Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1878 (Anul 11, Nr. 1-72)
1878-06-11 / nr. 65
infățoșare in procesul in care să inculpă pentru lovire, cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 proc. penală, un al doile exemplar de citațiune s’a lipit pe ușa trib, conform art. 75 al. 6 proc. civilă. No. 1986. D. Stefan Dimitriu, cu domiciliul necunoscut, să citează ca in ziua de 16 Iunie 1878, oara 10 dimineață, să se presinte înaintea acestui trib, spre infățoșare in procesul in cara se inculpă pentru lovire, cunoscând că nefiind următor se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 pr. p., un al doile exemplar de citațiune s’a lipit pe ușa acestui tribunal, conform art. 75 al. 6 proc. civilă. No. 3432. D. Alecu Ciornei, cu domiciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 26 Iunie 1878, oarele 10 dimineață, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre infățoșare in procesul in care se inculpă pentru luare de mită de la Mendel sin Marcu, cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 procedura penală, un al doilea exemplar de citațiune, s’a lipit pe ușa acestui trib., conform art. 75 alin. 6 proc. civilă. No. 4281. D. Ioan Rădăuceanu, cu domiciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 27 Iunie 1878, oara 10 dimineață, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre infățoșare in procesul in care se inculpă pentru fals și furt de la Iorgu Miclescu, cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 proc. pen., un al doilea exemplar de citațiune s’a lipit pe ușa acestui tribunal, conform art. 75 alin. 6 proc. civilă. Tribunalul județului Botoșani. No. 4049. Prin sentința No. 129, din 16 Martie 1878, in virtutea art. 308 cod. pen., s’a respins oposiția ce a făcut Mihai Mazilu, fără domiciliu, contra sentinței No. 14 din 1878, prin care este condamnat la închisoare de 6 luni și o zi pentru faptul de fupt, sentința este supusă apelului. No. 5200. D. Ihil sin Aron, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenti in camera acestui tribunal, in ziua de 23 Iunie 1878, oara 10 dimineață, in procesul privitor pe el pentru furt și maltratare, la neurmare se va procede conform legei. No. 5199. D. Leiba Avram, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenti in camera acestui tribunal, in ziua de 23 Iunie 1878, oarele 10 dimineață, in procesul privitor pe el pentru furt și maltratare, la neurmare se va procede conform legei. No. 5043. D. Toader Străchinariu, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenta in camera acestui tribunal, in ziua de 26 Iunie 1878, oara 10 dimineață, in procesul privitor pe el pentru furt, la neurmare, se va procede conform legii. Tribunalul jud. Dorohoi. No. 237. Pentru îndestularea moștenitorilor def. Vasile Miclescu, cu suma de 3400 galb. căpițe, cu dobănda de 10% pe de la 10 Septemvrie 1874 și pănă la numerare, plus 36 lei, 64 bani cheltueli de judecată, ce au a lua da la moștenitorii def. Iorgu Hoiban anume: d-na Baiu Miclescu, Ruxanda Sofian, Agripina Jian, Lucia Hoiban, domiciliate in Botoșani și d. Grigori Holban, proprietar, domiciliat in Mogoșești, in virtutea sentinței acestui trib. No. 124 din 12 Dechemvrie 1874, investită cu formula esecutorie sub No. 94, fără prejudiciul taxei timbrului și cheltuelilor de urmărire, indepliinduse toate formalitățile cerute de art. 596 și următori din pr. civ, așa precum d-nii debitori nici in urma comandamentului ce li s’a făcut sub No. 103, n’au achitat sumele menționate mai sus și nici s’au conformat diaposițiunilor art. 502 din aceeași procedură, apoi trib. prin jurnalul No. 1061 din 23 Mai anul curent, dar in urma certrei d-lui avocat Victor Serițeanu, procuratorele moștenitorilor def. Vasile Miclescu, inreg. la No. 2935, au incuviiințat vânzarea silnică a imobilului urmărit de d-nii creditori, care este: moșia parte din Pasat sau Nova Sulița, situată in comuna Buda, plasa Herța, acest județ, proprietatea moștenitorilor defunctului Iorgu Holban, se compune din 2 stălpuri, anume: 1) stâlpul numit a Monastirei Mogoșești, din trupul moșiei Pasatu sau Nova Sulița, înscris in rol la No. 343, care pe de o parte să megieșește cu stâlpul numit al Gaftonului, astăzi Alcaz, la altă parte cu stălpul numt a lui Braică, astăzi Alcaz, la un capăt cu moșia Lacovița și la alt capăt cu părțile Răzășești din Buda mică, pe acest stâlp la capătul despre Lacovița este ca 2 fălci huciag, iară întinderea totală a acestui stâlp este ca de 32 fălci pământ aproximativ, lucrător și fănaț și 2) stălpul al IMei, numit a Monastirei Mogoșești, din trupul moșiei Pesaru s’au Nova Sulița, înscris in rol tot la No. 343, care la o parte se megieșește cu moșia d-lui loan Ursachi, la altă parte cu pământul locuitorilor numit a Gaftonului, la un capăt cu moșia Locovița și la alt capăt cu pământul locuitorilor care li s’a dat tot din acest stâlp, întinderea acestui stâlp este aproximativ ca de 4 fălci pământ lucrător și fănaț, sarcini asupra acestui imobil după raportul d-lui Grefier al acestui tribunal nu există alta, decât pretențiunea creditorilor urmăritori, așadar conform jurnalului menționat mai sus, se publică vânzarea imobilului descris mai sus și se invită tot odată pe concurenții amatori de a’l cumpără, să se presinte cu garanțiunile cerute de lege in sala de licitațiune a acestui trib., la 18 a lunei Septemvrie, anul curent 1878, ziua Luni, vara 12 din zi, cănd atuncea urmează a se adjudeca asupra aceluia ce va oferi un preț mai favorabil, se somează pe toți acei ce ar pretinde vre-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă, s’au ori ce alt drept asupra banului urmărit, ca mai înainte de adjudecațiune să’și declare la tribunal pretențiunila ce vor fi avend, căci in urmă nu li se vor mai ține in samă. No. 5871. Prin sentința acestui tribunal No. 232 din 28 Septemvrie 1877, remasă difinitivă, Zalman Salmaier, cu domiciliul necunoscut, pentru bataca lui B. Laufer, in basa arc. 238 și 60 cod. pen., s’a condemnat la amendă de 25 lei noi, in folosul Statului, cu restricțiunea prevăzută de art. 28 cod. pen. Tribunalul județului Neamț. No. 6030. Domnul Gavril Ursu, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenta înaintea acestui tribunal, in ziua de 30 Iunie 1878, oarele 10 dimineață, in calitate de inculpat pentru maltratare, dosarul No. 744, din 1877, cunoscând că la neurmare, se va aplica contra sa disposițiunile art. 182 din proca penală. No. 6111. Preotul Gheorghe, fost in comunei Pănăreștii, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenta înaintea acestui tribunal, in ziua de 17 Iunie 1878, parele 10 dimineață, in calitate de inculpat pentru ultragiu, dosarul No. 129 din 1877, cunoscând că la neurmare se va aplica in contra lor disposițiunile art. 182 din procedura penală. Tribunalul jud. Roman, No. 8818. D. Constantin Pristava, cu domiciliul necunoscut, este citat ca in ziua de 28 Iunie 1878, oara 10 de dimineață, să se prezinte in camera acestui tribunal, spre a fi față la judecata procesului in care este inculpat împreună cu alții pentru furt de popușoi, cunoscând că la neurmare va fi judecat in lipsă, conform art. 182 pr. penală. Tribunalul Jud. Vaslui. No. 10734. Pentru îndestularea d-lor V. B. Rapaport și A. Boghin, domiciliați in orașul Iași, cu suma de 1025 galb. cu procente legale de la 1 Fevruarie anul 1877, pănă la numerătoare, osebit și 475 galbeni și un sfert, cu procentele lor de la 1 Fevruarie 1877 pănă la numerătoare, de la d. Costachi I. Gheorghiu, dimiciliat in comuna Bereasa, comuna Boțoia, plasa Mijlocul, județul Vaslui, conform sentinței trib. de Iași secția a II-a, sub No. 776 din 3 Martie final curent, investită cu formula esecutorie sub No. 66, nu mai puțin este condamnat a plăti 500 lei cheltueli de instanță, trib, jud. Vaslui, conform cererei d-lui creditor prin jurnalul No.... din 11 Mai anul curent, a dispus punerea in vânzare a imobilului Boroia, proprietate a debitorului D. Gheorghiu, care după descrierea făcută de agentul urmăritor, este situată in comuna Bereasa, plasa Mijlocul, județul Vaslui și care se megieșește cu rezeșii de Bareasa, cu partea Condă din trupul Boțoia, proprietatea d -lui Costachi Gingiru, și cu locuitorii din Rășsani la meazănoapte cu moșiea Dracsenii proprietatea d-lui Iancu Chiriiacos, la apa cu rezeșii de Cărlești și cu Bolații a d-lui Alecsandru Stamatopulo, și la meazăzi cu moșiea Chioia și parte din Boțoia, proprietatea d-lui Stefan Papadopulo și cu rezeșii de Buțoia, car acarete pe zidul imobil sunt: o casă de vălătuci, acoperită cu șindilă, una bucătărie cu patru odăi tot de vălătuci, acoperită cu scânduri, un grejdiu cu șură de scânduri, acoperită cu șindilă, două coșere sub un acoperemănt, acoperite tot cu șindilă, caregrada împrejurul acestora acarete este cu spini și inele și un iaz pentru adăpatul vitelor, iar sarcini pe zisul imobil sunt: după lămurirea luată de la d. Grefier al trib. de Vaslui, 1) 1500 galb, luați împrumut de la d. Vasile Botezatu din banii casei defunctului Costachi Vasiliu, pe termin de 2 ani, cu obligație, înscrisă la No. 29, din 29 Martie 1878 și ÎI 4000 gab. luați împrumut de la d. Teodor Gheorghiu, pe termin de 5 ani, cu obligație înscrisă la No. 81 din 20 Dechemvrie 1876, notănduse tot odată că menționata moșie Boțoia au fost arendată către d. Vasile E. Vasiliu și Neculai Gheorghiu, cu contract transcris de acest tribunal la No. 116 din 2 Dechemvrie 1876, pe termin de 10 ani de zile, insă acest, contract, părțile prin petițiile registrate la No. 2221 și 2238 a. c., au declarat că s’au desființat, se publică vânzarea acestui imobil, in termin de 3 luni de zile, conform art. 510 pr. civ., cu deșteptare că doritorii de ale cumpără, să se prezinte in camera trib. jud. Vaslui, in ziua de 20 a lunei Septemvrie, anul curent, ziua Mercuri, vara 12 meridiane, cănd urmează a se face adjudecarea provizorie, semănduse tot acum pe toți acei ce vor avea vreun drept din acele prevăzute la punctul al III-a de sub art. 506 a proc., se-și arăte pretenția la tribunal inlăuntrul termenului, căci in urmă nu li se vor considera, toate dările fiscale și comunale privitoare pe acel fond și neplătite pănă in present, vor fi pe conta noului cumpărător. Procurori trib. jud. Dorohoi. MANDATE DE ARESTARE. No. 1294. Vâzând sentința No. 126, pronunțată de acest tribunal in ședința de la 13 Martie 1878, remaBă definitivă, prin care se condamnă pe Alexandru a Chiriloaei, cu domiciliul necunoscut, să stea la închisoare corecțională a arestului din Dorohoi, pe termin de ana lună, ca culpabil de rănire, pa temeiul art. 238 din cod. pen., in virtutea art. 193 codul procedurei criminale, mândămturor agenților paterei publice, a pune mâna pe numitul Alexandru Chiriloaei și să-l conducă cu acest mandat d-lui director al penitenciarului din Dorohoi, ordonăm d-lar director al penitenciarului Dorohoi, si ascrie in registrul respectiv acest mandat, a primi, închide și reține pe sus-numitul Alexandru a Chiriloaei in tot timpul anunciat mai sus, calculat din ziua arestărei, ear la espirare să-i elibereze, conformănduse legei și regulamentului penitenciarului, măndăm și ordonăm tuturor agenților puterei publice, a da mână de ajutor la caz de trebuință pentru esecutare, copie de pe mandat se va lasa condamnatului, in cele 24 ore ale arestării. No. 1275. Văzind sentința No. 45, pronunțată de acest tribunal in ședința de la 9 Fevruarie 1878, remusă definitivă, prin care be condamnă pe Michel sin Ițic, cu domiciliul necunoscut, să stea la închisoare corecțională a arestului Dorohoi, pe termin de 16 zile ca culpabil pentru batie, pe temeiul art. 238 din cod. pen., in virtutea art. 193 codul procedurii criminale, măndăm tuturor agenților puterei publice, a pune măna pe numitul Michel sin Ițic și să’l conducă cu acest mandat d-lui director al penitenciarului Dorohoi, ordonăm d-lui director al penitenciarului Dorohoi, a înscrie in registrul respectiv acest mandat, a primi, închide și reține pe sus-numitul Michel sin Ițic in tot timpul anunciat mai sus, calculat din ziua arestărei, iar la espirare să’l elibereze, conformănduse legei și regulamentului penitenciarului, măndăm și ordonăm tuturor agenților puterei publice, a da mână de ajutor la cas de trebuință pe nesecutare, copie după mandat se va lasa condamnatului in cele 24 ore ale arestărei. Corpul Portăreilor Curței de Apel din Iași. No. 253. Fiindcă d-nii Costin Balș, I. Dragomir, Moisa Vexler și Altăr Davidovici, au și an domiciliul lor cunoscut pentru a li se pute iumăna copii de pe hotărârea Curței de Apel din Iași secț. II, sub No. 72 din 16 Mai 1878, prin a căria dispositiv se decide, admite apelul, reformă sentința trib. și in consecința ordoană escluderea din tabloul ordinar creditorilor lui Avram sin Zalman numiți mai sus, apoi in basa art. 153 combinat cu art. 75 al. 6 pr. civ., se publică zisa decisiune in estract spre deșteptarea numiților că hotărârea este dată in causa dintre d. Pincu Spiru tu d-lor pentru contestație de tablou și au dreptul da oposițiune și de revizuire, conform art. 154 și 288 și urm. pr. civ., și recursului in casațiune, conform art. 44 și 46 din legea acelei Curți, toate acestea și au termeniia da la publicarea acestui estract prin foaea de publicațiuni din Iași, un aseminea estract s’au lipit și pe ușa Curței respective, fară copiile de hotărâre, se pot găsi la biuroul subsemnatului Portărel, cănd muniții se vor presenta. Portărel Curței A. Vangheli Corpul Portăreilor trib. Iași. No. 311. In basa hotărărei trib. Iași secț. I, No. 107 din 1878 a jurat, prin care trimite cerirea d-nei Eliza Ghenoi, o autoriză a părăsi domiciliul conjugal și condamnă pe soțul său Mihail Ghenoi, a plăti soției sale Eliza Ghenoi, o pensiune alimentară de 80 lei noi pe fiecare lună, cu începere da la luna Mai 1878 pănă la finea procesului de divers, admițând esecutarea provizorie a hotărării, in baza autorizațiunei de esecutorie a zisului trib., No. 1246 sub No. 304 la 4 a curentei, semănduse pe debitorele Ghenoi la plată după cum probă foaea oficială No. 62, deoarece d. M. Ghenoi este cu domiciliul necunoscut și nefiind consecințe, subsemnatul Port. trib. Iași, in viderea declarației dată nouă de d-na Eliza Ghenoi, registr. la No. 2162, in numele legei și conform art. 409 pr. civ., declar sechestrată suma de 80 lei noi din leafa ce d. Mihail Ghenoi, primește pe fiecare lună de la d. minisru de resboi, ca sub lect. in reg. VII encadronul V călărași din Botoșani și aflător actualminte la gara Găești, cu începere de la luna curentă și încontinuu pănă la finirea procesului de divers, finit pentru care am dresat acest proces-verbal in trei exemplare, din care unul cu osebită adresă se va înainta d-lui Ministru de răsboi, cu rugăminte a ordona efectuarea reținerei sumei citate din salarul lunar a d-lui sub locot. Mh. Ghenoi, și a trimite banii acestui Corp, spre a se elibera soției sale, un exemplar civ. d-lui Ghenoi se va publica prin foaea oficială, conf. art. 75 al. II pr. civ., fiind ca domiciliul necunoscut, iar cel al IIMe se va anecsa la dosar. Portărel, S. Baăatio. Corpul portăreilor trib. județ. Roman. Nou 1795. Doamna Savastița Blanariu, născută Bana, cu domiciliul necunoscut in România, este citată ca la 28 Iunie 1878, oara 10 de dimineață, să se presinte in camera acestui trib, însuși sau prin procurator admis de lege, pregătită cu toate probele necesare la judecata procesului ce i s’au intentat de soțul d-sale Gheorghe N. Blanariu, pentru divers, pe de o parte presenta citațiune s’au publicat prin foaea oficială Curierul de Iași, iar pe de alta conform art 75, aliniatul 6 pr. c., originalul citațiunei cuvenită d-nii Savastița Blănariu, s’au afișat pe ușa acestui trib. No. 2209. Fiindcă d na Paraschiva Botez născută Vasile Bogza, nu’și are domiciliul cunoscut in România, spre a i se putea sumăna copia sentinței tib județ. Roman, No. 114, din 1878 pronunțată in procesul ce i s’a intentat de soțul seu Chiriac Botes, pentru divorț, al căria dispositiv este, hotărăște , desfacerea căsătoriei dintre Chiriac Botez, de soția sa Paraschiva născută Vasile Bogza, această sentință este supusă apelului, conform art. 245 c. c., d .tă și pronunțată in ședința publică de astăzi 29 Mai 1878, subsemnatul conform art. 75, aliniatul 6 combinat cu art. 137 pr. c., publică spre cunoștința d-nei Paraschiva Botez născută Vasile Bogza, că de astăzi înainte zisa copie de sentință legalisată la No. 2207, este și stă la biuroul acestui corp, gata a se preda ori cănd d-sa sau procuratorele d-sale admis de lege se va presenta, spre a o priimi, este șeful de pe această publicațiune s’au afipt pe ușa acestui trib. Șef portăreilor, Lupu. Judele de pace ocol. III din laș. No. 1937. Conform art. 12 și 75 al. 6 din pr. cit., cităm in judecată pe d. Evgheni Ghițescu, fost cu domiciliul in această disp. și acuma necunoscut, de a se presenta in pretorul nostru, in ziua de 23 Iunie 1878, oara si din zi, spre a fi față la cercetarea reclamației intentată de d. Petrachi Suetuza pentru bani, la neurmare se va judeca in lipsă conform cu legea. Judele de pace ocol. IV din Iași. No. 1652. Conform art. 12 și 75, aliniatul 6 pr. c., d-na Savastița Merișiacu, foastă cu domiciliul in Iași despărțirea IV și acum necunoscut, este citată a se presenta in pretoriul nostru in ziua de 21 Iunie curent, parele 11 dimineață, cănd avea sa cerceta reclamațiunea intentată contra sa și de d. Avram Grinberg, de d. Mihail Botez pentru bani, la neurmare se va judeca in lipsă, conform legei. Judele de pace al orașului Folticeni județ. Suceava. No. 431. D. Iosef H. Slitzca, fost cu domiciliul in acest oraș, iar acum cu domiciliul necunoscut, conform art. 12 și 75 aliniatul 6 pr. c., este citat ca la 15 Iunie curent, oarele 10 dimineață, să se presinte in pretoriul acestui oficiu spre a discuta jurământul ce i s’au diferit de reclamantele Burăh Veciler, mandatarul părintelui seu Stral Bacalu, in audiența de la 29 Mai anul curent, asupra faptelor: dacă părătul Sluzea nu au primit de la Strai Bacalu părintele și mandantele lui reclamantului banii 6 galb, pentru ai cumpăra și aduce niște obiecte pentru dugheana sa, și dacă i-au predat acele obiecte, Bau i-au restituit banii mai sus arătați primiți de dânsul pentru a le cumpăra, după care apoi tot la acel termin se va judeca procesul ce i s’au intentat de d. Burch Vecsler mandatarele părintelui seu Strul Bacalu, pentru bani, la neurmare se va aplica art. 28 și 245 pr. c. Judele de pace al plasei Podoleni județul Fălciu. No. 988. Conform art. 12 și 75 din pr. civ., d. Neculai Marcov, fapt cu domiciliul in comuna Moșna această plasă și acum necucunoscut, este citata se presenta in camera acestei judecătorii, in ziua de 10 Iulie 1878, oara 11 dimineață, cănd urmează a se judeca procesul intentat contra sa de Ghiorghe Dascalu, pentru o vie, la neurmare se va aplica legea, Judele de pace al plasei Siretu de sus din districtul Roman. No. 459. D. Stefan Oprișanu, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acesta una și singura citațiune, ca În 22 Iuniu a. c. oara 10 a. m., sa se presinte in pretorul nostru ca pacient, la judecata procesului in care este inculpat Cozma Cărbune pentru maltratare, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă, conform legei. La aceste cuvinte Lordul se sculă, se uită la mine cu expresie de figură mult mai blândă, și zise: — D-le A.... sunt foarte mulțămit de visita D-voastre și de informările ce mi-ați dat asupra evenementelor din țara D-voastre. Engliteza e patria libertății și prin urmare ea nu are nici un interes de a se împotrivi la desvoltarea fericirii și a libertății altor nații. Dacă este adevărat, precum m’ați încredințat, că aspirările Romănilor nu sunt contrare intereselor Imperiului Ottoman, că ei vor să păstreze legăturile lor cu Curtea Suzerană, că gândul lor e de a respecta Convenția și de a se ocupa, ca oameni înțelepți și practici, de îmbunătățirea instituțiilor din lâuntru, vă declar cu realitate că Guvernul Maestății Sale vă va da cele mai vii probe de a sa stimă și bunăvoință. El va arata chiar in viitoarele Conferințe cele mai favorabile dispoziții in chestia alegerii Prințului Cuza. — Vă mulțămesc, Mylord, in numele compatrioților mei, respinsei inchinănduană, și adaug mulțămirile mele persoanele pentru bunătatea cu care mați ascultat și mai cu samă pentru graciositatea cu care ați dat chiar acum titlul de Prinț colonelului Cuza. Exelența Sa zimbi și-mi detemăna, replicând: „De astăzi nu-i voi mai da alt titlu. Eșind din cabinetul lordului, bucuria mea era atăt de sburdalnică incăt puțin au lipsit ca să-mi uit gravitatea rolului meu de sol, și ca să incep a cănta in gura mare. Got save the Queen! Am alergat numai intr’un suflet la otel, am raportat înălțimii Sale resultatul conferinții mele cu Ministrul Reginei Victoria, și a doua zi am plecat la Paris ca să raportez împăratului resultatul fericit al misiei mele in Englitera. V. Alexandri. (Va urma.) CURIERUL DE IASSI. Judele de pace al plasei Siretiu din jud. Suceava. No. ?86. D. Leizer Iliescu, de profesie liberă, cu domiciliul necunoscut, este citat ta in ziua de 23 a curentei luni Iunie, a. c. oara 10 din zi, să se presinte in camera acestei judecătorii spre a asista ca parte lesată la judecarea procesului privitor pe Ghiță Dumitriu pentru insultă, la neurmare se vor aplica disposițiunile legei. PARTEA NEOFICIALA Revistă. Basarabia e ca și perdută, puterile fiind mai toate înțelese de a nu se opune la luarea ei de cătră Rusia. Această tristă noutate o primim din toate părțile, o cetim in toate ziarele, telegramele și corespondențele. Astfel corespondentul din Berlin a ziarului francez, „Debatele“ scrie sub data de 2/14 Iunie; înțelegerea este ca și făcută intre puterile cele mari, asupra chestiilor esențiale. Intre Engliteza și Rusia sunt trei soiuri de chestii: asupra celei dintâi categorii, înțelegerea e desevărșită, absolută, hotărâta, pentru cea de a doua, (cum este de exemplu acea privitoare la reluarea Basarabiei), Englitera a făgăduit că nu se va opune; pentru cea de a treia, discuția nu-i sfârșită, insă această categorie nu cuprinde decăt chestii de a doua mână. Intre Rusia și Austro-Ungaria sunt incă deosebiri destul de mari, dar de alalta ori contele Andrassy au avut dese întrevederi cu contele Snvaloff și divergențele de idei s’au micșurat foarte mult, apropierea incepe a se face și se va face din zi in zi mai mult. Așa, Rusia este hotărâtă, in princip, a nu sprijini pe Muntenegru decăt pănă la un punct oarecare și al părăsi dacă ar vroi se-și ridice prea tare pretențiile sale. Și dacă se va arata pre ambițios, Austro-Ungaria este hotărătă al respinge in munții sei; insă Austro-Ungaria înțelege că Muntenegrul are trebuință de a câștiga ceva teritoriu, și nu-i va refuza nici apropierea mărei. Cu puțină bună-vroință din amăndouă părțile, ambele împărății vor ajunge a se înțelege asupra acestui punct, care împreună cu hotarele Bulgariei, au fost unul din cele mai discutate intre ele. Rămăn puterile cele mici, mai cu samă Grecia și România. Probabil că afacerea României va fi cea mai delicată dintre toate căte congresul va avea de dislegat. Reluarea Basarabiei pare a fi alta și omega a politicei rusești, prințul Gorceacoff ține la aceasta cu indărăpnicia unui diplomat care urmărește o ideie fixă. Se știe că el și-a consecrat intreaga sa viață la sfărâmarea tratatului din 1856, și numai atăta mai rămăsese nesfărâmat. Românii, de altă parte, invoacă nu numai morala și dreptul gintelor, dar chiar un text formal, articulul al 2-lea din convenția indicază de ei cu rușii la 4/de Aprilie 1877, prin care acești din urmă se indatoresc a le apara integritatea. Desigur că este o curioasă manieră da a le apara integritatea reclămăndu-le Basarabia! Este adevărat că li se dă in schimb Dobrogia, insă ei n’o primesc cu nici un preț; sunt hotărâți a se apăra, chiar cănd mica lor armată va fi sfărâmată , nu vor ceda decăt siliți. In fața unui asemenea fapt ce vor face puterile care au sentimentul dreptului european ? Dacă împrejurările n’ar fi așa de grele s’ar pute spera ceva pentru România. Dar este vorba înainte de toate a scapa pe Europa de frica unui răsboiu ce ușor ar pute deveni universal, și din nenorocire situația este cu totul alta.