Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)
1877-12-04 / nr. 132
ce ne dă, legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca Gheorghi Fostăceanu cu domiciliul necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de instrucțiune, spre a i se lua interogatorul cuvenit, cu executarea acestui mandat se însărcinează agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următoarele din zisa procedură. Datatăzi, la 1877, luna Noemvrie 26, orașul Iași. Corpul Portăreilor Curței de Apel din Iași. NOTIFICAȚIUNE. No. 998. Subsemnatul Carpel Lippe doctor in medicină, domiciliat in Iași de sp. III, notific D-lor Buruh sin Marcu Croitoriu și David sin Marcu comerciant, in calitatea de erezi a def. lor frate Fișei sin Marcu Pălărier, cu domiciliul necunoscut in România, că D. Ilie Rothenberg, mi-a cedat drepturile sale ce le are câștigate in contra D-lor sale ca erezi a def. Fișei sin Marcu Pălărier, conform sentinței trib. Iași secția II No 24, din 23 Ianuarie 1868 si investită cu formula esecutorie sub No. 27, din 4 Mart 1870. Făcut induplu, astăzi 1 Dechemvrie 1877. Dr. Lippe. Prin subsemnatul, conform art. 47 regi. portăreilor. Șef Port. Curții: Iorgu Al. Ghica. Judele de pace ocol. III din Iași. No. 4519. Dăm putere și ordonăm tuturor agenților administrativi de a executa și împlini de la condamnatul Vasile Zaharia fost domiciliat in Iași dîsp. III și acum necunoscut, suma de 10 lei noi, in folosul rasei comunale, amenda la care s’a condamnat conform art. 385 al. 9 c. p. prin cartea de judecată No. 78, pentru contravențiunea comisă, procurorilor să stăruească pentru aducerea ei la Îndeplinire și spre credință s’a. subsemnat de noi județe de psce ocolului III din Iași, No. 4555. Conform art. 12, 227 si 75 alin. 6 proc. civilă, cităm pe D. Vasile Cuza, fost cu domiciliul in deep. III și acum necunoscut, a se presenta in persoană in oficiul nostru, in ziua de 17 Dechemvrie curent, oarele 11 dimineață, spre a respunde la întrebările ce urmează a i se pune de reclamantul Fridiric Hayer, pentru bani, cunoscând că la neurmare cauza se va judeca in lipsă, conform legei. Judele de pace ocol. IV din Iași. No. 3028. D-nu Avram Moîble fost cu domiciliu in desp. IV-a este citat a se presenta in pretorul nostru in ziua de 10 Decemvrie anul curent, oarele si dim, când are a se judeca procesul de contravențîune ce i se imnată prin procesul-verbal al d-lui sub-comisar Zaharia Codrescu, pentru faptul că au construit din nou acoperemănt la casă și o mal• " “ •«. ------- *■ - -No. 3029. D. Iancu sin Avram și Neculai Botez serv celui dintâi, foști domiciliați in despărțirea IV-a și acuma ca domiciliu necunoscut, sunt citata pe presenta in pretorul nostru in ziua de 16 a curentei luni Decemvrie, oarele 11 dimineață, cănd are a se judeca procesul de contravențiune ce li se impută prin procesul-verbal al d-lui subcomisar Vasile Răilescu, pentru faptul că au variat necurățenii pe stradă, la neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. V din Iași. No. 1435. Conform art. 12 și 75 alin. 6 proc. civilă, cităm pe D. Moses Blanc, cu domiciliul necunoscut, a să presenta in pretorul nostru, in ziua de 12 Dechemvrie curent, oara 11 din zi, cănd are a se judeca reclamațiunea făcută de D. N. Vaimberg, cesionarul D-lui A. Blumenfeld, a titlului pe suma de 17 galbeni, 1 leu vechiu, 12 parale contra sa, la neurmare se va judeca in lipsă, conform legei. No. 1436. Conform art. 12 și 75 alin. 6 proc. civilă, cităm pe D lor I. Sifrin și N. Grinberg, cu domiciliul necunoscut, a se presenta in pretorul nostru, in ziua de 12 Dechemvrie curent, ora 11 din zi, cănd are a se judeca reclamațiunea făcută de D. N. Vainberg, contra sa pentru bani, în neurmare se va judeca in lipsă, conform legei. Judele de pace ocol. II din Botoșani. No. 3893. Prin cartea de judecată No. 192, pronunțată de această judecătorie in audiența de la 29 Noemvrie 1877, și in baza art. 300 și 396 cod. pen., s’a condemnat pe Șmil Leib Dascalu, cu domiciliul necunoscut, la amendă de 25 lei noi, care se va lua in beneficiul casei comunale Botoșani și la 5 zile închisoare polițienească, in caz de insolvabilitate amenda se va înlocui cu 5 zile închisoare, asemenea se mai condamnă și la 10 lei noi daune civile, această hotărâre este supusă opozițiunei și apelului, conform art. 149 și 171 pr. penală, garda civică este chemată, in lipsa armatei, să fie posturele de garnizoană, și fiind că timpul ernei este deja sosit, cănd asprimea frigului și a gerului să așteaptă din zi in zi a deveni mai simțitor, iar din partea d-lui inspector general al gardei s’a primit informația că lipsesc cu desevărșire pe la toate garnizoanele cojoacele și galoșii ce conform regulamentelor și ordonanțelor militare urmează a găsi și a ave oamenii la posturele unde să orănduesc; din acest motiv ministeriul roagă pe primăria a procura cojoacele și galoșii trebuincioși posturelor de garnizoană din această comună, și aceasta căt s’ar pute mai ne’ntărzie, până ce timpul incă permite, ca nu mai tărziu oamenii să sufere. Consiliul, după propunerea d-lui Ornescu, găsind că această chestiune este legată de budgetul gardei civice pe luna Dechemvrie din anul curent, și fiind că acest budget urmează să se supme consiliului chiar astăzi; hotărăște că această cistiune să se supue consiliului odată cu budgetul gardei pe luna Dechemvrie a. c. J). Președinte supune consiliului budgetul gardei civice pe luna Dechemvrie a. c. După discuția urmată pe articole, consiliul in unanimitate votează budgetul după proiectul comunicat de șeful legiunei. Asemenea in unanimitate să votează a să înscrie in acest budget 200 lei pentru cumpărare de cojoace și galeși, conform adresei d-lui ministru de interne. Să pune la vot in total budgetul gardei pe luna Dechemvrie a. c. și să primește in unanimitate. După aceasta să votează în unanimitatea să deschide asupra excedentului budgetar al anului curent suma de 6105 lei pentru a să pute acoperi cheltuelele votate din budgetul gardei civice pe luna Dechemvrie a. c. D. Președinte supune consiliului proiectul de budget al gardei civice pe anul viitor 1878. După discuția urmată pe articole, consiliul in unanimitate votează in total budgetul gardei civice pe anul 1878 după proiectul de budget prezentat de d. șef al legiunei. Se supune adresa șefului legiunei gardei civice No. 102 prin care arată că d. consilier comunal Gr. Tufescu, numit in consiliul de recensiment al gardei, a plecat de mai mult timp la Paris, și fiindcă consiliul de recensiment este in permanentă și in toate zilele are diferite lucrări da adăogiri și scăderi in gardă și din cauza absenței sale să paralizază lucrările; de aceia roagă ca consiliul să numeasca un alt consilier comunal in locul d-lui Tufescu. Consiliul in unanimitate alege in locul d-lui Gr. Tufescu pe d. Stefan Pavlescu. D. Președinte arată că extraordinar s’a epiuizat și din cauza aceasta nu să pot plăti mai multe cheltueli ce au trebuit să se facă la efecte de portofoliu. în & RÎt (ÎBS-2000 lei care să va acoperi cu excedentul budgetar al anului curent. Să supune suplica d-lui N. Dimitriu prin care arată că din cauza afacerilor sale comerciale demisionează din comisiunea de constatare de pe lângă serviciul de control. Consiliul in unanimitate numește in locul d-lui N. Dimitriu pe d. I. Panaitiu. D. Președinte arată că § înscris in budget pentru reparația edificiilor comunale s’a epiuizat și mai trebui 4027 lei 83 bani pentru plata reparațiilor ce s’au făcut. Consiliul in unanimitate votează a se deschide asupra excedentului budgetar al anului curent un credit extraordinar de 4027 lei 83 băni pentru a să pute plăti reparațiile ce s’au făcut și acele ce sunt deja începute. Să supune referatul d-lui consilier Manjerov prin care arată că consiliul a votat a i să da o diurna de 4 lei pe zi ca însărcinat cu privighrea măsurelor luate in contra epizootiei, fiind insă că in votul consiliului nu să specifică de cănd începe a să da această diurnă, d-^a cere ca diurnă să i să deie cu incepere de la 19 Octomvrie de cănd a început a lucra. Consiliul cu majoritate de 3 voturi admite cererea d-lui Manserov, contra d d. Iorga și Ornescu care susținut că diurna trebue să se deie cu începere de la data votului. Ședința să ridică la 3 ore. Telegrama adresată M. S. Domnitorului de către adunarea deputaților. Măria-Ta, Adunarea deputaților in unanimitate esprime Măriei-Tale călduroasele ei felicitări pentru strălucita victorie de la Plevna. Ea declară că armata Romănă și cumantul ei suprem au bine meritat de la Patrie. Adunarea roagă pe Măria-Ta să facă a se agrea de Maiestatea Sa Imperatorele Alesandru al II, viile Sale felicitări pentru glorioasa isbăndă a armatelor lui. Să trăești Măria-Ta. Să trăiască Maiestatea Sa Alesandru II. Să trăiască armatele aliate. In ședința de Jos a Camerei, d. președinte a dat citire telegramei pe care M. S. Domnitorul a adresat’o ca răspuns la felicitările Camerei Domnului Președinte al Adunărei deputaților. Felicitările ce ’Mi trimite Adunarea deputaților sunt cu deosebire scumpe inimei mele de Domn și de oștean. Memorabilul triumf de la Plevna va deschide sper, o nouă eră de mândră desvoltare și înflorire pentru iubita noastră patrie. Puternicul și bine-voitorul nostru vecin, M. S. Imperatorul Alexandru, cu a căruia glorioasă armată, oștirea românească și-a amestecat sângele ei, a fost foarte simțitor pentru simțimintele ce i-a exprimat Adunarea deputaților României. Fiți, vă rog, interpretul simțimentelor Mele de gratitudine cătră mandatarii țării. Plecarea Imp. Rusiei din Bulgaria. D. Ministru al afacerilor străine a comunicat Adunărei in ședința de Joi că, Maestatea Sa Imparatorele tuturor Rusiilor va fi Lunt oaspete comunei București și Adunarea in unanimitate a decis ca biuroul împreună cu o comisiune de 20 membri să meargă a presenta omagiilor sale împăratului Alexandru. S’a depus pe biuroul Camerei următoarele proecte de legi: Pentru pensiunea soldaților români răniți. Pentru înființarea a patru orfelinate, matru. cri stepep. Ai. iperătura fiilor de mutilați. Pentru băncile agricole, cari bănci se înlesnească agricultorilor, meseriașilor și comercianților celor mici, capitalurile de care au ne aparată trebuință. „Independința Belgică“ din 12 Dechemv. (30 Noemv.) publică următoarea telegramă din Berlin : Guvernul Romăn a rncunoștiințat pe toate guvernele cu care are preschimbate declarații comerciale, că după expirarea termenilor acelor declarații, el nu va mai încheie convenții formale. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI Sesiunea extraordinară de la 29 Noemvrie până la 18 Decembre 1877. Ședința din 1 Decembre. Președința d-lui ajutor de primar A. Beide. Membrii presenți, după 3 convocări, 4 și anume: d-nii Iorga I., Manjerov P., Ornescu I., Pavlescu St. Absenți motivați: d. Primar Sc. Pastia și d-nii consilieri Hazu G., Ianov I. Absenți fără motive: d-nii Corjescu I., Cristodulo-Cerkez C., Gane N., Racoviță A., Rojiță C, Roseti D., Tautu T., Tufescu Gr. Ședința se deschide la 2 ore p. m. 2). Președinte supune adresa d-lui ministru de interne No. 25894, prin care arată că PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Biroul Adunării presintăndu-se Marți la 4 ore la Măria-Sa doamna Românilor președintele camerei zise următoarele cuvinte : Măria Ta. „Camera deputaților a votat astăzi iu unanimitate, că armata română și Viteazul iei conducător au bine meritat de la Patrie. „Representanții națiunei ne-au făcut onoarea de a presinta Inălțimei-Tale felicitările și simțimintele lor de devotament pentru Măria-Ta, care pe cănd Ilustrul Căpitan conducea armata romănă la glorie, ca o mamă duioasă vindecai ranele oștenilor și’i retrimeteai astfel, veseli și puternici, la noi biruinți. „Să trăiți Măriele-Voastre, pentru a iubi ș’a fi iubiți“ Măria-Sa Doamna, adănc mișcată, mulțimii represintanților națiunei in căte-va cuvinte pline de iubire, cum ea totdeauna din gura și din inima Suveranei noastre. CURIERUL DE IASSI. Resboiul. Luaria Plevnei. Poradim, 10 Dechemv. 28 Noemv. 1877.—Plevna a căzut azi și toată armata lui Osman-pașa, după ce a încercat o eșire, a depus armele. De dimineață se observase o mișcare de trupe pe șoseaua de la Sofia in partea despre Vid; îndată toate trupele au fost puse supt arme. Măria Sa Domnitorul a plecat spre Vid. Lupta a ținut de la 8/2 ore dimineață, până la 1 */4 după ameazi. Armata lui Osman-pașa, vâzănduse incongiurată de toate părțile de către armata ruso-romănă, a depus armele. Posițiunea de la Krischan precum și reduta No. 2 de la Grivița și posițiunea de la Bucova se evacuaseră de dimineață și se ocupaseră de trupele aliate. Posițiunea de la Opanez și două redute s’au luat cu asalt de cătră trupele române; a treia redută s’a predat. Cu aceasta ocasiune 7,000 prisonieri și 6 tunuri au căzut in minele noastre. Perderile noastre sunt neînsemnate. La 3 ore, Măria Sa Domnitorul, venind de la Opanez, s’a întâlnit cu A. S. I marele duce Nicolae pe șoseaua Sofiei, care era înțesată de miile de prisonieri, de mulțimea de tunuri, de munițiani și bagaje. Osman-pașa, rănit, a fost felicitat de auguștii comandanți pentru bravura și apărarea sa energică. La 7 ore sara Măria Sa Domnitorul a plecat de la Plevna și a mers la Poradim spre a da de talie verbale despre această zi memorabilă Maiestății Sale Imperatorului, care asemenea se întorsese la 5 ore sara de la posițiunile de la Radișevo. (Monitorul) Romanii au fost cei d’intăi cari au zărit mișcările Turcilor. Ei au luat cele trei redute aproape de la începutul luptei. După această primă isbăndă, ei și-au întors bateriele de la Opanez in contra forțelor lui Osman, pe cari le-au luat in coaste, așteptănd ca a doua divisiune din Grivița și trupele lui Skobeleff să poată pătrunde in oraș și să le atace pe la spate. Românii au avut foarte putini răniți, mulțumită zăpeziciunii și avântului atacului lor. La Turnu-Măgurele au sosit Joi la 1 Dechpmv. zece mii de turci prisonieri escortați de regimentul al 13-lea de dorobanți și de reg. al 7-lea de calarași, ei merg spre București. Ceilalți prizonieri vor sosi pe rănd inpărțiți in escuade și escortați de o diviziune romănă. Ei vor fi internați in România. Trofeele și prizonieri luați sunt: 10 Pași, 128 de ofițeri superiori, 2000 ofițeri inferiori și 36.000 soldați. Singurul steag turcesc care au figurat in luptă au fost luat de către soldatul Idanov. Pașii prizonieri au fost aduși astăzi la Bogoz. Perderile suferite de grenadini la luarea Plevnei sunt: doi ofițeri superiori, 8 ofițeri subalterni și 582 soldați morți, 5 ofițeri superiori, 40 ofițeri subalterni și 1207 soldați răniți. împreună cu acele din alte puncte, pierderile totale ale Rușilor in lupta pentru luarea Plevnei se ridică la 4000 oameni. O gardă de onoare s’au așezat dinaintea cortului lui Osman, căruia i s’au făcut cu dobe onorurile militare. La Viena se crede că Poarta se află cu desăvârșire amețită din cauza căderei Plevnei, căci ea spera că până la sfârșit Suleiman-pașa va scăpa Plevna. Asemine se mai crede că menținerea la putere a lui Edhem și Mahmud Damat este considerată ca o dispoziție a Turciei pentru a negocia pacea. Germania ar voi ca Turcia să facă la «***w*w fp* Vifor v* * La 30 Noemvrie, I. S. Domnitorul a însoțit pe Maiestatea Sa împăratul la Plevna, unde s-a celebrat un Te-Deum. Maiestatea Sa a remis Inălțimei Sale marea decorațiune a Sfântului Andrei cu spade. Mercuri pe la 5 ore sara, au eșit din Turtucaia vro 50 Turci, au venit pe țărmul Dunării in dreptul postului nostru No. 5 și au inceput a trage cu poștele asupra alor noștri. Oamenii de la post au intrat in șanțuri, și au respins imediați. Doi Turci au rămas morți pe țărm; ceilalți au reintrat in Turtucaia. De acolo, am mai tras incă vre 600 focuri. Noi n’am avut nici o perdere. ARMATA ROMANA DIN BULGARIA. Joi, 10 Noemvrie, I. S. Domnitorul a mers de dimineață la Maiestatea Sa împăratul și ia dat amănuntele cunoscute despre lupta de la Rahova și luarea acestui oraș. Apoi Măriea Sa s’a dus la Marele duce Nicolae la Rogot, unde Domnitorul a fost călduros felicitat de succesul obținut de armata noastră, succes care are o însemnată importanță pentru operațiunile ulterioare. înălțimea Sa a luat aici dejunul cu Marele Duce și cuartierul seu. A. S. Imperială a purtat un toast in onoarea Domnitorului și a armatei romăne, la care înălțimea Sa a respins că oastea romănă este mândră de a câștiga asemenea lauri alături cu glorioasa armată imperială. Cu această ocasiune, Domnitorul a conferit medalie a noastră de Virtute militară Marelui Duce Nicolae, zicăndu’i că nu numai că R. S. Imperială o câștigase expunăndu-se focului inamic in rândurile oștirei românești in inspecțiunile ce a făcut bateriilor și tranșeurilor romăne, dară că acest semn esprimă incă, pe lăngă sentimentele de cordicală amiciție ale Domnitorului, și iubirea și respectul ce armata romănă are pentru persoana comandantului-șef al armatei imperiale. După aceasta Domnitorul a ținut consiliu cu Marele Duce și cu șeful de stat-major general al armatei active imperiale, generalul Nepokostchiski și de acolo înălțimea Sa amera la Tacenița spre a vedea pe adjutorul comandantului armatei de impresurare a Plevnei, E. S. generalul Totleben, care era incă tot bolnav de accidentul ce a avut. Măriea Sa a lucrat 2 oare cu ilustrul general și la carele 6 sara, s’a întors in Parodim. Nimic nou in această zi înaintea Plevnei. Vineri, 11 Noemvrie, n’a fost asemenea nici un fapt important înaintea Plevnei. Artileriea ruso-romănă continue cu aceași vigoare bombardarea asupra orașului și posițiunilor inamice. Sâmbătă, 12 Noem., s’a săvârșit pe platoul înaintea divisiunei a 2-a romăne un Te-Deum pentru succesul armelor noastre la Rahova. M. S. Domnitorul cu întregul stat-major general al armatei romăne, comandantul divisiunei IX imperiale, E. S. locotenentul-general baron Kruchner, cu generalii comandanți de brigade au asistat la aceasta ceremonie. Trupele divisiunilor a 2-a și a 3-a, cari nu erau de serviciu in tranșee și in avantposturi, erau supt arme așezate in caren. înălțimea Sa a trecut pe dinaintea frontului trupelor care le au primit cu urări entusiaste, și după aceasta a inceput serviciul divin. După săvârșirea sa, M. S. Domnitorul a adresat trupelor următoarele cuvinte: Ostași! „Vitejiea armatei noastre a avut o nouă isbăndă de mare importanță. Luarea Rahovei va fi înscrisă cu litere neșterse in analele noastre alături de luarea redutei Grivița. Dea Dumnezeu ca incă și prin alte fapte strălucite bravura oștenilor romăni se rămăn de a pururea neuitată. Ați vărsat și sunteți incă gata a vărsa sângele vostru pentru independința scumpei noastre țări. Spre amintirea împlinirii sântei voastre datorii, vom institui o medalie pe care va fi scris: „Apărătorilor independinței României. “ „Le unim acum puternic vocea noastră in fața vrăjmașilor noștri seculari și, supt bubuitul tunurilor, se strigăm : Trăească Romăniea de sine stătătoarei. Cu aclamațiuni de un nespus entusiasm trupele salutară cuvintele Domnului și comandantului lor suprem, musicele intonără imnul național, tunurile din toate bateriele începură de odată a luna, salutând cu salve puternice pe inamic, și aclamațiunile trupelor noastre din tranșeuri, in imediata apropriere a inamicului, respinseră la urările acelor ce se aflau pe platou înaintea Măriei Sale. înălțimea Sa primi apoi defileul și rămase satisfăcut de aspectul și ținuta trupelor, foarte curată, cu toate greutățile campaniei la care sunt supuse înălțimea Sa, după ce mai dete oare care instrucțiuni generalului Cernat, comandantul armatei romăne, și comandanților de divisiuni, se întoarse, pe la oarele 4 după amiază, la marele său cartier din Poradim. La întoarcerea Măriei Sale, Maiestatea Sa Imperatorul trimise un adjutant al său spre a-i anunța că corpul de gardă supt comanda generalului Gurko a ocupat, după o luptă in care avu succesul, Pravcea, localitate la puțină distanță de Orhanie. Duminică, 13 Noemvrie Maiestatea Sa împăratul, A. S. I. marele duce Nicolae și I. S. Domnitorul, cu suitele, au asistat la săuta liturghie, la 11 oare dimineața, in biserica din Poradim. Maiestatea Sa primise incă in acea dimineață știința că l ia brigadă a gardei ocupase orașul Etropol, mișcare prin care incepe a se înconjura posițiunea inamică de la Orhanie, și împăratul, sosind la biserică, comunică această plăcută știre I. S. Domnitorului. După serviciul divin, Măriea Sa merse de luă dejunul cu Maiestatea Sa, și apoi Domnitorul samănă Maiestății Sale medalie a noastră de Virtutea militară, și împăratul făcu semnului nostru ostășesc onoarea de a’l primi și pune pe piept. La oara 1 se celebră un câmp un Te-Deum in prezența Maiestăței Sale, a A. S. I. Marelui duce Nicolae și a S. S. Domnitorului, cu suitele, pentru nașterea fiului A. S. I. marelui duce Vladimir. Sara, M. S. Domnitorul merse de conferi insuși medaliea de Virtute militară generalului de armată și general-adjutant al Maiestății Sale, A. S. principelui Stalitzki, conte Suvorov-Rimninski, care in ziua de 31 August asistase, in reduta cucerită de trupele romăne in ziua precedentă, la focul cel mai violent al inamicului, care răni pe colonelul Wolujew și mai mulți soldați români alături de A. S. generalul principe Suvorovw. E. S. generalul Totleben, simțindu-se ceva mai bine de indisposițiunea de care suferea, a inspectat in aceasi pesițiu*