Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 1-50)
1876-06-10 / nr. 45
Avându în vedere art. 20 al. 1 din regulamentul soldei, care sună astfeliu: »Nici unu felu de soldă de activitate nu se poti da aceluia care primește o pensiune de retragere, ori ocupă vre unu altu postu salariatu de al Statului.« In virtutea acestoru disposițiuni amu decisu: Art. 1. Toți ofițerii cari au ocupatu sau vor ocupa asemenea funcțiuni, neavându dreptul la solda gradului lor, chiar dacă n’au fostu trecuți în neactivitate, intendenții militari nu le vor aloca nici unu felu de soldă. Art. 2. Intendenții vor da imediatu ordinu de vărsare la testur tuturora ofițerilor cari au ocuatu funcțiuni salariate de ale Statului și totd’oată au primitu și soldele posițiunilor lor in armată. Pentru efectuarea acestoru versări, li ne vor reține pe fiecare lună câte trei din patru părți din soldă până la achitare, conform art. 167 din regulamentul soldei. Fiecare reținere se va versa la tesauru pe măsura ce se efecteză, înaintându-se recipisele ministerului. Ministru de resbel, Colonel Slănicinu. CORESPONDENȚI ORIGINALE. Vasluiu, 7 iuniu 1876. Precum v’amu anunciam deja, alegerile se făcu aici în cea mai deplină libertate, și dacă este ore care luptă, acesta e numai între alegători. Administrația stându cu totul la uă parte și neinfluențându câtu de puținu. Onore Prefectului Panopulo care a înțelesu că misiunea sa este de a face bună administrație cr nu alegeri. Onóre și Guvernului care a solutu a numi asemine barbați în capul județelor. Colegiul alu dincilea a alesu pe d. Neron Lupașcu, candidatul partitului luminei, cu 28 voturi contra 8 voturi ce a întrunitu candidatul partitului întunerecului. Nu se potu descrie entusiasmul cetățănilor cându, după deschiderea urnei, s’a proclamatu Deputatul, care este adevărata espresiune a alegătorilor. Orașul este în plină serbare ; bande de musică cutrieră stradele și fac seresane grădina de ariile cele mai vesele. La fiecare momenta au și strigare entusiaste de: Trăiască guvernul actualu, care ne-a redatu libertățile de care fusesemu desmoșteniți în fatala nopte de 10 Mart 871! Amu crede cineva cu e un poporu care’și serbezu țiua reinvierei séle. Și ore nu e așa ? Trăit’n poporul românu în cei cinci ani de domnie absolută a d-lor Catargiu-Mavroghenis ?... Dupa proclamarea de deputatu a d-lui Lupașcu, D-sa a datu unu banchetu în gradina A. Praga, la care au luatu parte unu mare numeru de cetățeni. S’au rădicatu mai multe, toaste pentru Guvernu, Deputați etc. Astăzii s’a începutu alegerea colegiului III și biuroul s’a compușii de liberali-naționali, a căror candidații este demnul profesore alu Universității de Tassi, D. Andrei Vizanti. Reușita îi este d’inainte asigurată, căci a sorutu a’și atrage simbatiile tuturor bunilor români și adevărați patrioți de aici Deși în colegiul I s’a alesu unu foștu prefectu alu regimului cădutu, fiindu înse câ acesta este D. Dimitrie Donici, avemu totu dreptul a crede câ elu nu va lucra nici vădatu nici contra intereselor țerei nici contra acelor ale județului. Cunoscemu pré bine pe D. Donici pentru a nu ne’nduci de acésta. Incheiu aici corespondința și alergu în sala de alegeri, căci este uu adevărată plăcere de a vede cum totul se petrece în cea mai mare ordine și cum fie-care alegătoru, mândru de dreptul seu, vine se și lu esercite neadusu de nimeni, ne trasu de nimeni, neascultându de nimeni de câtu de consciința sa și nefiindu spionatu de nimeni pentru a observa pe cine voteze. O acela care a văzutu alegerile făcute sub regimul trecutu și asistă acum la cele de astăzi, se crede a fi într’uă altă lume la revedere Th. B. Telegrame. Vaslui, 20 Iunie. JOIARULUI „CURIERUL“ Iassi. Cu mare entusiasm s’a proclamatu Andrei Vizanti deputatu Colegiul 3, când alegerile suntu libere știu a alege persone demne Vasluenii, să trăască Libertatea 1 Balassan. Vaslui 20 Iunie 1876. REDACȚIEI «CURIERUL» Și vă copie la „Apărătorul Legei“ Iassi. Resultatul alegerei colegiul 3 pentru deputați este următor : D. Andrei Vizanti cu 146 voturi contra D-lui Nicu Gh. Ciurea cu 10 Voturi și Temistocli Bastachi cu unu vot. Președinte biuroului Colonel Christea. Balassan. Vaslui 21 Iuniu 1876. PIARULUI «CURIERUL« și o copie la „Apărătorul Legei“. Jassy. Biuroul definitiv: colegiul 4 liberal, mare entusiasm, liniște și libertate complectă în alegere predominând regula cea mai mare. Balassan. DEPUTAȚII ALEȘI IN COLEGIUL II. (5—6 Iuniu 1876). Ilfov. Eugeniu Predescu. Dâmbov. Dimitrie Ion Ghica. Buzeu, Scarlat Berechide. R. Sarat, Hristachi Mosescu. Prahova, Gheorghe Radovici. Putna, Al. Sihleanu. Bacău Gh. Hristodor Esarco. Neamțu, Gr. Cozadini. Roman, Gheorghe Morțun. Suceva, Alesandru Grigoriade Bonache. Tecuci, Dimitrie Pruncu, Ialomița, Simeon Mihailescu. Tutova, Nicolae T. Bujoreanu. Vaslui, Neron Lupașcu. Fălciu, Castroian. Iași Scarlat Pastia. Botoșani, Matei Roseti. Dorohoi, Ion Lățescu. Brăila, Const. Giuvara, Covurlui, Nicolae Hagi Nicola. Bolgrad, Nicolae Afcanasiu. Cahul, Polihronie Arbore. Ismail, Dimitrie P. Iconomu. Muscel, Mihail Ferechide. Argeș, N. Viișoreanu. Vâlcea, Mihail Vladimirescu. Gorj. Frantz Milescu, Oltul, C. Caramlău. Romanați: Nica B. Locusteanu. Dolj. Gh. Chitzu. Mehedinți Mihalache Burileanu. Vlașca, Gheorghe Gogoșă. Teleorm. Nicolae C. Furculescu. COL. III Argeș,Neculai Dimancea, Radu Mihaiu Bacău,—Colonelul Dim. Leca, Alecsandru Vilner Bolgrad,—T. Boldur Lățescu Botoșani,—D. Miclescu, C. Bobeica, P. Gheorgiade Brăila,—A. S. Câmpiniu, D. Mărgăritescu Buzeu,—A. Costandinescu Cahul,—Leonida Stere Covurlui,—G. P. Mantu, G. Dimitorescu Camarașu, P. Constantin Dorohoi,—Col. Gherghel Dâmbovița,—Constantin Fusea Dolj,—Anastasie Stolojanu, A. Candiano Popescu, Gh. Pascov Fălciu,—loan Mârza Gorj,—I. Carabatescu Ialomița,—Ion Poenariu Bordea Ilfov,—Dim. Brăteanu, C. A. Rosetti, Emil Costinescu, St. Bechianu, Eugeniu Statescu, G. Serume Iași,—George Mârzescu, Vasile Gheoghian, Alesandru Gheorghiu, Dimitrie Anghel Ismail,—Vasile Ureche Mehedinț,—M. Gelmedeanu, I. Serendache Muscel,—Sache Nicolau Neamț,— Oltul,—Grigorie Vulturescu Prahova,—T. C. Grigorescu, Theodor Ion, Radu Patarlageanu Putna,—N. Voinov, St. Sihleanu, Trifan Boiu Roman,—N. Ionescu, Leon Eraclide Romanați,— N. Goran, I. Poroineanu, I. C. Brăteanu R. Sarai,—Toma Bagdat Suceva,—AL Agioglo Teleorman,— Tecuci,—Gheorghe Misail Tutova,— Vâlcea,— Vlașca,— Vaslui,—Andrei Vizanti. CURIERUL părăsi Nicolaieff, autoritățile au oferitu marinilor unu mare banchetu. Amiralul englesu Drummond ducéndu-se, suntu acum câte-va zile, in moscheul de la s-ta Sofia. Sóftalele l’au aclamatu cu strigăte de: Trăiască Anglia ! Acastă ovațiune făcută Angliei într’unu moscheu de teologii musulmani nu este ea are semnificativă ? Ce contrasta cu sângerosa tragedie din moscheul de la Salonicul Neues Wiener Taglatt publică următorea scrie: După cum aflăm, se va trimite în cel mai scurt timp insurgenților din partea Rusiei și a Austriei cea mai aspră somațiune, ca să se supue armistițiului Turciei. In cas când ei vor refusa, atunci se vor lua măsurile cele mai aspre în contra lor. O scrisore din Constantinopole menționază zgomotul că Ignatieff și-ar fi dat demisiunea și că ar fi înlocuitu cu Novikhoff, representantul Rusiei la Viena. Marele Vizir, respunjéndu scrisórei prințului Milan a exprimat simpatie pentru Serbia, a căreia autonomie și privilegiuri nici o dată nu s’a gândit a nu o recunoște; recunoște că violările de frontieră au fost reciproce; va desemna un delegat special ca să se înțelegă cu delegatul șerb, pentru a le preveni de aici înainte. Scrisorea marelui vizir este forte conciliatare și forte amicală. Coles declară, că Rusia, în fața demonstrațiunilor Angliei, pare în liniște să aștepte resultatele revoluțiunei de la Constantinopole, pentru că în simpatiile sale pentru Slavii din provinciile turceșci, a cărora luptă pentru emanciparea lor n’ar putea să ajungă la o învingere finală, ea este sigură de aliații săi europeni, și că prin urmare, ea nu încerca trebuința de a face o contra-demonstrațiune resboinică. CRONICA EXTERNA. Corespondința politică află din bună sorginte că asasinul Hasan, trăgend cu revolverul în Hussein Avni-pașa,, s-a adresatu și câteva cuvinte, din cari resultă că elu iși consideră crima ca unu actu de resbunare pentru detronarea lui Abdul-Aziz. Rachid-pașa, dup’aceași Corespondință, n’a fostu omoritu cu glonțul, ci cu un pumnal, în momentul când se arunca asupra asasinului pentru a’lu desarma. Aceași Corespondința semnaliza că cât de curând mitropolitul Serbiei Michael se va duce în misiune la Saint-Petersburg și senatorul serbu Christici la Constantinopole. Asasinul Hasan a fostu spințuratu la 17 iuniu dimineță. Safred pașa a fost numit ministru al afacerilor străine, Abdulkerim pașa ministru de resbel, Khalil șerif ministru al justiției. Ziarul semi-oficiale Bassiret publică următorul proiectu de Constituțiune: «Fiecare provincie trimite în consiliul național câte 3 delegați, ér Constantantinopol 6. Delegații se alegu pe durata de 3 ani, primind uă diurnă de câte S000 piaștri pe lună. Atribuțiunile adunării sunt:: 1) . Legiferarea asupra recrutării, care se va aplica și la chreștini ca și la musulmani, și controlarea necesarielor armatei pentru a se înlătura fraudele de până acum. 2) . Dreptul asupra păcii seu resbelului aparține sultanului dar, conform prevederilor din Cheriat, el se va revizui. 3) . Adunarea va controla întrega administrațiune începend de la marele viziru până la celu din urmă impiegat polițienescu, și 4) . Va examina afacerile financiare și va contracta împrumuturi. Daily Telegraph afirmă ca ori ce pericolu de resbelu este înlăturatu pentru anul acesta și citeze în sprijinul aserțiunii sale uă depeșă de la corespondintele seu din Berlin care zlce ca în acest momentu s’au acordatu congedii numerase soldaților din armata germană. Agenta generală rusă desminte tote zgomotele respândite în Londra relative la concentrări de trupe in Basarabia și la înarmări esceptionale a Rusiei. Pe de altă parte însema corespondinte a zliarului L'Echo du Farlement Belge aréta enorma desvoltare a forțelor navale ce se făcu in acestu momentu în Mediterana și care nu e tocmai asigurătore pentru pacea lumei. Daily News publică un depeșă din Viena anunțând ca flota de resbel rusă se adună la Sevastopol, înainte de a Un incendiu a distrus fabrica de covore de lână din Ayr, Scoția. 25 de femei care erau închise cu cheia într’unu ateliu au ars. CRONICA LOCALA *** (întrunire electorală.) Ultima întrunire electorală a avutu locu Duminică 6 curentu, în sala Palatului Administrativ, încă de Vineri tote zidurile Iașilor erau tapisate cu niște placarde mari, subscrise Nicu Ceaur Aslan, prin care se invita publicul a merge la acesta ntrunire avându a-i vorbi despre un GRAVA chestiune. Fie de curiositate, fie pentru a nu se zice că liberalii nu vor a sta de vorbă cu Boierii cându îi poftescu, sala s’a umplutu și D-nu Ceaur Aslan se urcă la tribună cu mnuneru triumfătoru și începu a desvolta cu talentul seu oratoricu —pe care nu’lu contestămu— tóte relele ce făcu Evreii în acésta țară, c-sa termină țnicendu ca nimeni se nu iesa din sală păn’ ce mai ânteru nu se va alege unu comitetu care se lucreze pentru stârpirea nemuirii lui Israil de pe fagia pământului. Oratorul în cursul lungei sale reclame electorale —căci nu era altu-ceva—a fostu de mai multe ori întreruptu... nu de aplause, bine ’nțelesu. După D-sa veni la tribună D. Roiniță care ’n combaterea forte logică și plină de spiritu ce făcu D-lui Aslan, îlu întrebă între altele pentru ce D-lui care a constatat la jidovi atâte rele, n’a deschisu gura în acestă privință, în Cameră, în totu timpul de 5 ani câtu a avuta In pozunar teșeheraua de deputatu, ba încă a votatu cu amendoue mânele Convențiunea cu Austro-Ungaria prin care se dau jidovilor drepturi de care nu se bucurau mai înainte. D. Rojniță a fostu yîu aplaudatu. Au mai vorbitu apoi, relativu la alegeri, D-ini Mârzescu, Gheorghiu etc. *** (.Alegerile.) Pentru col. I, II și III s’au terminatu în cea mai deplină liniște și far’ de cea mai mică ingerință din partea guvernului. Toți candidații partitului naționalu-liberalu au fostu aleși cu uă majoritate ecrasantă. Ieri a începutu alegerea colegiului IV la care liberalii-naționali au de candidatu pe d. Iorgu Tăcu, contra d-lui Ștefan Sturdza. *** (Concertu.) Concertul D-rei Carolina Pogliaghi și a D-lui Domenico Cesari, artiști italieni, care urma se aibă locu în sala Palatului, din causa căldurei s’a datu în grădina Chateau aux Fleurs. Publicul a remasu atâtu de satisfăcutu încâtu a invitatu pe concertiști a da și unu alu duole concertu. Acesta s’a fixatu pentru a será în grădina M-me Alexandre. *** (încă uă’ntrebare.) Defunctul Plachida în viață fiindu, prin testamentul seu, pe care lu a depusu în casa s-tului Spiridon, între mai multe legate a lăsatu și acestei case suma de 2000 gl. Aflămu ca după severșirea din viață a donatorului Epitropia s-tului Spiridon s’aru fi învoitu cu uă rudă a defunctului sĕu pretinsu ca atare, a lua în locu de 2000 gl. numai 200 eliberându-i și testamentul, astfeliu că atâtu casa câtu și ceilalți legatari au perdutu ceea ce li s’a lăsatu de defunctul dintr'uă avere de la 30—40 mii galbini. Intrebămu respectuos pe onorabilii domni Epitropi se ne spue dacă acésta este adevératu. *** (Serbători Tribunalicesci) Dacă este adevĕratu cu tot de aceași lege și de același regulament se povățuesce și Curtea și Trib, nu știmu cum se face că Tribunalul respectează mai multe zile ca serbători decâtu Curtea, așa de exemplu Sâmbăta moșilor a prăznuit’o și sfânta zi de astăzii iarăși se respecteză fiindcă nu vedem procese la 3 secții a Tribun., se fie are că Președinții Trib. ’nu mai evlavioși decâtu a Curței, s’au că le place se aibă mai multe serbători, am dori se aflăm acesta enigmă. *** (Mediatori Condamnați) In ședința de sâmbătă 5 Iunie c. sect. II a curții sub președinta d-lui Ion Antoniu Președinte de secț. a cercetat acțiunea corecțională intentată contra mediatorei Sifra David și Strul sin Ițicu Zevod din orașul Romanu, pentru smolnirea a trei fete românce din Piatra, pentru a le face prostituante, și prin decisiunea ce a pronungiatu, a condamnatu pe sus numiții la câte 6 luni de închisore cu totă iscusita pledare făcută de apărătorul loru d. avocatu Ștefan Șendrea. Felicitămu dar din inimă pe demnii magistrați ce au pronunciat acest verdictu. *** (Calea ferată Iassi-Ungheni). trenul merge și vine acum regulatu de doue ori pe ții, ceea ce este uă mare înlesnire pentru amatorii de a face băi. Publicul lașianu este acum scutitu și de uă altă dificultate pe care o întimpina anul trecutu la Ungheni, și anume lipsa de alimente. De es timpu s’a arangiatu acolo uă locantă românéscá, unde publicul póte găsi totu feliul de mâncări reci și calde și lefuiriie beuturi cu pregiuri aprópe mai moderate chiar de catu in iassi, astfel iu ca este scutitu de greutatea de a’și mai lua mâncări de aici. De aceea credemu că, încetându puțin ploile, Uugenii vor fi forte visitați. *** (Un capo d’operă literară). Foia oficială locală, fiindu obligată prin contractu a publica și articole literare sau sciintifice, se achită de minune de acesta sarcină. Noi deși nu avemu un anume rubrică literară in colonele nóstre nu putemu vi se trece cu vederea capo d’operă idei oficiale de ieri, Vineri, și pe acea o reproduceam aici. Acesta scriere importantă este intitulată: „Credul Bețivilor.« Bat’o : „Crez intr’ unu cazanu, tatăl ai mai multor vedre, făcătoriul vinului și pelinului și intr’unul nascutu fiul strugurului, nascutu eru nu preiacutu, care din viță sau nascutu mm înainte de câtu tote folostnieie, promu mu profiru, roș adeveratu, care are fața romului din care beția s’au nascutu,Jareie pentru noi beutorii și pentru a nostră mântuire s’au coborât din dealu m vaie și s’au intrupatu din mustu și din curățare. S’au tescuitu și î s’au datu cepu a treia zii dupa ce au nertu și s’au suitu in deal la cramâ și a’au pusu pe a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va se vie cu sfredelul cel mare sa cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sferșitu. Și intr’o ocă plină, Domnul dătător de viață bețivilor, cărora ne mărtuisim, că de ’mpreuna purcedem cu oca și cu panarul (V). Așteptam i eșirea pĕrului prin căciulă și a cotelor prin minteau și tăinuirea hărțăgașilor, ceva se vie după beție. Amin. *** (Timpul) La noi nu este ții in care se nu plaie și acesta acum de doue luni aprópe. Ubiciuitu totă lina timpul e frumos, dar îndată ce na ii spre seră, atunci adecă cându damele se gătescu se iesă la preumblare, ceriul se ’ntuneca și începe a ploua. Cu bună semn că ildeu s’a pusu se facă ’n ciuda damelor nóstre care cu totă crisa ce domnesce scotu peri albi bieților barbați spre a le cumpera mereu mode. *** (Piatra 1 assif Pregiurile curente sunt cele următore: Grâu vechiu chila 64— 70.50; Grâu nou 53—58.75; Sacară 29—30; Popușoi 23.50—26.67 ; Orzu 26—28.68; Yves 32.67—33.33; escompt și tote operațiunele prevenute în aceste statute. g) Elu primesce sumele ce întră in cassa societăței, dând celor în dreptu quitante dintr’unu registru cu matcă parafatu și sigilatu arătându-se în acele quitanțe natura banilor primiți. h) "El ține jurnalul de casă al societăței numerotat, sigilat și adeverită de Tribunalul de comerciu precum și totă comptabilitatea afacerilor societății. Art. 43. In casa de divergență între Casierul dirigente și Comisarul delegat, cestiunea se va supune la decisiunea consiliului de administrație. Art. 44. Casierul dirigente semneză valabila actele și hârtiele eșite de la comitetul dirigente. Quitanțile sau recipisele de banii intrați trebue se fie contrasemnate și de Secretarul Comptabile. Art. 45. Tóte valorile societăței se voru conserva în lății de fier, având fie-care ladă două chei, din care una se va păstră de Comisarul-delegat și ceal’altă de Casierul, în lipsa unuia din acești duci, a doua cheia se va păstra de Censore. Art. 46. Casierul și Secretarul-comptabil primesc u uă remunerare fixă prevădută prin budgetu. Comisarul delegatu va primi unu sezon de presență a cării valore se va fixa firăși prin budget, dar care nu va duce peste trei lei noi. Art. 47. Comitetul dirigente va face în fiecare lună unu raportu detaliatu cătră consiliul de administrație despre veniturile și cheltuelile din luna aspirată cum și despre mersul și starea în care se află afacerile societăței. Insertiuui si Reclame Domnul Redactori. In aliarul D-vóstru cu data din 6 Iunie anul curentu, vădu publicată o scrisóre adresată redacției, purtând data din 30 Mai 1876, și subsemnată de unul Alecsa Stihi, plugaru din Tomesti, prin care se arată, că m’așu fi alesu delegatu la Colegiul al 4-le, după ordinul ecsprimatu de Primar, locuitorilor. Declaru acea scrisóre apocrifă, nu este nici scrisă nici subscrisă de acelu locuitoriu, care n’are măcaru cunoștință de cele publicate. Dreptu probă apelez la cuerea Domnului Sub-prefectu Zira, se declare, daca numitul locuitoriu Stihi, n’au arătatu la o constatare ce sau făcutu, că nu susține întru nimicu o denunțare pe care l’au îndemnatu alții se pue degitul, și dacă unu altu locuitoriu produsu ca marturu, n’au declaratu în fața D-lui Sub-prefectu, că acea denunțare neadeverată sau făcutu după îndemnul vechiului arendașu, Panaiti Valeri. Dacă trebuința aru cere, voiu ataca aceste acte în falsu, posedându în destui marturi, despre cele ce vă arâtu aici. In interesul adevărului rogu se binevoiți a publica aceste rânduri, și cu astă ocazie rogii se priimiți asigurarea deosebitei mele considerații. Stefan Sturdza. ACTUL SOCIAL STATUTELE CASEI DE ECONOMIE ȘI ÎMPRUMUT DIN IASSI. (Urmare. e) El face tóte actele conservatore, represintă pe societate cătră cel de al treilea și exercită prin Casierul diriginte acțiunele judeciare atât ca reclamante cât și ca defendare acolo unde consiliul nu delega unu mandatare special. f) El satisface cererile de împrumutu și CAPV. Adunarea Generala. Art. 48. Adunarea generală regulat constituită reprezintă universalitatea acționarilor. Toți acționarii cari vor poseda dece acțiuni au dreptul la unu votu; cu tote aceste nu vor fi admiși la ședințele adunărei generale decâtu acei, cari opt țlile celu puțin mai înainte de ziua fixată pentru întrunire, vor fi depușu în casa societăței acțiunele lor pentru care li se vor elibera un recipisă nominală arătându capitalul și numărul acțiunelor depuse. Recipisele voru servi drept o carte de intrare, ele se vor înscrie într’o listă care se va verifica de biuroul adunărei și se va contrasemna de elu spre a se anexa la Procesul-Verbal. Art. 43. Fiecare acționar are atăte voturi de câte ori posedă dece acțiuni. Nici un acționar înse nu póte întruni mai multu de <zece voturi, nici în numele său propriu nici in virtutea procurelor ce i să vor fi încredințatu de alți acționari. Art. 50. Acționarii potu esercită voturu lor în personă sau prin delegațiune dată unui altu acționar care face parte din adunare , prin excepțiune minorii, femeile, casele de comerciu și alte stabilimente publice se potu representa chiar și prin procuratori cari n’aru fi acționari. Sub puternicitul trebue a justifica dreptulu séu celu puțin cu optu țile mai înainte de întrunirea adunărei. Art. 51. Pe fie-care an în luna lui Ianuarie se va ține în Iași adunarea generală a acționarilor în liua și loculu ce se va fixa de consiliul de administrație cu 30 zile mai înainte anunțându-se prin faea oficială locală. Afară de acesta adunarea generală se întrunesce extraordinaru ori de câte ori consiliulu de administrațiune sau însuși adunarea generală găseșce necessară întrunirea. Acționarii nu potu convoca adunarea decâtu prin organul consiliului de administrație și când numărul lor va representa suma de două sute cinci-deci acțiuni. Art. 52. Adunarea este regulat constituită când unu număr de acționari representându % din capitalul social varsatui voru fi presenți. Dacă la prima convocare adunarea nu întruneșce acestu număr, u nouă convocare se va face în termeni de cinci-spre-dece zile și membrii presenți la a doua întrunire deliberezá valabil, vezi care aru fi numerulu lor și acțiunele lor ânsă numai asupra obiectelor puse la ordinea lilei celei d’antei convocări. Art. 53. Adunarea este presidată de Președintele consiliului de administrație sau în lipsă și de Vice-președinți, de duoi scrutători aleși din membrii adunărei ce voru poseda mai multe acțiuni și de Secretarul consiliului. Art. 54. Deliberațiunele suntu luate cu majoritatea voturilor membrilor presenți fără ca voturu președintelui să fie preponderent. In casa de paritate de voturi propunerea cade, remâind a se vota la altă întrunire. Art. 55. Adunarea generală va delibera și se va pronungia asupra tuturor propunerilor, câre i se vor face de consiliul de administrație. Ea va delibera și asupra propunerilor cari i se vor face de cinci acționari, însé aceste propuneri trebuescu comunicate cu trei zile celu puțin mai înainte consiliului de administrație. Art. 56. Adunarea generală ascultă raportul consiliului de administrațiune asupra situațiunei societăței, ea numeste pe membrii consiliului de administrație când urmază să fie înlocuiți. Ea deliberază asupra propunerilor ce i s’ar face relativu la augmentațiunea fondului social, la modificațiunele ce urmază a se introduce în statute, la prelungirea sau disolvarea anticipată a societăței și în genere asupra coșurilor cari n’aru fi fostu prevelute în statute ; ánse, pentru ca aceste questiuni se pótu fi valabilu hotărîte, trebue votul unui numeru de acționari, care votu sĕ represinte celu puținu jumătatea capitalului sociale varsatu. In virtutea acestor desbateri, consiliul este de drept, autoritati a solicita de la guvernu recunoscerea unor asemene modificări. Ea discută, aprobă sau respinge compturile, fixază dividendul, acordă consiliului împuter