunde tradarea, Aripa stângă și o parte din centrul lui Resvan fiind astfel in risipă, dușmanul iși concentră toate puterile asupra aripei drepte și a pedestrimei secuești din centru. Polonii se repad peste oastea ungurească din aripa dreaptă dispre Șchei. Zabridovschi cu trupa sa și a lui Ceanschi, căci aceasta se afla atunci lângă Potoțchi, și Cristofor Bronievschi năvăliră mai intăiu peste aripa dreaptă a lui Resvan. Dar Zabridovschi, cu tot curajul ce arată răninduse la obraz și la braț nu putea sprijini iubirea lui Resvan și ar fi perit el cu toată oastea sa de nu grăbea Potoțchi a’i veni in ajutor. Intre acestea Porischi cu pedestrimea sa și cu pușcașii lui Bierbovschi isbesc centrul lui Resvan Vodă, in vreme ce escadroanele lui Tvorzan-schi și Milevschi se asvert asupra aripei drepte in ajutorul lui Zabridovschi. Dintr’altă parte Ieremia Vodă cu fruntea oștilor sale, isbește bărbatește în coastă centrul lui Resvan descoperit prin risipirea aripei de la stingă. Toate aceste isbiri inpreunate ale Polonilor și Moldovenilor sfarmă rândurile Secuilor, cari și ei incep a se retrage innapoi și dau pas dușmanilor spre a petrunde in tabăra lor. In această lovire sub Resvan Vodă căzuse ucis calul. Și incălecănd in grabă alt cal, sili să oprească inăpoerea Secuilor, și chiar o opri puind iarăși bătaia la loc. El se afla atunci la centru lăngă pedestrime in capul căriea respinse pe dușman afară din tabără și se credea aparat in aripa dreaptă de călarime cănd aceasta fără veste părăsind tunurile, o luă la fugă. Iute se repede Resvan intr’acea parte, ucide chiar cu măna sa pe mai mulți din ostașii sei silindui a se intoarce la luptă. Dar silințele lui sunt zadarnice căci Polonii apucaseră a cuprinde tunurile. Din nou oastea lui Ieremia Vodă se inbărbătează și cade cu furie peste flancurile oastei Secuești din centru, in vreme ce Polonii o isbesc in front. Secuii vâzându-se părăsiți de călărime precum și de Moldoveni și isbiți cu atâta putere de Ieremia dederă și ei dosul. Resvan părăsit de oștire cu puțini ce remăsese pe lăngă dânsul se luptă multă vreme incă cu cel mai mare curaj ce putu. Un al doilea cal fu atunci ucis sub dânsul, el sări pe altul cu multă ușurință și iubea de moarte pe toți căți ajungea paloșul seu. Ce vitează striga chiar dușmanii, cătănd la dânsul cu mirare cum sta sumeț sub o ploae de gloanțe și cu ce mână voinică se apara de atăte paloșe crunte ce-l amenințau cu peire. Dar in sfîrșit râzendu-se părăsit cu totul de ai sei și de noroc, vezendu-și toată tabăra cuprinsă, oștirea sa rezlățită fugend in toate părțile, se lasă și el in voia puținilor credincioși, remași pe lăngă dânsul, ce căutau a’l mântui și cu inima sfășietă de o amară durere, însoțit de denșii se trase din câmpul bătăliei! Ei o luară cam spre stânga și se înfundară in păduri. Polonii lasară regimentele lui Drohoevschi ia tabăra și cu toate celealte, prinseră agoni pe ostașii lui Resvan, cari fugeau, germanii risipiți refăcind in voia intâmplărei prin munți și prin păduri Cei mai mulți din acești nenorociți căzură in minele dușmanilor; foarte puțini avură noroc a ajunge, cu mare greu, in munții Ardealului. In tabăra lui Resvan făcură vrăjmașii multă pradă; ei găsiră căteva tunuri, toate stindartele, toată averea lui Aron Vodă ce căzuse in minele lui Resvan, și prada dobândită de la Turci la Tărgoviște și la Giurgiu. III. Cainicul Resvan Vodă, după ce rătăci multă vreme cu soții sei, ajunse cătră sară in tr’un sătuleț mic unde se odihni puțin și’și schimbă hainile și apoi se depărta sub ocrotirea nopții, îndată sosiră in urma-i intr’acel sat niște Pioni trimiși de Ierimia Vodă ca să-1 caute. Gazdele lui, speriete de vecini care le mustra că au primit dușmani in casă, se vezură silite a destăinui incotro au apucat, fugarii........Astfel acești nenorociți fura in curând ajunși in cale și prinși nu fără o luptă voinicoasă, in care Resvan Vodă fu rănit, iar ungurul Mateiu Sechiel, ce comanda peste patru sute călăreți și Elie Răcari vechiul soț a lui Resvan in oastea lui Aron Vodă, căzură morți inpreună cu alții. Intreprinși se afla: un frate a lui Resvan, vistieriul și logofătul lui, un Boer mare și anume Calaut, împreună cu alți boeri Moldoveni și capetele din Secui. Duși innaintea lui Ieremia Vodă, Resvan și cu soții lui se purtară, in cumplita lor nenorocire, cu toată vrednicia și curajiul cuviincios. La toate întrebările ce li se făcu, ei toți respinseră prin o tăcere mandră și despre țiiitoare. Căteva zile in urmă pe la jumătatea lunei Dechemvrie Ieremia nesocotind și legile resboiului, care sfințesc persoana unui prins, și legile omenirei osîndi pe toți prinșii la moarte ! Cu o cruzime îngrozitoare el poronci a pune mai intăi pe Resvan la caznă! Apoi puse de-i tăia nasul și buzele, după cum era obiceiul țerei a se face celor ce le eșia nume de Domn. Și după ce -i trase in țapă, arătăndu-i astfel priveliște de jale! la armie și le toți locuitorii țerei, chiar in minutul in care mult nenorocitul Resvan Vodă