Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)

1877-11-25 / nr. 128

CURIERUL DE IASSI. REGULAMENTUL ÎNTOCMIT pentru ADMINISTRAȚIUNEA GARDEI CIVICE. (Urmare.) t­itlul VI. CAPITOLUL I. Concediuri, pedepse și reclamații Art. 295. Gardiștii ce pleacă afară din oraș, sau iși strămută locuința din­­tr’o culoare intr’alta, sunt datori să de­­pue comandantului de companie respectiv arma din preună cu cartușele și ori­ce­­ altă munițiune de resbel sau îmbrăcă­­­­minte ar fi avut primită, iară șefii de legiune nu pot pleca fără permisia in­spectorului. No. 6559. Prin sentința acestui tribunal No. 502 din 11 Noemvrie anul curent, con­­damnănduse in lipsă pe loan Crăciunescu, cu domiciliul necunoscut, la închisoare de 15 zile, și la despăgubirea pacientului cu suma de 20 lei noi, inculpat pentru lovirea lui Haim sin Ițic, cu deșteptare pentru inculpat, că are drep­tul de oposiție și apel, conform art. 183 și 198 din procedura penală. Trbunalul județului Neamț. No. 6146. D. Ilie Naftulea, domiciliat in Peatră, in virtutea actului ipotecar din 8 August 1871, legalizat de trib. Neamț la No. 60, și investită cu formula esecutorie sub No. 89, la 9 Iunie 1877, urmărind indestularea sa cu suma de 2850 lei vechi, cu procent de 10 la sută pe an, de la espirarea ter­menului de plată și până la numerătoare, fără prejudiciul cheltuelilor de punerea in urmărire, ce are a lua de la d. Dima Costi­­nescu, prin vânzarea imobilului ce numitul posedă in urba Peatra, și având in vedere că termenul de 30 zile libere a comanda­mentului făcut de creditare debitorului, au espirat și numitul n’au achitat datoria, nici au probat că venitul pe un an al imobilului urmărit acopere datoria, tribunalul prin pro­­cesul-verbal de la 20 August espirat anul curent, sub No. 1862 a jurnalului, au regulat punerea in vânzare a vorbitului imobil, care după lămurirea luată din procesul-verbal via chiet la fața locului de o. Portărel, se cu­noaște situat in urba Peatră, județul Neamț, strada Mare, supranumită Cuza-Vodă, înscris la No. 5, megieșinduse fața cu strada Mare, lăturea de la deal cu dugheana ce se stă­pânește de casa def. Garabet Mihalcea, fundu cu găria Cuejdiului, ce curge prin oraș, iar lăturea de la vale cu Ancei Enghilberg, imo­bilul este clădit din material arzător, cu a­­coperemăntul de draniță și se compune din o dugheană și o odaie, ce este despărțită prin o sobă, cu plafondurile de scânduri, iar pe jos cu lut, și dar conform art. 510 din procedura civilă, se publică termenul de 3 luni, invitănduse pe mușterei a se presenta in camera trib. in cea intăi zi lucrătoare, vara 12, după espirarea termenului socotit de la data fonei, conform art. 536 din indi­cata procedură, d-nii concurenți și credito­­rele se vor conforma art. 539 și 542 din procedură, deșteptănduse pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate, uzu­fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca inaintea adjudecației să le arăte la trib., căci in urmă nu li se vor mai ține in samă, iar sarcini după lista dată de grefa trib. sunt: I) 100 galb. cătră d. Teodor Liciu, după actul înscris sub No. 87 din 1871, și II) 2850 lei vechi cătră d. Ilie Naftulea, după actul Înscris sub No. 60 din 1871, pentru care imobilul se și urmărește. No. 6238. D. Gheorghe Hagi Dimitriu, cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 71 procedura civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege, inaintea acestui trib., in ziua de 13 a lunei 1 Dechemvrie 1877, oara 10 din zi, când avei a se judeca oposițiunea făcută de d. Mihail L. Adamescu, procuratorele d-lor Iancu Ef­­statide, Major Alexandru Botez și Clauais Coutet, contra tabloului de ordinea credito­rilor d-lui Gheorghe Hagi Dimitriu, aducând atuncea și probele ce va fi posedând, la ne­­urmare cauza se va căuta in lipsă. Trbunalul jud. Roman. No. 14076. D. loan Macovenschi eu domi­­liul necunoscut, este citat ca in ziua de 1 Dechemvrie anul 1877, oara 10 de dimineață să se presinte in camera acestui tribunal spre a fi față la judecarea procesului, in care este inculpat pentru furt de popușor, de la Milea Robert, cunoscând că la neurmare va fi ju­decat in lipsă, conform art. 182 pr. p. No. 14,074. D. Anton Albert, cu domiciliul necunoscut, este citat ca in ziua de 1 De­chemvrie anul 1877 oara 10 de dimineață, să se prezinte în camera acestui tribunal spre a fi față la judecarea procesului in care este inculpat pentru furt de popușoi de la Milea Robert, cunoscând că la neurmare va fi ju­decat in lipsă, conform art. 182 pr. p. No. 14072. D. Gheorghe a Balașei, cu do­miciliul necunoscut, este citat ca in ziua de­­ 1 Dechemvrie anul 1877 oara 10 de dimi­neață să se presinte in camera acestui tri­bunal spre a fi față la judecarea procesului in care este inculpat pentru furt de poșpu­­șoi de la Milea Robert, conoscănd că la ne­urmare se va judeca in lipsă, conform art. 182 pr. penală. No. 4758. In urmarea mijlocirei făcută a­­cestui trib, de trib. Iași secțiea I-a, cu adresa No. 2164, din 24 Septemvrie trecut a. c., în­registrat la No. 6471, pentru ca conform jur­nalului acelui trib, No. 1681, din 10 Sep­temvrie a. c., se dispune vânzarea moșiei Bahna din acest județ,­ plasa Siretiului de Jos, proprietate succesorilor def. Ana Stro­­escu, și anume Mihai in etate de 27 ani, Grigorie de 23 ani, loan de 22 ani, Toader de 21 ani și Dimitrie Stroescu de 19 ani, moșiea ce nu se poate diviza in natură. A­­cest trib, motivat de cererea făcută cu pe­­tițiunea înregistrată la No. 6604, de d. Gr. I. Mititelu, procuratorele d-lui I. Buzdugan, tutorele casei def. Ana Stroescu, prin jurna­lul No. 3029, au dispus a se înainta cuveni­tele lucrări pentru vânzarea imobilului de care e vorba a casei def. Ana Stroescu, in termen de 40 zile de la data publicațiunelor ce se vor face, și care imobil după situațiea făcută in fața locului de agentele competente prin procesul-verbal No. 61, in urmarea mij­­locirei trib. Iași No­ 1697 din 1875, se com­pune din patru părți și anume: 1) parte din Bahna, comuna Bahna, ce se învecinează cu proprietățile rezeșilor de Bahna a d-lui Ghe­­orghie Florescu din Aramești, cu moșiea Run­­cu a d-lui Costachi Poliz, cu moșie a monas­­tirei Run­cu, proprietate a Statului, cu pro­prietatea din Țuțcani a casei decedate David Litenschi și cu moșiea Racea a rezeșilor de Țuțcani, are locuri de arat, suhat, pădure măruntă, tufării și cioate, o vie îngrădită și 5V, pogoane lucrătoare, case de locuit cu a­tenanse ruinate. 2) parte din Țuțcani tot comuna Bahna, se învecinează cu propri­etățile rezeșilor de Bahna, cu a rezeșilor de Urzici, cu a rezeșilor Țuțcănești, cu Țuț­­canii din deal și cu răzeșii de Broșteni, și are pe ea loc de arat, suhat și pădure mă­runtă, (tufării,­ 3) parte in Cornești, co­­muna Cărligi ca de 60 prăjăni loc de arat, se învecinează cu proprietatea din Cornești a d-nei Zamfira Jora și cu rezeși de Cor­nești, 4) parte din Popești, comuna Cărligi, ca de 2 fălci fănaț, se învecinează cu moșiea Galbeni, a monastirei Precista, și cu moșiea Cărligi a d-lui Pavel Zarifopol, sarcini asu­pra acestor imobile după încredințarea dată de grefa trib. prin adresa No. 4711, sunt: l­­a contractul transcris de acest trib. sub No. 135 și 136 la 5 Dechemvrie 1872, prin care se arendează moșiea d-lui Iordachi Mor­­țun, pe timp de 5 ani, de la 23 April 1873, și pănă la 23 April 1878, și 2-a obligațiune pe valoară 360 galb. inprumutați de la d-l Constantin Alcaz, care obligație este inscrip­­tată de acest trib, sub No. 46 la 4 Iulie 1874, condițiunele vănzerei sunt: a) vânza­rea imobilului se face pe puterea stăpănirei dt față cu toate drepturile și indatorirele a­­tărnate de el, b) taxele de timbru și înregis­trare privesc pe cumpărător, c) prețul de la care are a se incepe strigările, este acel de 10,200 galb., fixat de expert, se publică clar vânzarea menționatului imobil cu termenul de 40 zile de la data­ tonei presente, spre știința ama­torilor de al cumpără, ca la 5 Ianuar a. v. 1878, ziua Marți cea intăia zi liberă, după inplinirea citatului termen, oarele 12 meri­diane, să se presinte in camera acestui trib, unde ave a sa ține licitațiea spre a concura, tot o­dată se somează pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate, usu­fruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra ziselor imobile, ca inaintea zilei de adjudecare se’și arăte pretențiunele la acest trib., căci in urmă nu li se vor mai ține in samă. Tribunalul județului Suceava. No. 3041. După cererea d-lui avocat Ge­orge N. Gamulea, procuratori d-lor loan Ținu, Vasile Ținu, Alexandru Ținu și Soltana Alexandrescu, pentru partajul averei remase după defunctul lor părinte iconomul Costantin Ținu, intre numiții și d-na Ecaterina Ștefă­­nescu majoră, care nu au consimțit la partaj și d-na Ecaterina Ținu fiică minoră a defunc­tului George Ținu, trib. prin jurnalul No.. . din a. c., admițând a se face partajul averei de succesiune intre moștenitorii numiți Ioan Ținu, Vasile Ținu, Alexandru Ținu, Sultana Alexandrescu, Ecaterina Ștefănescu, Ecate­rina Ținu și Costantin Ținu, avere care se compune din: 1) una casă cu loc compusă din 6 odăi, cu cuhne in mijlocul lor, situată in urba Folticenii, strada Pitarcilor, desp. 1, înscrise sub No. 522 și 523, avănd deasupra lor alte două odăi netencuite, dedesubt o piv­niță de peatră, in ogradă un grajdin și culne de scânduri, sa megieșește pe o parte cu casele lui Avram sin David Hahamu, pe de alta cu ar lui Leizer Herși Orinștain și fundul cu a lui Moisă Zilberștain, 2) o casă cu loc si­tuată tot in urba Folticeni, desp. a 2-a, la strada Tămpeștii, înscris sub No. 512 și 513, compuse din 8 odăi și o camară mică, avănd de­desubtul lor o pivniță, in ogradă un grajdin, o șură și un hambar, sub un acoperemănt de draniță, se megieșește pe o parte cu casele lui Ilie sin Avram, pe de alta cu a vadanei Ester soție a lui Leiba de la Făntăna-Mare, și fundul cu locul d-lui avocat George Fili­­peanu, construcțiunea ambelor case este de cărămidă, și sunt acoperite cu șindilă, 3­ cinci fălci și 30 prăjăni loc după legea ru­rală in comuna Bogdăneștii, plasa Moldova, județul Suceava, pe care se află construită o casă cu 4 odăi și o sală prin mijloc, de vălătuci, înscrise sub No. 701, aflătoare in cen­trul comunei, de­desubtul căror se află o piv­niță, sub un acoperemănt de draniță, in o­­gradă un hambar, șură, grajdiu și o cuhne de lemn, acoperite cu draniță, mai aflănduse și o grădină cu pomi roditori, se învecinea­ză pe o parte cu casele locuitorilor Petrea a lui Simion a Ghinoei, Neculai Corban, a moștenitorilor defunctului Costantin Balan, pe de alta cu a lui Teodor a Oproaei, și moș­­tenitorii defunct, dieacon Balan, iar fundul respunde la apa Rașca, spre acest finit or­donând ca mai intăi să se evalueze citatele imobile și să se constate dacă ele pot fi in­­părțite in natură, s’au trebue să se vănză, iar d-nii experți numiți de trib, făcând es­timarea acelor imobile, declară tot de o­dată că ele nu se pot inpărți in natură intre moș­tenitori, in urma acestora trib. prin jurnalul No. 1693, din 7 Septemvrie 1877, in baza celor expuse, conform art. 736 cod. civ., și 686 proc. civ., au dispus a se procede la vănzarea sus ziselor imobile, conform art. 691, 694 și următori ace procedură, incepăn­­duse vănzarea de la prețul de 400 galb. pen­tru cel intăi, 200 galb. pentru cel al doilea și 1765 franci pentru cel al 3-lea, așa­dar se publică vănzarea citatelor imobile, anun­­sănduse că concurenții ce vor dori a le cum­­păra să se presinte in sala de licitație a a­­cestui trib., pe la oarele 11 a. m., in ziua de 2 a lunei Ianuarie anul 1878, pregătiți cu garanțiile legale spre a concura și a se face adjudecațiea pe stăpânirea de față și cu res­pectarea contractelor pentru închirierea ce­lor intăi case pe timp de 2 ani, începători de la 26 Octomvrie a. c., și pentru cele a doua case pe timp de 3 ani, începători tot de la 26 Octomvrie 1877, conform această declarațiune a­parte din moștenitorii numi­tului defunct, se somează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, u­­sufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă, sau ori­ce alt drept asupra ziselor imobile, se -și arate pretențiunele lor la trib, înain­tea zilei de adjudecare, căci la din contra nu li se vor mai ține în samă, cumpărătorul va fi obligat a plăti taxele vănzerei a ur­­mărirei, taxa de timbru și portărei precum și dările cătră Stat și comună ce vor fi ne­­plătite din trecut. Corpul Portăreilor Curței de Apel din Iași, No. 739. In basa cărței de judecată a judelui ocol.­­ IV de Iași, No. 403 din 1875, investită cu formula executorie No. 27, din 1876 și con­form cererei d-lui Bereu Pohl. reg. la No. 3202 din 1877, și in virtutea art. 388 pr. c., so­man pe d. Costachî Pădure, cu domiciliul ne­cunoscut in Romănis, ca pănă in termin de 1 zi liberă de la publicarea aceștia, se res­­pundă suma de 150 lei noi, cu procent de la reclanație plus 20 lei noi cheltueli de judecată, la care’i condem­nat a plăti in favoarea d-lui B. Pohî și osebit cheltuele de timbru, căci la caz contrar sa va procede la urmărire. Făcut in dupla astăzi 23 Noemvrie, 1877. Portărel, G. Șută. Corpul Portăreilor trib. Iași. No. 1995. Conform regularei făcută de onor. trib. Iași Sfcț. III prin adresa No. 8986., sub­semnatul anunță că la 9 Dechemvrie 1877, oara 11 din zi, urmează a se vinde licitativ averea sechestrată de la d. Stoean Păun de pe moșia Oprișani com­. Țuțora jud. Iași, in pretenția casei del. C. Botez, cu aceasta că concurenții au a se conforma strict cu art. 431 pr. civ., eară vănzarea urmează a se face la fața locului, in presența d-lui Primar com­. Țuțora. Portărel, 1. Apostol No. 946. Conform ordonanței d-lui Prim- Președinte trib. Iași, din 19 Noemvrie a. c., publică că la 29 Noemvrie a. c., oara 11 din zi la domiciliul d-lui loan Călin, din des­părțirea a IV-a, stradela Bărboi, urmează a se vinde licitativ mai multe mobile, seches­trate de la d. loan Călin, in pretenția d-lui A. C. Mavrocordat, și concurenții ce vor fi, pentru cumpărare, să se presinte la licita­ție, conformănduse art. 444 pr. civ. Portărel, I. Băltanur. Judele de pace ocol. II din Iași. No............Conf. art. 227 și 75 al. 6 pr civ., d. G. Vladu și soția sa Catinci, cu domi­­ciliurile necunoscute, sunt citați a se presenta înaintea noastră in ziua de 29 a. c. oara 11 din zi, cănd are a se judeca procesul inten­tat in contra lor, și a domnului Teodor Căm­­pianu de d. Neculai Ceșcu, la neurmare se va aplica legea. Judele de pace al urbei Roman. No. 6009. D. Șmil Șragher cu domiciliul necunoscut, este citat ca la 29 a curentei, oară 10 a. m. să se presinte in pretorul nostru, spre a fi față la judecarea procesului intentat de d. Vasile Ioachim, pentru bani, la neurmare se va judeca in lipsă conf. leger. No. 6007. D. Costachi Iasenschi, cu domi­ciliul necunoscut, este citat ca la 29 a cu­rentei, oara 10 a. m. să se presinte in ca­mera acestui oficiu spre a fi față la judecata procesului intentat de d. Vasile loachim pen­tru bani, la neurmare se va judeca in lipsă, conf. leger. Judele de pace al plasei Siretu jud. Suceava. No. 1619. D. Haim sin Ițic­a Mariei cu domi­ciliul necunoscut, este citat a se presenta in au­diența acestei judecătorii la 24 a­le lunei Dechemvrie 1877, oara 10 de dimineață, spre a respunde ca martor la cele ce va fi între­bat, la din contra, se va aplica rostirea art. 155, din pr. penală. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Poiectul de respuns la discursul tro­nului care s’a cetit in ședința Ca­merei de Duminică. Mărea Ta Oștenii noștrii au făcut din peptul lor zid de aparare al hotarelor țerii. Supt povățuirea Viteazului lor Domn, au in­­prospătat, cu condeiu muiat in săngele lor, scrisoarea neatârnării, scrisoare­­ nici­­o­dată ștearsă din cartea veței neamu­rilor, de­și coperitâ de mucegaiul vre­­milor de păsuri și de ingenunchiare din ziua cănd brațul Românului rămas vă­duv de armă, din ziua cănd pustie fu de simțiri românești inima povățuitorului lui­ Măria Ta Lupta sângeroasă făcând din Plevna cheia operațiunilor militare la Dunăre, oștirea noastră, avănd onoarea de’a fi a­­liată de fapt cu puternica armată a Im­­peratorului Rusielor, in potriva aceluiași vrăjmaș, urma să se întâlnească in câm­pul de onoare, la ziua primejdiei. Aceas­ta se intămplă din momentul cănd tre­buințele strategice au strămutat in Bul­garia linia noastră de aparare. Guvernul Măriei Tale eșit din sănul represintați­­unii țerei, are de la ea deplină îngă­duință de a alege momentul și locul tre­cerii oștirei peste fluviu, destul se fi fost acea trecere cerută de interesele apără­­rei țerei, și a feb­rei ei de a ajunge câmp deschis și întristător al unui răs­­boiu, ce noi nu lam dorit, nici lam pro­vocat. Peste Dunăre ca și pe malul ei, țara a văzut cum știu să-și facă datoriea oș­tenii sei, și străinii, cari se indocau, au crezut și au înțeles ceea ce o nedreaptă istorie le făcuse: ei au înțeles ce neam fu acela care pe învingătorii * creștinilor aliați de la Nicopole, ii bătea singuri la Rovine și la Racova, ce neam fu acela, care intr’atăta lungă vreme a știut se o­­prească la Dunăre și roiul pornit și res­­turnătorul ordinior Semi-Lunei ? — La echourile neamuțite ale trecutului res­­pund astăzi: Rahova! Gri­vița! și chiar 7 Octomvrie!... căci, Măria Ta, sunt per­­deri care prețuesc și ajung mănoase căt și isbănda, in istoriea renașterii unei na­țiuni ! Am avut, Măriea Ta, știm, multe și scumpe perderi, — Țara le au plăns, dar le bine­cuvintează astăzi, și măne, la ziua păcei, va pune floarea neuitării pe mor­mintele celora cari ș’au dat vieața pen­tru ea. Amintindu-și că de la fie­care vatra românească țara a primit și măne incă va mai primi un oștean, Adunarea se vă grăbi a vota o lege care se facă cu pu­tință continuarea familiei in jurul vetrei sale, chiar, dacă acolo, datoriea și vite­­jiea vor fi lăsat gol, locul unui tată, la unui fiu. Măriea Ta! Moștenitor al credinței Domnilor noș­­trii mari, că temeliea neclintită a Dom­niei nu stă numai agerimea oștirilor ci mai cu samă întocmirea gândului și a voiei Domnilor cu gândul și voința țe­tei . Măriea Ta arăți părerea de rău că n’ai putut veni in mijlocul represintan­­ților ei spre a le aduce Domnescu­ Ți cuvânt de salutare. Dar ce salutare mai­­ scumpă, Măriea Ta, pentru noi, ca ves­tea isbăndelor oștirii romane ? ce urare mai scumpă ca știrea că Măriea Sa Im­­peratorele Alexandru, puternicul pe căt și grațiosul aliat al Măriei Tale, a ono­rat in persoana Măriei Tale oștirea noastră, încredințând și Domnului român parte mare și aleasă din glorioasele oș­tiri imperiale, spre a le duce la locul unde pericolul fiind mare, mai mari și pline de rodnicie vor fi laudele isbăndei! Da, Măriea Ta, dacă n’ai putut veni in mijlocul nostru, noi te-am urmărit pretutindenea: țara este cu inima acolo unde fălfăe drapelul ei. — Ca și Măriea Ta, Adunarea cugetă, simple și declară că : Domn, ofițer și ostaș se cade se stea la posturile lor, pe câmpul de onoare, pănă atunci cânt Măriea Ta, cu guver­nul Măriei Tale, cumpănind vremile de grijă in cari i s’au încredințat puterea, sfătuindu-se cu inima lor românească și matură, și punând adesea urechea la ini­ma țerii, va crede că s’au ajuns scopul ce această Adunare i-a însemnat. Acest scop este, Măriea Ta, „apărarea țerei și asigurarea statului român, ast­fel ca la viitoarea pace Romăniei se lasă cu o posițiune politică bine definită și națiu­nea de sine stătătoare se poată a-și îm­plini misiunea sa istorică“. Mulțămită Măriei Tale, strajă neclin­tită a drepturilor și a intregimii hotare­lor române, mulțămită sângelui vărsat pentru sânta causă, Adunarea, împreună cu Măria Ta, nutrește speranța că ma­rele puteri garante sunt pe deplin in­­credințate acum că Românii au vitalitate că națiunea noastră are conștiința mi­­siunei sale la gurele Dunărei și voiește a o îndeplini. Plevna căzută, continuie resbelul sau nu, națiunea, nu te’ndoi Măria Ta, că ori­care fie jertfele ce pănă astăzi au făcut, nu va pregeta a se adună, înar­mată și hotărită, in jurul steagului ță­­rei, pănă in ziua cănd glasul drepturilor iei va afla dorita ascultare.—Da, Măria Ta, România nu se mai poate odihni de căt in ziua cănd, nesmintită in hotarele iei și sprijinită de puternicul braț al Au­gustului și realului aliat al Măriei Tale, se va vedea recunoscută ca țară de sine stătătoare, precum ăi dă dreptul a fi tra­tatele iei străvechi și vitejia încercată a fiilor săi. Pănă atunci, pănă cănd țetei va fi dată fericirea a primi pe Măria Ta in frun­tea oștirei. Adunarea in cel mai perfect acord, ca și pănă acuma, cu guvernul eșit din sănul iei, se va ocupa cu stă­ruință, de legile ce-i vor fi cerute pen­tru trebuințele țărei in genere și ale ar­matei in parte. Stăruie dar, Măria Ta, cu Dumnezeu și cu națiunea, neclintiți pe calea isbăn­dei, a independinței și a Mărirei patriei noastre! Strânsă cu iubire și devotament in ju­rul Doamnei noastre,—care, alăturea cu cele­lalte femei române, leagă duios ra­­nele voinicilor căzuți pentru țara și mân­gâie mamele și soțiele amărite.Aduna­rea României trimite, chiar pe câmpul luptei, delegațiunea iei, spre a duce Dom­nitorului Românelor urare din inimă și rostire de devotament, strigând: Să trăească Măria Sa Carol I, Dom­nitorul României independinte! Să trăească Măria Sa Doamna! Să trăiască armata romănă ! CAPITOLUL II. Penalități disciplinare și consiliere de disciplină Art. 296. Penalitățile disciplinare pentru infracțiuni se vor pena de către consiliul de disciplină al legiunilor, care rămân in vigoare, conform Tit. X din legea gardei civice din 1866, întocmai după cum se specifică prin Tit. IX al aceleași legi. Art. 297. Infracțiunile și ori ce alt delict sau crimă ce se va comite de gar­diști, cănd sunt chiemați sub arme, se vor pena, conform aliniatului IV de sub art. 53 din codul de justiție mi­litară, de cătră consiliul de resbel al­­ diviziilor teritoriale respective. CAPITOLUL III. Reclamații. Art. 298. Numai reclamațiile indi­viduale sunt primite. Art. 299. Din cauza neesactelor ra­porturi sau a relelor informațiuni luate, sau din motive cu totul străine servi­ciului, putându-se aplica pedepse nedrep­te sau prea severe, reclamațiunile sunt primite conform regulilor următoare. Ori­care ar fi obiectul reclamației, ea nu poate fi făcută de­căt numai șefilor sub ordinele căruia se află cei ce voesc să reclame. Ori­ce gardist primind ordinul unei pedepse, trebue mai intenn să se supună sub­ofițerii, caporalii și gardiștii pot in urmă să-și adreseze reclamațiile șefului lor de companie cei asimilați ofițerilor, șefului lor de batalion sau ajutorului le­­giunei. Reclamațiile atingătoare de pedepsele aplicate in timpul serviciului, sunt mai de preferință adresate adjutantului-ser­­gent, adjutantului-major, sau șefului de­ batalion. Unul din gardiști cari reclamă fiind dat, nu poate fi ascultat. . Gradele asimilate și sub­ofițerii trebue să asculte cu singe rece reclamațiile, să­­ verifice cu îngrijire adevărul și să facă dreptate cănd ele sunt drepte; pot insă mări pedepsele in contra cărora ar fi reclamat nedrept. Reclamațiile atingătoare de efectele de îmbrăcăminte și altele. Art. 800. Cănd un sub­ofițer, un ca­poral sau un gardist, crede că are se plângă de calitatea ver unui efect, de armatura care s’au dat, el prezintă fără întârziere șefului său de companie re­clamația sa; dacă reclamația sa nu va fi luată in samă poate să o supue ajuto­rului legiunei și chiar consiliului de ad­ministrație, cerend insă pentru aceasta permisiunea șefului său de companie. Modul de a reclama șefului de legiune și inspectorului general. Art. 301. Intr’un cas extra­ordinar gardiștii de ori ce grad sunt autorizați a se adresa de a dreptul șefului de le­­­giune, înscris sau verbal. Tot asemenea pot adresa reclamații înscrise inspectorului general, dacă nu­mai după ce vor fi reclamat șefului de­ legiune, afară numai dacă reclamația pri­vește personal pe șeful legiunei. Ori­ce reclamație individuală, care n’ar parveni inspectorului general prin cale ierarhică, ar atrage pedeapsa acelui­a care a adresat’o.­I TITLUL VII CAPITOLUL I. Consiliul de recensiment. Art. 302. In fie­care oraș se insti­­tue un consiliu de recensement, conform art. 15 din legea din 1866, și se com­pune din:

Next