Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)

1877-12-04 / nr. 132

ce ne dă, legea de procedură crimin­ală, man­­dăm și ordonăm ca Gheorghi Fostăceanu cu domiciliul necunoscut, să fie adus la cabine­tul nostru de instrucțiune, spre a i se lua interogatorul cuvenit, cu executarea acestui mandat se însărcinează agentul puterei pu­blice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următoarele din zisa procedură. Dat­atăzi, la 1877, luna Noemvrie 26, o­­rașul Iași. Corpul Portăreilor Curței de Apel din Iași. NOTIFIC­AȚIUNE. No. 998. Subsemnatul Carpel Lippe doc­tor in medicină, domiciliat in Iași de sp. III, notific D-lor Buruh sin Marcu Croitoriu și David sin Marcu comerciant, in calitatea de erezi a def. lor frate Fișei sin Marcu Pălă­­rier, cu domiciliul necunoscut in România, că D. Ilie Rothenberg, mi-a cedat drepturile sa­le ce le are câștigate in contra D-lor sale ca erezi a def. Fișei sin Marcu Pălărier, conform sentinței trib. Iași secția II No 24, din 23 Ianuarie 1868 si investită cu formu­la esecutorie sub No. 27, din 4 Mart 1870. Făcut induplu, astăzi 1 Dechemvrie 1877. Dr. Lippe. Prin subsemnatul, conform art. 47 regi. portăreilor. Șef Port. Curții: Iorgu Al. Ghica. Judele de pace ocol. III din Iași. No. 4519. Dăm putere și ordonăm tuturor agenților administrativi de a executa și îm­plini de la condamnatul Va­sile Zaharia fost domiciliat in Iași dîsp. III și acum necunos­cut, suma de 10 lei noi, in folosul rasei co­munale, amenda la care s’a condamnat con­form art. 385 al. 9 c. p. prin cartea de ju­decată No. 78, pentru contravențiunea comisă, procurorilor să stăruească pentru aducerea ei la Îndeplinire și spre credință s’a. subsem­nat de noi județe de psce ocolului III din Iași, No. 4555. Conform art. 12, 227 si 75 alin. 6 proc. civilă, cităm pe D. Vasile Cuza, fost cu domiciliul in deep. III și acum necunos­cut, a se presenta in persoană in oficiul no­stru, in ziua de 17 Dechemvrie curent, oa­rele 11 dimineață, spre a respunde la între­bările ce urmează a i se pune de reclaman­tul Fridiric Hayer, pentru bani, cunoscând că la neurmare cauza se va judeca in lipsă, con­form legei. Judele de pace ocol. IV din Iași. No. 3028. D-nu Avram Moîble fost cu do­miciliu in desp. IV-a este citat a se presenta in pretorul nostru in ziua de 10 Decemvrie anul curent, oarele si dim, când are a se judeca procesul de contravențîune ce i se imnată prin procesul-verbal al d-lui sub-comi­­sar Zaharia Codrescu, pentru faptul că au con­struit din nou acoperemănt la casă și o mal­­• "­­ “ •«. ------- *■ - -No. 3029. D. Iancu sin Avram și Necu­­lai Botez serv celui dintâi, foști domiciliați in despărțirea IV-a și acuma ca domiciliu necunoscut, sunt citat­­a pe presenta in pre­torul nostru in ziua de 16 a curentei luni Decemvrie, oarele 11 dimineață, cănd are a se judeca procesul de contravențiune ce li se impută prin procesul-verbal al d-lui sub­comisar Vasile Răilescu, pentru faptul că au variat necurățenii pe stradă, la neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. V din Iași. No. 1435. Conform art. 12 și 75 alin. 6 proc. civilă, cităm pe D. Moses Blanc, cu do­miciliul necunoscut, a să presenta in preto­rul nostru, in ziua de 12 Dechemvrie curent, oara 11 din zi, cănd are a se judeca recla­­mațiunea făcută de D. N. Vaimberg, cesio­narul D-lui A. Blumenfeld, a titlului pe su­ma de 17 galbeni, 1 leu vechiu, 12 parale contra sa, la neurmare se va judeca in lip­­să, conform legei. No. 1436. Conform art. 12 și 75 alin. 6 proc. civilă, cităm pe D lor I. Sifrin și N. Grinberg, cu domiciliul necunoscut, a se pre­senta in pretorul nostru, in ziua de 12 De­chemvrie curent, o­ra 11 din zi, cănd are a se judeca reclamațiunea făcută de D. N. Vainberg, contra sa pentru bani, în neurma­re se va judeca in lipsă, conform legei. Judele de pace ocol. II din Botoșani. No. 3893. Prin cartea de judecată No. 192, pronunțată de această judecătorie in audiența de la 29 Noemvrie 1877, și in baza art. 300 și 396 cod. pen., s’a condemnat pe Șmil Leib Dascalu, cu domiciliul necunoscut, la amendă de 25 lei noi, care se va lua in beneficiul casei comunale Botoșani și la 5 zile închisoare polițienească, in caz de in­solvabilitate amenda se va înlocui cu 5 zile închisoare, asemenea se mai condamnă și la 10 lei noi daune civile, această hotărâre este supusă opozițiunei și apelului, conform art. 149 și 171 pr. penală, garda civică este chemată, in lipsa armatei, să fie posturele de garnizoană, și fiind că timpul ernei este deja sosit, cănd asprimea frigului și a gerului să așteaptă din zi in zi a deveni mai simțitor, iar din partea d-lui inspector general al gardei s’a primit infor­mația că lipsesc cu desevărșire pe la toate garnizoanele cojoacele și galoșii ce conform regulamentelor și ordonanțelor militare ur­mează a găsi și a ave oamenii la posturele unde să orănduesc; din acest motiv minis­­teriul roagă pe primăria a procura cojoacele și galoșii trebuincioși posturelor de garnizoa­­nă din această comună, și aceasta căt s’ar pute mai ne’ntărzie, până ce timpul incă per­mite, ca nu mai tărziu oamenii să sufere. Consiliul, după propunerea d-lui Ornescu, găsind că această chestiune este legată de budgetul gardei civice pe luna Dechemvrie din anul curent, și fiind că acest budget ur­mează să se supme consiliului chiar astăzi; hotărăște că această ci­stiune să se supue consiliului odată cu budgetul gardei pe luna Dechemvrie a. c. J). Președinte supune consiliului budgetul gardei civice pe luna Dechemvrie a. c. După discuția urmată pe articole, consiliul in unanimitate votează budgetul după proi­ectul comunicat de șeful legiunei. Asemenea in unanimitate să votează a să înscrie in acest budget 200 lei pentru cum­părare de cojoace și galeși, conform adresei d-lui ministru de interne. Să pune la vot in total budgetul gardei pe luna Dechemvrie a. c. și să primește in una­nimitate. După aceasta să votează în unanimitate­a să deschide asupra excedentului budgetar al anului curent suma de 6105 lei pentru a să pute acoperi cheltuelele votate d­in budgetul gardei civice pe luna Dechemvrie a. c. D. Președinte supune consiliului­­ proiectul de budget al gardei civice pe anul viitor 1878. După discuția urmată pe articole, consiliul in unanimitate votează in total budgetul gar­dei civice pe anul 1878 după proiectul de budget prezentat de d. șef al legiunei. Se supune adresa șefului legiunei gardei civice No. 102 prin care arată că d. consi­lier comunal Gr. Tufescu, numit in consiliul de recensiment al gardei, a plecat de mai mult timp la Paris, și fiind­că consiliul de recensiment este in permanentă și in toate zilele are diferite lucrări da adăogiri și scă­deri in gardă și din cauza absenței sale să paralizază lucrările; de aceia roagă ca con­siliul să numeasca un alt consilier comunal in locul d-lui Tufescu. Consiliul in unanimitate alege in locul d-lui Gr. Tufescu pe d. Stefan Pavlescu. D. Președinte arată că­­ extraordinar s’a epiuizat și din cauza aceasta nu să pot plăti mai multe cheltueli ce au trebuit să se facă la efecte de portofoliu. în & RÎt (ÎBS-2000 lei care să va acoperi cu excedentul budgetar al anului curent. Să supune suplica d-lui N. Dimitriu prin care arată că din cauza afacerilor sale co­merciale demisionează din comisiunea de con­statare de pe lângă serviciul de control. Consiliul in unanimitate numește in locul d-lui N. Dimitriu pe d. I. Panaitiu. D. Președinte arată că § înscris in bud­get pentru reparația edificiilor comunale s’a epiuizat și mai trebui 4027 lei 83 bani pen­tru plata reparațiilor ce s’au făcut. Consiliul in unanimitate votează a se des­chide asupra excedentului budgetar al anu­lui curent un credit extraordinar de 4027 lei 83 băni pentru a să pute plăti reparațiile ce s’au făcut și acele ce sunt deja începute. Să supune referatul d-lui consilier Manje­rov prin care arată că consiliul a votat a i să da o diurna de 4 lei pe zi ca însărcinat cu privigh­rea măsurelor luate in contra e­­pizootiei, fiind insă că in votul consiliului nu să specifică de cănd începe a să da această diurnă, d-^a cere ca diurnă să i să deie cu incepere de la 19 Octomvrie de cănd a în­ceput a lucra. Consiliul cu majoritate de 3 voturi admite cererea d-lui Manserov, contra d d. Iorga și Ornescu care susținut că diurna trebue să se deie cu începere de la data votului. Ședința să ridică la 3 ore. Telegrama adresată M. S. Domnitoru­lui de către adunarea deputaților. Măria-Ta, Adunarea deputaților in unanimitate esprime Măriei-Tale călduroasele ei felici­tări pentru strălucita victorie de la Plevna. Ea declară că armata Romănă și cuman­­tul ei suprem au bine meritat de la Patrie. Adunarea roagă pe Măria-Ta să facă a se agrea de Maiestatea Sa Imperato­­rele Alesandru al II, viile Sale felicitări pentru glorioasa isbăndă a armatelor lui. Să trăești Măria-Ta. Să trăiască Maiestatea­ Sa Alesandru II. Să trăiască armatele aliate. In ședința de Jos a Camerei, d. pre­ședinte a dat citire telegramei pe care M. S. Domnitorul a adresat’o ca răspuns la felicitările Camerei­ Domnului Președinte al Adunărei de­putaților. Felicitările ce ’Mi trimite Adunarea deputaților sunt cu deosebire scumpe i­­nimei mele de Domn și de oștean. Memorabilul triumf de la Plevna va deschide sper, o nouă eră de mândră desvoltare și înflorire pentru iubita noa­stră patrie. Puternicul și bine-voitorul nostru ve­cin, M. S. Imperatorul Alexandru, cu a căruia glorioasă armată, oștirea româ­nească și-a amestecat sângele ei, a fost foarte simțitor pentru simțimintele ce i-a exprimat Adunarea deputaților României. Fiți, vă rog, interpretul simțimentelor Mele de gratitudine cătră mandatarii țării. Plecarea Imp. Rusiei din Bulgaria. D. Ministru al afacerilor străine a co­municat Adunărei in ședința de Joi că, Maestatea Sa Imparatorele tuturor Rusiilor va fi Lunt oaspete comunei București și Adunarea in unanimitate a decis ca biu­roul împreună cu o comisiune de 20 membri să meargă a presenta omagiilor sale împăratului Alexandru. S’a depus pe biuroul Camerei urmă­toarele proecte de legi: Pentru pensiunea soldaților români răniți. Pentru înființarea a patru orfelinate, matru. cr­i stepep. Ai. i­perătura fiilor de mutilați. Pentru băncile agricole, cari bănci se înlesnească agricultorilor, meseriașilor și comercianților celor mici, capitalurile de care au ne­ aparată trebuință. „Independința Belgică“ din 12 De­­chemv. (30 Noemv.) publică următoarea telegramă din Berlin : Guvernul Romăn a rncunoștiințat pe toate guvernele cu care are preschimbate declarații comer­ciale, că după expirarea termenilor a­­celor declarații, el nu va mai încheie convenții formale. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI Sesiunea extra­ordinară de la 29 No­emvrie până la 18 Decembre 1877. Ședința din 1 Decembre. Președința d-lui ajutor de primar A. Beide. Membrii presenți, după 3 convocări, 4 și anume: d-nii Iorga I., Manjerov P., Ornescu I., Pavlescu St. Absenți motivați: d. Primar Sc. Pastia și d-nii consilieri Hazu G., Ianov I. Absenți fără motive: d-nii Corjescu I., Cristodulo-Cerkez C., Gane N., Racoviță A., Roj­iță C, Roseti D., Tautu T., Tufescu Gr. Ședința se deschide la 2 ore p. m. 2). Președinte supune adresa d-lui minis­tru de interne No. 25894, prin care arată că PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Bi­roul Adunării presintăndu-se Marți la 4 ore la Măria-Sa doamna Românilor președintele camerei zise următoarele cu­vinte : Măria Ta. „Camera deputaților a votat astăzi iu unanimitate, că armata română și Vitea­zul iei conducător au­ bine meritat de la Patrie. „Representanții națiunei ne-au făcut onoarea de a presinta Inălțimei-Tale fe­licitările și simțimintele lor de devota­ment pentru Măria-Ta, care pe cănd I­­lustrul Căpitan conducea armata romănă la glorie, ca o mamă duioasă vindecai ranele oștenilor și’i retrimeteai ast­fel, veseli și puternici, la noi biruinți. „Să trăiți Mări­ele-Voastre, pentru a iubi ș’a fi iubiți“ Măria-Sa Doamna, adănc mișcată, mul­­țimii represintanților națiunei in căte-va cuvinte pline de iubire, cum ea tot­dea­una din gura și din inima Suveranei noastre. CURIERUL DE IASSI. Resboiul. Luaria Plevnei. Poradim, 10 Dechemv. 28 Noemv. 1877.—Plevna a căzut azi și toată ar­mata lui Osman-pașa, după ce a încercat o eșire, a depus armele. De dimineață se observase o mișcare de trupe pe șo­­seaua de la Sofia in partea despre Vid; îndată toate trupele au fost puse supt arme. Măria Sa Domnitorul a plecat spre Vid. Lupta a ținut de la 8­­/2 ore dimineață, până la 1 */4 după a­­meazi. Armata lui Osman-pașa, vâzăndu­­se incongiurată de toate părțile de către armata ruso-romănă, a depus armele. Posițiunea de la Krischan precum și reduta No. 2 de la Grivița și posițiunea de la Bucova se evacuaseră de dimineață și se ocupaseră de trupele aliate. Posi­țiunea de la Opanez și două redute s’au luat cu asalt de cătră trupele române; a treia redută s’a predat. Cu aceasta o­­casiune 7,000 prisonieri și 6 tunuri au căzut in minele noastre. Perderile noas­tre sunt neînsemnate. La 3 ore, Măria Sa Domnitorul, venind de la Opanez, s’a întâlnit cu A. S. I marele duce Nicolae pe șoseaua Sofiei, care era înțesată de miile de prisonieri, de mulțimea de tu­nuri, de munițiani și bagaje. Osman-pașa, rănit, a fost felicitat de auguștii coman­danți pentru bravura și apărarea sa e­­nergică. La 7 ore sara Măria Sa Dom­nitorul a plecat de la Plevna și a mers la Poradim spre a da de talie verbale despre această zi memorabilă Maiestății Sale Imperatorului, care asemenea se întorsese la 5 ore sara de la posițiunile de la Radișevo. (Monitorul) Romanii au fost cei d’intăi cari au zărit mișcările Turcilor. Ei au luat cele trei redute aproape de la începutul lup­tei. După această primă isbăndă, ei și-au întors bateriele de la Opanez in contra forțelor lui Osman, pe cari le-au luat in coaste, așteptănd ca a doua divisiune din Grivița și trupele lui Skobeleff să poată pătrunde in oraș și să le atace pe la spate. Românii au avut foarte putini răniți, mulțumită zăpeziciunii și avântului ata­cului lor. La Turnu-Măgurele au sosit Joi la 1 Dechpmv. zece mii de turci prisonieri escortați de regimentul al 13-lea de do­robanți și de reg. al 7-lea de calarași, ei merg spre București. Cei­l­alți prizo­nieri vor sosi pe rănd inpărțiți in es­­cuade și escortați de o diviziune romănă. Ei vor fi internați in România. Trofeele și prizonieri luați sunt: 10 Pași, 128 de ofițeri superiori, 2000 ofi­țeri inferiori și 36.000 soldați. Singurul steag turcesc care au figurat in luptă au fost luat de către soldatul Idanov. Pașii prizonieri au fost aduși astăzi la Bogoz. Perderile suferite de grena­dini la lua­rea Plevnei sunt: doi ofițeri superiori, 8 ofițeri subalterni și 582 soldați morți, 5 ofițeri superiori, 40 ofițeri subalterni și 1207 soldați răniți. împreună cu acele din alte puncte, pierderile totale ale Rușilor in lupta pen­tru luarea Plevnei se ridică la 4000 oameni. O gardă de onoare s’au așezat dina­intea cortului lui Osman, căruia i s’au făcut cu dobe onorurile militare. La Viena se crede că Poarta se află cu desăvârșire amețită din cauza căde­­rei Plevnei, căci ea spera că până la sfârșit Suleiman-pașa va scăpa Plevna. Asemine se mai crede că menținerea la putere a lui Edhem și Mahmud­ Da­­mat este considerată ca o dispoziție a Turciei pentru a negocia pacea. Germania ar voi ca Turcia să facă l­a «***w*w fp* Vifor v* * La 30 Noemvrie, I. S. Domnitorul a însoțit pe Maiestatea Sa împăratul la Plevna, unde s-a celebrat un Te-Deum. Maiestatea Sa a remis Inălțimei Sale marea decorațiune a Sfântului Andrei cu spade. Mercuri pe la 5 ore sara, au eșit din Turtucaia vro 50 Turci, au venit pe țărmul Dunării in dreptul postului nos­tru No. 5 și au inceput a trage cu poș­­tele asupra a­lor noștri. Oamenii de la post au intrat in șan­țuri, și au respins imediați. Doi Turci au rămas morți pe țărm; cei­l­alți au reintrat in Turtucaia. De acolo, am mai tras incă vre 600 focuri. Noi n’am avut nici o perdere. ARMATA ROMANA DIN BULGARIA. Joi, 10 Noemvrie, I. S. Domnitorul a mers de dimineață la Maiestatea Sa îm­păratul și ia dat amănuntele cunoscute despre lupta de la Rahova și luarea a­­cestui oraș. Apoi Măriea Sa s’a dus la Marele duce Nicolae la Rogot, unde Dom­nitorul a fost călduros felicitat de suc­cesul obținut de armata noastră, succes care are o însemnată importanță pentru operațiunile ulterioare. înălțimea Sa a luat aici dejunul cu Marele Duce și cu­­artierul seu. A. S. Imperială a purtat un toast in onoarea Domnitorului și a ar­matei romăne, la care înălțimea Sa a res­pins că oastea romănă este mândră de a câștiga asemenea lauri alături cu glorioa­sa armată imperială. Cu această ocasiune, Domnitorul a conferit medalie a noastră de Virtute militară Marelui Duce Nico­lae, zicăndu’i că nu numai că R. S. Im­perială o câștigase expunăndu-se focului inamic in rândurile oștirei românești in inspecțiunile ce a făcut bateriilor și tran­­șeurilor romăne, dară că acest semn es­­primă incă, pe lăngă sentimentele de cor­­dicală amiciție ale Domnitorului, și iu­birea și respectul ce armata romănă are pentru persoana comandantului-șef al ar­matei imperiale. După aceasta Domni­torul a ținut consiliu cu Marele Duce și cu șeful de stat-major general al ar­matei active imperiale, generalul Nepoko­­stchiski și de acolo înălțimea Sa amera la Tacenița spre a vedea pe adjutorul comandantului armatei de impresurare a Plevnei, E. S. generalul Totleben, care era incă tot bolnav de accidentul ce a avut. Măriea Sa a lucrat 2 oare cu i­­lustrul general și la carele 6 sara, s’a întors in Parodim. Nimic nou in această zi înaintea Plevnei. Vineri, 11 Noemvrie, n’a fost aseme­nea nici un fapt important înaintea Plev­nei. Artileriea ruso-romănă continue cu aceași vigoare bombardarea asupra ora­șului și posițiunilor inamice. Sâmbătă, 12 Noem., s’a săvârșit pe platoul înaintea divisiunei a 2-a romăne un Te-Deum pentru succesul armelor noastre la Rahova. M. S. Domnitorul cu întregul stat-major general al armatei ro­măne, comandantul divisiunei IX impe­riale, E. S. locotenentul-general baron Kruchner, cu generalii comandanți de bri­gade au asistat la aceasta ceremonie. Trupele divisiunilor a 2-a și a 3-­a, cari nu erau de serviciu in tranșee și in a­­vant­posturi, erau supt arme așezate in caren. înălțimea Sa a trecut pe dinain­tea frontului trupelor care le au primit cu urări entusiaste, și după aceasta a inceput serviciul divin. După săvârșirea sa, M. S. Domnitorul a adresat trupelor următoarele cuvinte: Ostași! „Vitejiea armatei noastre a avut o nouă isbăndă de mare importanță. Lua­rea Rahovei va fi înscrisă cu litere ne­șterse in analele noastre alături de lua­rea redutei Grivița. Dea Dumnezeu ca incă și prin alte fapte strălucite bravu­ra oștenilor romăni se rămăn de a pu­rurea neuitată. Ați vărsat și sunteți in­că gata a vărsa sângele vostru pentru independința scumpei noastre țări. Spre amintirea împlinirii sântei voastre dato­rii, vom­ institui o medalie pe care va fi scris: „Apărătorilor independinței Ro­mâniei. “ „Le unim acum puternic vocea noas­tră in fața vrăjmașilor noștri seculari și, supt bubuitul tunurilor, se strigăm : Tră­­ească Romăniea de sine stătătoarei. Cu aclamațiuni de un nespus entusiasm trupele salutară cuvintele Domnului și comandantului lor suprem, musicele in­­tonără imnul național, tunurile din toate bateriele începură de o­dată a luna, sa­lutând cu salve puternice pe inamic, și aclamațiunile trupelor noastre din tran­­șeuri, in imediata apropriere a inamicu­lui, respinseră la urările acelor ce se aflau pe platou înaintea Măriei Sale. înălțimea Sa primi apoi defileul și rămase satisfăcut de aspectul și ținuta trupelor, foarte curată, cu toate greută­țile campaniei la care sunt supuse­ înălțimea Sa, după ce mai dete oare care instrucțiuni generalului Cernat, co­mandantul armatei romăne, și comandan­ților de divisiuni, se întoarse, pe la oa­rele 4 după amiază, la marele său car­tier din Poradim. La întoarcerea Măriei Sale, Maiestatea Sa Imperatorul trimise un adjutant al său spre a-i anunța că corpul de gardă supt comanda generalu­lui Gurko a ocupat, după o luptă in care avu succesul, Pravcea, localitate la puțină distanță de Orhanie. Duminică, 13 Noemvrie Maiestatea Sa împăratul, A. S. I. marele duce Nicolae și I. S. Domnitorul, cu suitele, au asis­tat la său­ta liturghie, la 11 oare dimi­neața, in biserica din Poradim. Maiesta­tea Sa primise incă in acea dimineață știința că l­ ia brigadă a gardei ocupase orașul Etropol, mișcare prin care incepe a se înconjura posițiunea inamică de la Orhanie, și împăratul, sosind la biserică, comunică această plăcută știre I. S. Dom­nitorului. După serviciul divin, Măriea Sa merse de luă dejunul cu Maiestatea Sa, și apoi Domnitorul samănă Maies­tății Sale medalie a noastră de Virtutea militară, și împăratul făcu semnului nos­tru ostășesc onoarea de a’l primi și pune pe piept. La oara 1 se celebră un câmp un Te-Deum in prezența Maiestăței Sale, a A. S. I. Marelui duce Nicolae și a S. S. Domnitorului, cu suitele, pentru nașterea fiului A. S. I. marelui duce Vla­dimir. Sara, M. S. Domnitorul merse de con­feri insuși medaliea de Virtute militară generalului de armată și general-adjutant al Maiestății Sale, A. S. principelui Sta­­­litzki, conte Suvorov-Rimninski, care in ziua de 31 August asistase, in reduta cucerită de trupele romăne in ziua pre­cedentă, la focul cel mai violent al ina­micului, care răni pe colonelul Wolujew și mai mulți soldați români alături de A. S. generalul principe Suvorovw. E. S. generalul Totleben, simțindu-se ceva mai bine de indisposițiunea de care suferea, a inspectat in acea­si pesițiu*

Next