Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1878 (Anul 11, Nr. 1-72)
1878-06-11 / nr. 65
ANUL XI fassi, Duminica II Iunie 1678 No. 65 PREȚUL ABONAMENTULUI:n Iași și districte: Pe an an 12 lei noi, plus portal 2 fr. 40 bani;— pe șase Iani 6 lei noi, plus portal 1 fr. 20 bani. Austria: Pe 6 lani 14 franci—Germania pe 6 Inni 18 franci; —Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase Inni 22 franci. Interțiari și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura districtului Iași. No. 5597. La 19 Iunie curent, urmând a se ține licitațiune in camera acestei Prefecturi, pentru darea in antrepriză a construcțiunei a 3 podețe de pe calea Iași-Sculeni, se publică aceasta spre cunoștința generală. Primarul Municipiului Iașii. No. 9029. D. Șef Legiunei a 13-a, a Gardei Civice din Iași, cu adresa No. 261, comunicăndune procesul-verbal, inchiet de consiliul de recensiment, pentru înscrierea din nou a milițieanului Hreamătă G vrii, se publică aceasta pentru cunoștința numitului ca in caz de nemulțămire cu înscrierea, se facă recurs conforma art. 17 din legea gardei. Biuroul I, No. 9107. In conformitatea adresei D-lui Casier general a județului Iași No. 3077, motivată de telegrama D-lui Ministru de finance No. 13.765, se face cunoscut prin aceasta că prin noua lege de licență asupra băuturilor spirtoase modificăndu-se ultimul aliniat de sub art. 2 din vechea lege, in privința bălciurilor, debitanții care vor desface băuturi in bâlciuri sunt obligați a plăti osebit taxă de licență, astfel fiind d-lor comercianți, li se pune in vedere că cu începere de la 15 Iunie curent, fiecare să-și reguleze poziția sa. Biuroul IV. Primăria comunei Ciurea. No. 743. La această comună, urmănd a se vinde licitativ in ziua de 25 a curentei, 1 cal harmasar, 1 mănzată, 1 pete de capă, 2 de cal, 2 de vaci, și 2 de vițel, picate de pripas, a cărora termen de 6 luni a expirat, se publică aceasta spre cunoștința concurenților. Primăria urbei Folticeni, No. 1793. In zilele de la 1 pănă la 15 iulie viitor, anul curent, urmează a se ține licitație in camera acestei Primării, pentru darea in antrepriză a următoarelor erate comunale: 1) Taxa de la băuturele spirtoase. 2) „ „ ,, jugărit. 3) „ „ „ colonieale. 4) „ „ „ tăerea vitelor. 5) „ „ n cărțile de joc. 6) ), » » var. Toate pe timp de 1 an sau 3, cu începere de la 1 Ianuarie 1879 viitor. 14) Aprovizionarea cu furajul trebuitor cailor comandat de Pompieri, cu începere de la 1 Septemvrie anul curent. 15) Aprovizionarea cu 35 stânjeni lemne de fag pentru foc, In iarna anului 1878—1879, cu începere de la 1 Octomvrie a. c. 16) Aprovizionarea cu articolele necesare pentru hrana soldaților Pompieri, cu începere de la 1 Septemvrie a. c. 17) îndestularea orașului cu lumânări de rău, pe timp de 1 an, începători de la 1 Octomvrie a. r. Se publică aceasta spre generala cunoștință, invitânduse pe amatori a se prezenta in camera acestei Primării in aratatele zile, cu garanțiile pretinse de foile de condițiuni, pentru a se ține licitația și a se face adjudecația, condițiunele se pot vedea de cătră oricine in toate zilele in cancelaria Primăriei, de la oarele 9 dimineață pănă la 4 post-meridiane. Primăria urbei Neamț. No. 1791. D. Ioan Theoor, prin petițiunea înregistrată la No. 1999, declară că a perdut chitanța No. 40 din 15 Octomvrie 1877, pe suma de 80 fr., dată de acest oficiu pentru rechiziționarea unui cal al seu, se publică că cel ce va găsi ace chitanță, se o aducă la acest oficiu spre anulare, fiind dată altă chitanță cu No. 78. Primăria comunei Podul-Iloaei. No. 935. In lăntrul termenului prevăzut de art. 49 din legea poliției rurale, neivinduse păgubașul unui cal harmasar, declarat de pripas la această comună, la 5 Dechemvrie anul expirat 1877, se publică termenul de 15 zile libere de la data Ionei, pentru vânzarea lui, amatorii sunt rugi ți a se prezenta in camera Primăriei, unde urmează a se ține licitațiunea. Primăria urbei Roman. No. 1586. Pe teritorul acestei comuni, s’au pripășit 2 cai, cu semnale următoare: 1 cal la păr murg, coama, coada negre, pete albe pe spinare. 1atrăinic la păr murg, coama, coada negre, se publică spre cunoștința proprietarilor, cu invitare că in termenul prevăzut de legea pripasurilor, să se prezinte cu dovezile cuvenite, pentru ai primi, in caz contrar se vor vinde in folosul comunei. No. 1443. In zilele de la 24—26 inclusiv a lunei curente, urmănd a se ține licitație in camera acestui oficiu, pentru aprovizionarea autorităților comunale, cu suma de 23 stânjeni lemne de foc, pentru iarna viitoare 1878— 1879, să publică spre cunoștința concurenților ce vor fi, ca la aratatul termen să se prezintă cu garanții solvabile spre a lua parte la mezat, după condițiile ce au a se supune la ziua termenului. No. 1450. In zilele de la 10—12 Iulie viitor inclusiv, urmănd a se ține licitație, in camera acestui oficiu, pentru aprovionarea furajului necesar conentei Pompierii acestei urbe pe anul viitor, se publică spre obșteasca știință, ca concurenții ce vor fi, să se prezinte in camera acestui oficiu la termenul arătat, cu garanții solvabile, cănd are a se ține licitația, iar condițiile după care are a se face mezatul, d-nii concurenți vor pute lua cunoștință de la Primărie, ori când ar vroi. Comisia desp. a 11-a din Iași, No. 870. Se publică termenul de 15 Iunie curent, pentru vânzarea obiectelor sechestrate de la d. Pincu Rivin Iacob, in Îndestularea comunei Iași, o amendă de 25 franci mijlocit de d. judecător ocol. al II-s din Iași No. 904, in piața Nicolina, la carele 12 din zi. Apare de trei ori pe septamână DUMINICA, MERCUR! și VINERI. Redacțiunea și Administrațiunea in localul Tipografii Naționali. Primăria urbei Vaslui. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. ________________________________________________CAL.EN DARU L SEFTAMA1MEL___________________________________________ ANUNCIURI. Rândul sau locul sea 15 bani. Francia: Pe șase luni 26 franci. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și ananciurile pentru „Curierul de Iași” foaest oficială, se fac la D-nn Engine Mirond, Constantinopol 2 ras de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 bani. PUBLICAȚII JUDECATORESS!. Curtea de Apel din Iași Secția I. No. 473. D. Gheorghe H. Dimitriu, cu domiciliul necunoscut in România, in vrutea art. 316 din pr. civ., combinat cu art. 75 . VII al. II pr. civ., este citat a se prezenta in persoană sau prin procuratore admis de lege, înaintea Curței de Apel din Iași, secția l-a, la 19 a lunei Septemvrie viitor anul 1878, vara 11 din zi, când urmează a se judeca apelul făcut de Stat contra sentinței trib. Neamț, sub No..... din 14 Dechemvrie 1877, pronunțată in procesul dintre d-sa cu Statul, asupra inscrierei Statului in tabloul de ordine creditorilor d-sale aducănduși atuncea și probele ce vă fi având, la neurmare procesul va fi căutat in lipsa sa conform art. 148 pr. civ. No. 2430. Pe baza autorizațiunei dată de d. Ministru de justiție No. 5641, din 29 Mai 1878, urmănd a se ține licitațiune pentru darea in anteprisă a 18 stânjeni lemne necesarie Curței și 10 stânjeni necesarie judecătorilor de ocoale din acest oraș, pentru încălzirea odăilor pe iarna viitoare 1878— 1879, se publică spre știința concurenților ce vor vor a lua această antrepriză, să se prezinte la camera acestei Curți, la 30 iunie 1878, pe la oarde 12 din zi, însoțiți de garanțiile cuvenite, iar condițiunile acestei antrepriză, se pot vedea in toate zilele, la grefa acestei Curți. No. 478. D-nii Mihil sin Aron, Leizer Marchitener, Peisa Froim Popiner, Alta Grimberg, Sprința Leia Weiserman, cu domiciliul necunoscuți in România, in virtutea art. 151 din pr. civ. combinat cu art. 75 § VII al. II pr. civ., sunt citați a se presenti in persoane sau prin procuratori admis de lege, inaintea Curței de Apel din Iași, secțiunea I-a la 26 a lunei Iunie curent anul 1878, carele îl din zi, cănd urmează a se judeca apelul făcut de Atanasie Moise Gurtiev, contra sentinței trib. Iași secția a II-a, sub No. 541 din 8 Martie 1878, pronunțată in procesul dintre d. Atanasie Moise Gurtiev cu moștenitorii defunctului Grigore Botez și Statul, pentru niște documente, enunțănduse prin această că nu mai are dreptul de opositions, aducănduși, atuncea și probele ce va fi având, la neurmare procesul va fi căutat in lipsa conform srt.... pr. civ. Tribunalul jud. Iași Secția H-a. No. 792. D. Gh. Ianacovici, cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 75 alin. 6 proc. civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege, înaintea secțiunei a 2-a a trid. Iași la 22 Iunie 1878, oara 11 din zi, cănd are a se judeca apelul format de D. I. Fener, contra cărțoi de judecată No. 78 a judelui ocolului II din Iași, in cauză cu d-sa pentru bani, comunicânduise copie de pa apel, aducând atunci și probele ce va fi posedănd, la neurmare causa se va judeca in lipsă. No. 1304. Conform art. 248 codul comercial, să citează pe d-nii creditori masei credale a falitului Ioan Drăgănescu domiciliat in Iași, la 26 Iunie 1878, pentru a delibera asupra formărei concordatului și la caz cănd se va face unirea creditorilor pentru a fi consultat atât asupra gestiunei cât și asupra menținerei sau a inlocuirei Sindicilor și ași da părerea dacă poate să se de vreun ajutor falitului, din activul falimentului in conformitate cu art. 273 codul comercial. Secția a III-a, No. 354 Domnul Gheorghe N;țescu, de profesiune avocat, domiciliat in Iași, procuratorele primei Societăți de Iconomie din urba Iași, prin comandamentul înregistrat la No. 199, au somat pe erezii defunctului Vasile Maftei și anume: d-lor Roxanda Baliban născută Maftei, Elena Popescu, Ana Popovici născută Popescu, de profesiune rentiere, și Dimitrie Gafencu, da profesiune comersant, toți domiciliați in Iași, ca in termen de 30 zile, să respundă suma de 1410 lei noi, cu a lor procent de 3% pe lână, calculat de la 1 Otomvrie 1876 pănă la numerătoare, plus 20% plata de avocat, ce sa reclamă la virtutea obligațiune, ipotecare, înscrisă de tab. Ieși secția III, la No. 311 din 8 iulia 1875 și investită cu formula esecutorie, fără prejudiciul cheltuelilor de urmărire, fiindcă d-nii erezi in aratfstul termin ce au espirat n’au plătit banii, iar d. procurator a zisei Societăți prin petițiunea inregtrată la No. 2954, cerând a se pune in urmărire vânzarea imobilelor ipotecate, care sunt: 1) ana casă, situată in orașul Iași disp. Í, afară de bariera Păcurarii?, strada Pocararia. Înscrisă la No. 9, construită de cărămidă, acoperită cu șindilă și compusă din una dugheană și 2 odăi, având in ogradă o altă casă înscrisă la No. 7, construită tot de cărămidă, acoperită cu șindilă și compusă din una odae cu pivniță și antretul ei și una șiră de scânduri, acoperită cu șindilă, lăngâ casă un scrânciob cu grădină și locul lor și 2) o altă casă situată tot ia orașul Iași disp. I, afară de bariera Păcurariu, strada Păcurariu, înscrisă la No. 11, construită tot de cărămidă, acoperită cu șindilă și compusă din 1 odae cu sobă la mijloc, având un paravan de scânduri cu locul ei, megieșindusă cu imobilul descris la punctul iităi, pe acest temei și in baza art. 503 din procedura civilă, tribunalul publică vânzarea, conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indicatele imobile cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera acestei Secțiuni a III-a, cu garanția cerută de legi la 13 a lunei Septemvrie, ziua Marcuri 1878, vara 41 din și, cănd ave a se face adjudecați», potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 din proc. civ. Totodată se somează pe toți acei care aș pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau orice alt drept asupra bunurilor urmărite, ca înaintea adjudecațiunei să arate la tribunal spre a-și arata pretențiunele lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in Bank, lămurinduse că pa lărgă suma indicată mai sus, mai există Turnătoarele sarcini: 352 lei noi 50 bani, după obligația din 23 Septemvrie 1875, înscrisă la No. 411, împrumutați tot da la prima Societate de Iconome, pe termen de 2 lnni, ca procent de la espirarea termenului de 4% pe lună, plus 70 lei noi plata de avocat și timbre, 353 lei noi 50 bani după obligația din 16 Ianuar 1876, înscrisă la No. 31, împrumutați tot de la prima Societate de Iconomie, cu procent de 4% pe lună de la espirarea termenului, plus 70 lei noi plată de avocat, actul din 1875 transcris sub No. 366, prin care Vasile Maftei au vândut o casă din Păcurari d-lui Costachi Butasiru. Secția a II-a. No. 1986. D. Mihai Ivanov Teslaru, cu domiciliul necunoscut, este citat ca in ziua de 16 Iunie 1878, oarele 10 dimineață, să se presinte inaintea acestui trib anal, spre FOILETON. MISIU MEA LA LONDRA. Mareșalul Pelissier, lordul Malmersbury, 1859. (Estract din istoria misiilor mele politice). (Urmare.) Lordul Malmersbury avu bunătatea a respunde că incăt Românii se vor ocupa de îmbunătățirile din lăuntru și de desvoltarea comerciului lor. Englitera le va conserva stima ce merită oamenii practici , insă adăogi lordul: „Cum se face că un popor insuflat de idei sănătoase, s’au alunecat a uita respectul cuvenit unui act oficial European, al Convenției, alegend un singur Domn pentru ambele Principate? — Mylord, respinsei, actul alegerii săvârșite de Români este din contra cel mai mare semn de respect a lor cătră Convenție și cătră înaltele puteri ce au subscris’o. „Cum asta? întrebă ministrul zimbind. — Dați-mî voe să mă esplic. Acea Convenție poate fi sau avantajoasă sau neavantajoasă intereselor Principatelor, prin urmare Românii sunt in dreptul lor sau de a o aplica in țară, sau de a nu o aplica, și in cazul din urmă Europa generoasă i-ar lăsa in voea lor, căci in epoca de astăzi legile nu se mai impun cu sila popoarelor. Pănă a nu li se da noua Convenție Românii aveau Reglementul organic; ei puteau clar alege intre aceste două șarte, și găsind lucrarea Conferințelor de la Paris neaplicabilă, să o lese deoparte și să urmeze a se guverna după regimul trecut. Dacă am fi urmat astfel, atunci negreșit că am fi probat o lipsă flagrantă de respect către marile Puteri ce au binevoit a se ocupa de soarta noastră, insă ce am făcut noi ? Plini de recunoștință cătră Ele, am primit Convenția cu entusiasm și am voit să o aplicăm in conștiință, mai cu samă că ea părea a cuprinde elementele de realizare a dorințelor noastre, a Unirii. Ei bine, Mylord, ne mărturisesc că de la cele intăi păsuri pe calea regimului nou, am înțeles, cu toată simplicitatea noastră de țărani ai Dunării, că am intrat nu pe un drum neted ci in finul unui labirint îngrozitor, un labirint din care desfid pe oamenii de stat cei mai practici ai Engliterii și ai Franției, de a pute eși. Și un adevăr, Mylord, ce garanție de bună orănduială și de progres înfățișează un regim guvernamental in care dominează influențele contrare a cinci puteri independente una de alta: doi Domni, două Camere, și o Comisie centrală! Cum se va acorda pășirea Principatelor cătră Unire, cu voințele, cu interesele de dinastie a doi Prinți, cu spiritele de partid, cu luptele parlamentare a două Camere, și cu rolul de legislator, cu dreptul nelămurit de control al Comisiei centrale ? Ca și cănd s’ar fi inhumat cinci cai la o trăsură, trei dinainte, doi îndărăt, care trăgănd in două părți contrare, rup hamurile și sfărâmă trăsura. Cu toate aceste, noi nu ne-am descurajat, deci și de a arăta bună-voință din parte-ne, și respectul nostru cătră actul oficial al Europei, am cercat a simplifica resoarele mașinei guvernamentale spre a o pune in stare de a funcționa mai ușor. Ne-am răzemat dar pe o maximă a codului politic ce declară că tot ce nu-i oprit este permis, și vezând că Convenția nu ne oprește de a alege acelaș Domn in ambele Principate, am înlesnit aplicarea ei prin reducerea numărului Puterilor constituționale a noului nostru regim. In loc de cinci, precum am avut onorul a vi-le enumera, domnule ministru, le-am redus la patru, adecă in loc de cinci cai râu inflamați am lăsat numai patru, destinați a trage cu toții înainte spre a urni carul statului. Carul e greu infr’adever, calea e ne Mtută, plină de pe chei, caii nu sunt ăncă bine deprinși, dar insfirșit, cu chipul acesta, nu suntem amenințați de a sta locului, cu chipul acesta procedăm macar cât de incet la aplicarea stipulațiilor Convenției, și probăm respectul nostru pentru voința marelor Puteri. Lordul Malmersbury stătu puțin a găndi, apoi zise: „Se poate ca Convenția să aibă oarecare defecte, căci nu e lucru ușor de a face legiuiri pentru țări depărtate, insă trebue să credeți că intențiile Puterilor au fost toate in favorul D-voastre. — Noi o credem, Mylord; de aceea am acceptat noua legiuire fără a da semne de vreo nemulțămire, insă e cu drept ca și puterile să ne creadă. După aceasta, conversația se întinse asupra vârstei și caracterului colonelului Guza, precum și asupra nemulțămirii ce ar fi produs in Principate suirea sa la Domnie, după cuprinsul raporturilor făcute de partizanii separatismului, Turci, Greci și Austriaci. Incredințăi pe d-nn ministru că cea mai mare liniște domnește in țară, că entasiasmul locuitorilor Români e nemărginit, și că de la 5—24 Ianuarie Principatele, departe de a fi un doliu, sunt in sărbătoare și așteaptă cu toată încrederea de la dreptatea Puterii lor mari recunoașterea actului patriotic ce au desăvârșit.