Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1878 (Anul 11, Nr. 1-72)

1878-06-11 / nr. 65

ANUL XI fassi, Duminica II Iunie 1678 No. 65 PREȚUL ABONAMENTULUI:­n Iași și districte: Pe an an 12 lei noi, plus portal 2 fr. 40 bani;— pe șase Iani 6 lei noi, plus portal 1 fr. 20 bani. Austria: Pe 6 lani 14 franci—Germania pe 6 Inni 18 franci; —Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase Inni 22 franci. Interțiari și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura districtului Iași. No. 5597. La 19 Iunie curent, urmând a se ține licitațiune in camera acestei Prefec­turi, pentru darea in antrepriză a construc­­țiunei a 3 podețe de pe calea Iași-Sculeni, se publică aceasta spre cunoștința generală. Primarul Municipiului Iașii. No. 9029. D. Șef Legiunei a 13-a, a Gar­­dei Civice din Iași, cu adresa No. 261, co­­municăndune procesul-verbal, inchiet de con­siliul de recensiment, pentru înscrierea din nou a milițieanului Hreamătă G­­ vrii, se pu­blică aceasta pentru cunoștința numitului ca in caz de nemulțămire cu înscrierea, se facă recurs conforma art. 17 din legea gardei. Biuroul I, No. 9107. In conformitatea adresei D-lui Casier general a județului Iași No. 3077, motivată de telegrama D-lui Ministru de fi­nance No. 13.765, se face cunoscut prin a­­ceasta că prin noua lege de licență asupra băuturilor spirtoase modificăndu-se ultimul aliniat de sub art. 2 din vechea lege, in pri­vința bălciurilor, debitanții care vor desface băuturi in bâlciuri sunt obligați a plăti ose­­bit taxă de licență, astfel fiind d-lor comer­cianți, li se pune in vedere că cu începere de la 15 Iunie curent, fie­care să-și regule­ze poziția sa. Biuroul IV. Primăria comunei Ciurea. No. 743. La această comună, urmănd a se vinde licitativ in ziua de 25 a curentei, 1 cal harmasar, 1 mănzată, 1 pete de capă, 2 de cal, 2 de vaci, și 2 de vițel, picate de pripas, a cărora termen de 6 luni a expirat, se publică aceasta spre cunoștința concu­renților. Primăria urbei Folticeni, No. 1793. In zilele de la 1 pănă la 15 iulie viitor, anul curent, urmează a se ține licitație in camera acestei Primării, pentru darea in antrepriză a următoarelor erate comunale: 1) Taxa de la băuturele spirtoase. 2) „ „ ,, jugărit. 3) „ „ „ colonieale. 4) „ „ „ tăerea vitelor. 5) „ „ n cărțile de joc. 6) ), » » var. Toate pe timp de 1 an sau 3, cu începere de la 1 Ianuarie 1879 viitor. 14) Aprovizionarea cu furajul trebuitor cailor comandat de Pompieri, cu începere de la 1 Septemvrie anul curent. 15) Aprovizio­narea cu 35 stânjeni lemne de fag pentru foc, In iarna anului 1878—1879, cu începere de la 1 Octomvrie a. c. 16) Aprovizionarea cu articolele necesare pentru hrana soldați­lor Pompieri, cu începere de la 1 Septem­vrie a. c. 17) îndestularea orașului cu lumâ­nări de rău, pe timp de 1 an, începători de la 1 Octomvrie a. r. Se publică aceasta spre generala cunoștință, invitânduse pe amatori a se prezenta in camera acestei Primării in aratatele zile, cu garanțiile pretinse de foile de condițiuni, pentru a se ține licitația și a se face adjudecația, condițiunele se pot ve­dea de cătră ori­cine in toate zilele in can­celaria Primăriei, de la oarele 9 dimineață pănă la 4 post-meridiane. Primăria urbei Neamț. No. 1791. D. Ioan Theo­or, prin petițiu­­nea înregistrată la No. 1999, declară că a perdut chitanța No. 40 din 15 Octomvrie 1877, pe suma de 80 fr., dată de acest oficiu pentru rechiziționarea unui cal al seu, se publică că cel ce va găsi ace chitanță, se o aducă la acest oficiu spre anulare, fiind dată altă chitanță cu No. 78. Primăria comunei Podul-Iloaei. No. 935. In lăntrul termenului prevăzut de art. 49 din legea poliției rurale, neivin­­duse păgubașul unui cal harmasar, declarat de pripas la această comună, la 5 Dechem­vrie anul expirat 1877, se publică termenul de 15 zile libere de la data Ionei, pentru vân­zarea lui, amatorii sunt rugi ți a se prezenta in camera Primăriei, unde urmează a se ține licitațiunea. Primăria urbei Roman. No. 1586. Pe teritorul acestei comuni, s’au pripășit 2 cai, cu semnale următoare: 1 cal la păr murg, coama, coada negre, pete albe pe spinare. 1­atrăinic la păr murg, coama, coada negre, se publică spre cunoș­tința proprietarilor, cu invitare că in terme­nul prevăzut de legea pripasurilor, să se pre­zinte cu dovezile cuvenite, pentru ai primi, in caz contrar se vor vinde in folosul co­munei. No. 1443. In zilele de la 24—26 inclu­siv a lunei curente, urmănd a se ține lici­tație in camera acestui oficiu, pentru apro­vizionarea autorităților comunale, cu suma de 23 stânjeni lemne de foc, pentru iarna viitoare 1878— 1879, să publică spre cunoș­tința concurenților ce vor fi, ca la aratatul termen să se prezintă cu garanții solvabile spre a lua parte la mezat, după condițiile ce au a se supune la ziua termenului. No. 1450. In zilele de la 10—12 Iulie vii­tor inclusiv, urmănd a se ține licitație, in camera acestui oficiu, pentru aprovionarea furajului necesar conentei Pompierii acestei urbe pe anul viitor, se publică spre obșteasca știință, ca concurenții ce vor fi, să se pre­­zinte in camera acestui oficiu la termenul arătat, cu garanții solvabile, cănd are a se ține licitația, iar condițiile după care are a se face mezatul, d-nii concurenți vor pute lua cunoștință de la Primărie, ori când ar vroi. Comisia desp. a 11-a din Iași, No. 870. Se publică termenul de 15 Iunie curent, pentru vânzarea obiectelor seches­trate de la d. Pincu Rivin Iacob, in Îndes­tularea comunei Iași, o amendă de 25 franci mijlocit de d. judecător ocol. al II-s din Iași No. 904, in piața Nicolina, la carele 12 din zi. Apare de trei ori pe sept­amână DUMINICA, MERCUR! și VINERI. Redacțiunea și Administrațiunea in localul Tipografii­ Naționali. Primăria urbei Vaslui. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. ________________________________________________CAL.EN DARU L SEFTAMA1MEL___________________________________________ ANUNCIURI. Rândul sau locul sea 15 bani. Francia: Pe șase luni 26 franci. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și ananciurile pentru „Curierul de Iași” foaest oficială, se fac la D-nn Engine Mirond, Constantinopol 2 ras de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 bani. PUBLICAȚII JUDECATORESS!. Curtea de Apel din Iași Secția I. No. 473. D. Gheorghe H. Dimitriu, cu domiciliul necunoscut in România, in v­r­u­­tea art. 316 din pr. civ., combinat cu art. 75 . VII al. II pr. civ., este citat a se pre­zenta in persoană sau prin procuratore ad­mis de lege, înaintea Curței de Apel din Iași, secția l-a, la 19 a lunei Septemvrie viitor anul 1878, vara 11 din zi, câ­nd urmează a se judeca apelul făcut de Stat contra sentin­ței trib. Neamț, sub No..... din 14 Dechem­vrie 1877, pronunțată in procesul dintre d-sa cu Statul, asupra inscrierei Statului in tabloul de ordine creditorilor d-sale aducănduși a­­tuncea și probele ce vă fi având, la neur­­mare procesul va fi căutat in lipsa sa con­form art. 148 pr. civ. No. 2430. Pe baza autorizațiunei dată de d. Ministru de justiție No. 5641, din 29 Mai 1878, urmănd a se ține licitațiune pentru darea in anteprisă a 18 stânjeni lemne ne­­cesarie Curței și 10 stânjeni necesarie jude­cătorilor de ocoale din acest oraș, pentru încălzirea odăilor pe iarna viitoare 1878— 1879, se publică spre știința concurenților ce vor vor a lua această antrepriză, să se prezinte la camera acestei Curți, la 30 iunie 1878, pe la oarde 12 din zi, însoțiți de ga­ranțiile cuvenite, iar condițiunile acestei an­trepriză, se pot vedea in toate zilele, la gre­fa acestei Curți. No. 478. D-nii Mihil sin Aron, Leizer Marchitener, Peisa Froim Popiner, Alta Grim­berg, Sprința Leia Weiserman, cu domiciliul necunoscuți in România, in virtutea art. 151 din pr. civ. combinat cu art. 75 § VII al. II pr. civ., sunt citați a se presenti in per­soane sau prin procuratori admis de lege, inaintea Curței de Apel din Iași, secțiunea I-a la 26 a lunei Iunie curent anul 1878, carele îl din zi, cănd urmează a se judeca apelul făcut de Atanasie Moise Gurtiev, con­tra sentinței trib. Iași secția a II-a, sub No. 541 din 8 Martie 1878, pronunțată in pro­cesul dintre d. Atanasie Moise Gurtiev cu moștenitorii defunctului Grigore Botez și Statul, pentru niște documente, enunțănduse prin această că nu mai are dreptul de o­­positions, aducănduși, atuncea și probele ce va fi având, la neurmare procesul va fi căutat in lipsa conform srt.... pr. civ. Tribunalul jud. Iași Secția H-a. No. 792. D. Gh. Ianacovici, cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 75 alin. 6 proc. civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege, înaintea secțiunei a 2-a a trid. Iași la 22 Iunie 1878, oara 11 din zi, cănd are a se judeca apelul format de D. I. Fener, contra cărțoi­­ de ju­decată No. 78 a judelui ocolului II din Iași, in cauză cu d-sa pentru bani, comunicândui­­se copie de pa apel, aducând atunci și pro­bele ce va fi posedănd, la neurmare causa se va judeca in lipsă. No. 1304. Conform art. 248 codul comer­cial, să citează pe d-nii creditori masei cre­­dale a falitului Ioan Drăgănescu domiciliat in Iași, la 26 Iunie 1878, pentru a delibera asupra formărei concordatului și la caz cănd se va face unirea creditorilor pentru a fi con­sultat atât asupra gestiunei cât și asupra menținerei sau a inlocuirei Sindicilor și ași da părerea dacă poate să se de vre­un aju­tor falitului, din activul falimentului in con­­­­formitate cu art. 273 codul comercial. Secția a III-a, No. 354 Domnul Gheorghe N;țescu, de profesiune avocat, domiciliat in Iași, procu­­ratorele primei Societăți de Iconomie din urba Iași, prin comandamentul înregistrat la No. 199, au somat pe erezii defunctului Vasile Maftei și anume: d-lor Roxanda Baliban năs­­cută Maftei, Elena Popescu, Ana Popovici născută Popescu, de profesiune rentiere, și Dimitrie Gafencu, da profesiune comersant, toți domiciliați in Iași, ca in termen de 30 zile, să respundă suma de 1410 lei noi, cu a lor procent de 3% pe lână, calculat de la 1 O­tomvrie 1876 pănă la numerătoare, plus 20% plata de avocat, ce sa reclamă la vir­tutea obligațiune, ipotecare, înscrisă de tab. Ieși secția III, la No. 311 din 8 iulia 1875 și investită cu formula esecutorie, fără pre­judiciul cheltuelilor de urmărire, fiind­că d-nii erezi in aratfstul termin ce au espirat n’au plătit banii, iar d. procurator a zisei Societăți prin petițiunea inreg­­trată la No. 2954, ce­rând a se pune in urmărire vânzarea imobi­lelor ipotecate, care sunt: 1) ana casă, situ­ată in orașul Iași disp. Í, afară de bariera Păcurarii?, strada Pocararia. Înscrisă la No. 9, construită de cărămidă, acoperită cu șindilă și compusă din una dugheană și 2 odăi, a­­vând in ogradă o altă casă înscrisă la No. 7, construită tot de cărămidă, acoperită cu șin­­dilă și compusă din una odae cu pivniță și antretul ei și una șiră de scânduri, acoperită cu șindilă, lăngâ casă un scrânciob cu gră­dină și locul lor și 2) o altă casă situată tot ia orașul Iași disp. I, afară de bariera Păcu­­rariu, strada Păcurariu, înscrisă la No. 11, con­struită tot de cărămidă, acoperită cu șindilă și compusă din 1 odae cu sobă la mijloc, având un paravan de scânduri cu locul ei, megieșindusă cu imobilul descris la punctul iităi, pe acest temei și in baza art. 503 din procedura ci­vilă, tribunalul publică vânzarea, conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indicatele imobile cu ate­nansele sale, să se înfățoșeze in camera a­­cestei Secțiuni a III-a, cu garanția cerută de legi la 13 a lunei Septemvrie, ziua Mar­curi 1878, vara 41 din și, cănd ave a se face adjudecați», potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 din proc. civ. Tot­o­dată se somează pe toți acei care aș pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori­ce alt drept asupra bunurilor urmărite, ca înaintea adjudecațiunei să arate la tribunal spre a-și arata pretențiunele lor, sub pe­deapsă de a nu li se mai ține in Bank, lămu­­rinduse că pa lărgă suma indicată mai sus, mai există Turnătoarele sarcini: 352 lei noi 50 bani, după obligația din 23 Septemvrie 1875, înscrisă la No. 411, împrumutați tot da la prima Societate de Iconom­e, pe termen de 2 ln­ni, ca procent de la espirarea terme­nului de 4% pe lună, plus 70 lei noi plata de avocat și timbre, 353 lei noi 50 bani după obligația din 16 Ianuar 1876, înscrisă la No. 31, împrumutați tot de la prima Societate de Iconomie, cu procent de 4% pe lună de la espirarea termenului, plus 70 lei noi plată de avocat, actul din 1875 transcris sub No. 366, prin care Vasile Maftei au vândut o casă din Păcurari d-lui Costachi Butasiru. Secția a II-a. No. 1986. D. Mihai Ivanov Teslaru, cu domiciliul necunoscut, este citat ca in ziua de 16 Iunie 1878, oarele 10 dimineață, să se presinte inaintea acestui trib anal, spre FOILETON. MISIU MEA LA LONDRA. Mareșalul Pelissier, lordul Malmersbury, 1859. (Estract din istoria misiilor mele politice). (Urmare.) Lordul Malmersbury avu bunătatea a respunde că incăt Românii se vor ocupa de îmbunătățirile din lăuntru și de des­­voltarea comerciului lor. Englitera le va conserva stima ce merită oamenii prac­tici , insă adăogi lordul: „Cum se face că un popor insuflat de idei sănătoase, s’au alunecat a uita res­pectul cuvenit unui act oficial European, al Convenției, alegend un singur Domn pentru ambele Principate? — Mylord, respinsei, actul alegerii săvârșite de Români este din contra cel­­­ mai mare semn de respect a lor cătră Convenție și cătră înaltele puteri ce au subscris’o. „Cum asta? întrebă ministrul zimbind. — Dați-mî voe să mă esplic. Acea Convenție poate fi sau avantajoasă sau neavantajoasă intereselor Principatelor, prin urmare Românii sunt in dreptul lor sau de a o aplica in țară, sau de a nu o aplica, și in cazul din urmă Eu­ropa generoasă i-ar lăsa in voea lor, căci in epoca de astăzi legile nu se mai impun cu sila popoarelor. Pănă a nu li se da noua Convenție Românii aveau Re­glementul organic; ei puteau clar alege intre aceste două șarte, și găsind lucra­rea Conferințelor de la Paris neaplica­bilă, să o lese deoparte și să urmeze a se guverna după regimul trecut. Dacă am fi urmat astfel, atunci negreșit că am fi probat o lipsă flagrantă de respect că­tre marile Puteri ce au binevoit a se ocupa de soarta noastră, insă ce am fă­cut noi ? Plini de recunoștință cătră Ele, am primit Convenția cu entusiasm și am voit să o aplicăm in conștiință, mai cu samă că ea părea a cuprinde elemente­le de realizare a dorințelor noastre, a Uni­rii. Ei bine, Mylord, ne mărturisesc că de la cele intăi păsuri pe calea regimu­lui nou, am înțeles, cu toată simplicita­tea noastră de țărani ai Dunării, că am intrat nu pe un drum neted ci in finul unui labirint îngrozitor, un labirint din care desfid pe oamenii de stat cei mai practici ai Engliterii și ai Franției, de a pute eși. Și un adevăr, Mylord, ce ga­ranție de bună orănduială și de progres înfățișează un regim guvernamental in care dominează influențele contrare a cinci puteri independente una de alta: doi Domni, două Camere, și o Comisie cen­trală! Cum se va acorda pășirea Prin­cipatelor cătră Unire, cu voințele, cu in­­teresele de dinastie a doi Prinți, cu spi­ritele de partid, cu luptele parlamentare a două Camere, și cu rolul de legislator, cu dreptul nelămurit de control al Co­misiei centrale ? Ca și cănd s’ar fi inhu­­mat cinci cai la o trăsură, trei dinainte, doi îndărăt, care trăgănd in două părți contrare, rup hamurile și sfărâmă trăsu­ra. Cu toate aceste, noi nu ne-am des­curajat, deci și de a arăta bună-voință din parte-ne, și respectul nostru cătră actul oficial al Europei, am cercat a sim­plifica resoarele mașinei guvernamentale spre a o pune in stare de a funcționa mai ușor. Ne-am răzemat dar pe o ma­ximă a codului politic ce declară că tot ce nu-i oprit este permis, și vezând că Convenția nu ne oprește de a alege a­­celaș Domn in ambele Principate, am înlesnit aplicarea ei prin reducerea nu­­mărului Puterilor constituționale a nou­lui nostru regim. In loc de cinci, pre­cum am avut onorul a vi-le enumera, domnule ministru, le-am­ redus la patru, adecă in loc de cinci cai râu inflamați am lăsat numai patru, destinați a trage cu toții înainte spre a urni carul statu­lui. Carul e greu infr’adever, calea e ne­ Mtută, plină de pe chei, caii nu sunt ăn­­că bine deprinși, dar insfirșit, cu chipul acesta, nu suntem amenințați de a sta locului, cu chipul acesta procedăm ma­­car cât de incet la aplicarea stipulațiilor Convenției, și probăm respectul nostru pentru voința marelor Puteri. Lordul Malmersbury stătu puțin a găn­­di, apoi zise: „Se poate ca Convenția să aibă oa­­re­care defecte, căci nu e lucru ușor de a face legiuiri pentru țări depărtate, in­să trebue să credeți că intențiile Pute­rilor au fost toate in favorul D-voastre. — Noi o credem, Mylord; de aceea am acceptat noua legiuire fără a da sem­ne de vre­o nemulțămire, insă e cu drept ca și puterile să ne creadă. După aceasta, conversația se întinse asupra vârstei și caracterului colonelului Guza, precum și asupra nemulțămirii ce ar fi produs in Principate suirea sa la Domnie, după cuprinsul raporturilor fă­cute de partizanii separatismului, Turci, Greci și Austriaci. Incredințăi pe d-nn ministru că cea mai mare liniște dom­nește in țară, că entasiasmul locuitorilor Români e nemărginit, și că de la 5—24 Ianuarie Principatele, departe de a fi un doliu, sunt in sărbătoare și așteaptă cu toată încrederea de la dreptatea Puteri­­i lor mari recunoașterea actului patriotic ce au desăvârșit.

Next