Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 1-50)

1876-06-10 / nr. 45

Avându în vedere art. 20 al. 1 din regulamen­tul soldei, care sună astfeliu: »Nici unu felu de soldă de activitate nu se poti da aceluia care primește o pensiune de retragere, ori ocupă vre unu altu postu salariatu de al Sta­tului.« In virtutea acestoru disposițiuni amu decisu: Art. 1. Toți ofițerii cari au ocupatu sau vor o­­cupa asemenea funcțiuni, neavându dreptul la sol­da gradului lor, chiar dacă n’au fostu trecuți în neactivitate, intendenții militari nu le vor aloca nici unu felu de soldă. Art. 2. Intendenții vor da imediatu ordinu de vărsare la testur tuturora ofițerilor cari au ocu­­atu funcțiuni salariate de ale Statului și tot­d’o­­ată au primitu și soldele posițiunilor lor in armată. Pentru efectuarea acestoru versări, li ne vor re­ține pe fie­care lună câte trei din patru părți din soldă până la achitare, conform art. 167 din re­gulamentul soldei. Fie­care reținere se va versa la tesauru pe mă­sura­ ce se efecteză, înaintându-se recipisele mi­nisterului. Ministru de resbel, Colonel Slănicinu. CORESPONDENȚI ORIGINALE. Vasluiu, 7 iuniu 1876. Precum v’amu anunciam­ deja, alegerile se făcu aici în cea mai deplină libertate, și da­că este ore­ care luptă, acesta e numai între alegători. Administrația stându cu totul la uă parte și neinfluențându câtu de puținu. O­­nore Prefectului Panopulo care a înțele­su că misiunea sa este de a face bună administra­ție cr nu alegeri. Onóre și Guvernului care a solutu a numi asemine barbați în capul județelor. Colegiul alu dincilea a alesu pe d. Neron Lupașcu, candidatul partitului luminei, cu 28 voturi contra 8 voturi ce a întrunitu candi­datul partitului întunerecului. Nu se potu des­crie entusiasmul cetățănilor cându, după des­chiderea urnei, s’a proclamatu Deputatul, ca­re este adevărata espresiune a alegătorilor. Orașul este în plină serbare ; bande de musică cutrieră stradele și fac seresane grădina de a­­riile cele mai vesele. La fie­care momenta au și strigare entusiaste de: Trăiască guver­nul actualu, care ne-a redatu libertățile de care fusesemu desmoșteniți în fatala nopte de 10 Mart 871! Amu crede cine­va cu e un poporu care’și serbezu ț­iua reinvierei séle. Și ore nu e așa ? Trăit’n poporul românu în cei cinci ani de domnie absolută a d-lor Ca­­targiu-Mavroghenis ?... Dupa proclamarea de deputatu a d-lui Lu­pașcu, D-sa a datu unu banchetu în gradina A. Praga, la care au luatu parte unu mare numeru de cetățeni. S’au rădicatu mai multe, toaste pentru Guvernu, Deputați etc. Astă­zii s’a începutu alegerea colegiului III și biuroul s’a compușii de liberali-naționali, a căror candidații este demnul profesore alu Universității de Tassi, D. Andrei Vizanti. Reușita îi este d’inainte asigurată, căci a sorutu a’și atrage simbatiile tuturor bunilor români și adevărați patrioți de aici Deși în colegiul I s’a alesu unu foștu pre­­fectu alu regimului cădutu, fiindu înse câ a­­cesta este D. Dimitrie Donici, avemu totu dreptul a crede câ elu nu va lucra nici­ vă­­datu nici contra intereselor țerei nici contra acelor ale județului. Cunoscemu pré bine pe D. Donici pentru a nu ne’nduci de acésta. Incheiu aici corespondința și alergu în sala de alegeri, căci este uu adevărată plăcere de a vede cum totul se petrece în cea mai mare ordine și cum fie-care alegătoru­, mân­dru de dreptul seu, vine se și­ lu esercite ne­adusu de nimeni, ne trasu de nimeni, neas­­cultându de nimeni de câtu de consciința sa și nefiindu spionatu de nimeni pentru a ob­serva pe cine voteze. O­ acela care a văzutu alegerile făcute sub regimul trecutu și asis­tă acum la cele de astă­z­i, se crede a fi în­­tr’uă altă lume­ la revedere Th. B. T­elegrame. Vaslui, 20 Iunie. JOIARULUI „CURIERUL“ Iassi. Cu mare entusiasm s’a proclamatu Andrei Vizanti deputatu Colegiul 3, când alegerile suntu libere știu a alege persone demne Vas­­luenii, să trăască Libertatea 1 Balassan. Vaslui 20 Iunie 1876. REDACȚIEI «CURIERUL» Și vă copie la „Apărătorul Legei­“ Iassi. Resultatul alegerei colegiul 3 pentru de­putați este următor : D. Andrei Vizanti cu 146 voturi contra D-lui Nicu Gh. Ciurea cu 10 Voturi și Temistocli Bastachi cu unu vot. Președinte biuroului Colonel Christea. Balassan. Vaslui 21 Iuniu 1876. PIARULUI «CURIERUL« și o copie la „Apărătorul Legei“. Jassy. Biuroul definitiv: colegiul 4 liberal, mare entusiasm, liniște și libertate complectă în a­­legere predominând regula cea mai mare. Balassan. DEPUTAȚII ALEȘI IN COLEGIUL II. (5—6 Iuniu 1876). Ilfov. Eugeniu Predescu. Dâmbov. Dimitrie Ion Ghica. Buzeu, Scarlat Berechide. R. Sarat, Hristachi Mosescu. Prahova, Gheorghe Radovici. Putna, Al. Sihleanu. Bacău Gh. Hristodor Esarco. Neamțu, Gr. Cozadini. Roman, Gheorghe Morțun. Suceva, Alesandru Grigoriade Bonache. Tecuci, Dimitrie Pruncu, Ialomița, Simeon Mihailescu. Tutova, Nicolae T. Bujoreanu. Vaslui, Neron Lupașcu. Fălciu, Castroian. Iași Scarlat Pastia. Botoșani, Matei Roseti. Dorohoi, Ion Lățescu. Brăila, Const. Giuvara, Covurlui, Nicolae Hagi Nicola. Bolgrad, Nicolae Afcanasiu. Cahul, Polihronie Arbore. Ismail, Dimitrie P. Iconomu. Muscel, Mihail Ferechide. Argeș, N. Viișoreanu. Vâlcea, Mihail Vladimirescu. Gorj. Frantz Milescu, Oltul, C. Caramlău. Romanați: Nica B. Locusteanu. Dolj. Gh. Chitzu. Mehedinți Mihalache Burileanu. Vlașca, Gheorghe Gogoșă. Teleorm. Nicolae C. Furculescu. COL. III Argeș,­Neculai Dimancea, Radu Mihaiu Bacău,—Colonelul Dim. Leca, Alecsandru Vilner Bolgrad,—T. Boldur Lățescu Botoșani,—D. Miclescu, C. Bobeica, P. Gheorgiade Brăila,—A. S. Câmpiniu, D. Mărgăritescu Buzeu,—A. Costandinescu Cahul,—Leonida Stere Covurlui,—G. P. Mantu, G. Dimitorescu Camarașu, P. Constantin Dorohoi,—Col. Gherghel Dâmbovița,—Constantin Fusea Dolj,—Anastasie Stolojanu, A. Candiano Popescu, Gh. Pascov Fălciu,—loan Mârza Gorj,—I. Carabatescu Ialomița,—Ion Poenariu Bordea Ilfov,—Dim. Brăteanu, C. A. Rosetti, Emil Cos­­tinescu, St. Bechianu, Eugeniu Sta­­tescu, G. Serum­e Iași,—George Mârzescu, Vasile Gheoghian, Ale­sandru Gheorghiu, Dimitrie Anghel Ismail,—Vasile Ureche Mehedinț,—M. Gelmedeanu, I. Serendache Muscel,—Sache Nicolau Neamț,— Oltul,—Grigorie Vulturescu Prahova,—T. C. Grigorescu, Theodor Ion, Radu­ Patarlageanu Putna,—N. Voinov, St. Sihleanu, Trifan Boiu Roman,—N. Ionescu, Leon Eraclide Romanați,— N. Goran, I. Poroineanu, I. C. Bră­teanu R. Sarai,—Toma Bagdat Suceva,—AL Agioglo Teleorman,— Tecuci,—Gheorghe Misail Tutova,— Vâlcea,— Vlașca,— Vaslui,—Andrei Vizanti. CURIERUL părăsi Nicolaieff, autoritățile au oferitu marinilor unu mare banchetu. Amiralul englesu Drummond ducén­­du-se, suntu acum câte-va z­ile, in mos­­cheul de la s-ta Sofia. Sóftalele l’au a­­clamatu cu strigăte de: Trăiască An­glia ! Acastă ovațiune făcută Angliei în­­tr’unu moscheu de teologii musulmani nu este ea are semnificativă ? Ce con­­trasta cu sângerosa tragedie din mos­­cheul de la Salonicu­l Neues Wiener Taglatt publică ur­­mătorea scrie: După cum aflăm, se va trimite în cel mai scurt timp insurgen­ților din partea Rusiei și a Austriei cea mai aspră somațiune, ca să se supue ar­mistițiului Turciei. In cas când ei vor refusa, atunci se vor lua măsurile cele mai aspre în contra lor. O scrisore din Constantinopole men­­ționază zgomotul că Ignatieff­­ și-ar­ fi dat demisiunea și că ar fi înlocuitu cu Novikhoff, representantul Rusiei la Viena. Marele Vizir, respunj­éndu scrisórei prințului Milan a exprimat simpatie pen­tru Serbia, a căreia autonomie și pri­­vilegiuri nici o dată nu s’a gândit a nu o recunoște; recunoște că violările de frontieră au fost reciproce; va desemna un delegat special ca să se înțelegă cu delegatul șerb, pentru a le preveni de aici înainte. Scrisorea marelui vizir este forte conciliatare și forte amicală. Coles declară, că Rusia, în fața de­­monstrațiunilor Angliei, pare în liniște să aștepte resultatele revoluțiunei de la Constantinopole, pentru că în simpatiile sale pentru Slavii din provinciile tur­­ceșci, a cărora luptă pentru emanciparea lor n’ar putea să ajungă la o învingere finală, ea este sigură de aliații săi eu­ropeni, și că prin urmare, ea nu încerca trebuința de a face o contra-demonstra­­țiune resboinică. CRONICA EXTERNA. Corespondința politică află din bună sorginte că asasinul Hasan, trăgend cu revolverul în Hussein Avni-pașa,, s-a a­­­dresatu și câte­va cuvinte, din cari re­­sultă că elu iși consideră crima ca unu actu de resbunare pentru detronarea lui Abdul-Aziz. Rachid-pașa, dup’aceași Co­­respondință, n’a fostu omoritu cu glon­țul, ci cu un pumnal, în momentul când se arunca asupra asasinului pentru a’lu desarma. Acea­și Corespondința semna­­liza că cât de curând mitropolitul Ser­biei Michael se va duce în misiune la Saint-Petersburg și senatorul serbu Chris­­tici la Constantinopole. Asasinul Hasan a fostu spinț­uratu la 17 iuniu dimineță. Safred­ pașa a fost numit ministru al afacerilor străine, Ab­­dulkerim pașa ministru de resbel, Kha­­lil șerif ministru al justiției. Ziarul semi-oficiale Bassiret publică următorul proiectu de Constituțiune: «Fie­care provincie trimite în consi­liul național câte 3 delegați, ér Cons­­tantantinopol 6. Delegații se alegu pe durata de 3 ani, primind uă diurnă de câte S000 piaștri pe lună. Atribuțiunile adunării sunt:: 1) . Legiferarea asupra recrutării, care se va aplica și la chreștini ca și la mu­sulmani, și controlarea necesarielor ar­matei pentru a se înlătura fraudele de până acum. 2) . Dreptul asupra păcii seu resbe­­lului aparține sultanului dar, conform­ prevederilor din Cheriat, el se va revizui. 3) . Adunarea va controla întrega ad­­ministrațiune începend de la marele­ vi­­ziru până la celu din urmă impiegat po­­lițienescu, și 4) . Va examina afacerile financiare și va contracta împrumuturi. Daily Telegraph afirmă ca ori­ ce pe­­ricolu de resbelu este înlăturatu pentru anul acesta și citeze în sprijinul aser­țiunii sale uă depeșă de la corespondin­­tele seu din Berlin care zl­ce ca în acest momentu s’au acordatu congedii nume­­rase soldaților din armata germană. Agenta generală rusă desminte tote zgomotele respândite în Londra relative la concentrări de trupe in Basarabia și la înarmări esceptionale a Rusiei. Pe de altă parte înse­m­a corespon­­dinte a zliarului L'Echo du Farlement Belge aréta enorma desvoltare a forțe­lor navale ce se făcu in acestu momentu în Mediterana și care nu e tocmai asi­­gurătore pentru pacea lumei. Daily News publică un depeșă din Viena anunț­ând ca flota de resbel rusă se adună la Sevastopol, înainte de a Un incendiu a distrus fabrica de co­­vore de lână din Ayr, Scoția. 25 de fe­mei care erau închise cu cheia într’unu ateliu au ars. CRONICA LOCALA­ *** (întrunire electorală.) Ul­tima întrunire electorală a avutu locu Du­minică 6 curentu, în sala Palatului Admi­nistrativ, încă de Vineri tote zidurile Ia­șilor erau tapisate cu niște placarde mari, subscrise Nicu Ceaur Aslan, prin care se invita publicul a merge la acesta ntrunire avându a-i vorbi despre un GRAVA chestiune. Fie de curiositate, fie pentru a nu se z­ice că liberalii nu vor a sta de vorbă cu Boierii cându îi poftescu, sala s’a umplutu și D-nu Ceaur Aslan se urcă la tribună cu mnuneru triumfătoru și începu a desvolta cu talentul seu oratoricu —pe care nu’lu contestămu— tóte relele ce făcu Evreii în acésta țară, c-sa termină țnicendu ca nimeni se nu iesa din sală păn’ ce mai ânteru nu se va alege unu comitetu care se lucreze pentru stârpirea ne­­muirii lui Israil de pe fagia pământului. Ora­torul în cursul lungei sale reclame electorale —căci nu era altu-ceva—a fostu de mai multe ori întreruptu... nu de aplause, bine ’nțelesu. După D-sa veni la tribună D. Roi­­niță care ’n combaterea forte logică și plină de spiritu ce făcu D-lui Aslan, îlu întrebă între altele pentru ce D-lui care a constatat la jidovi atâte rele, n’a deschisu gura în a­­cestă privință, în Cameră, în totu timpul de 5 ani câtu a avuta In pozunar teșeheraua de deputatu, ba încă a votatu cu amendoue mânele Convențiunea cu Austro-Ungaria prin care se dau jidovilor drepturi de care nu se bucurau mai înainte. D. Rojniță a fostu yîu aplaudatu. Au mai vorbitu­ apoi, relativu la alegeri, D-ini Mârzescu, Gheorghiu etc. *** (.Alegerile.) Pentru col. I, II și III s’au terminatu în cea mai deplină liniște și far’ de cea mai mică ingerință din partea guvernului. Toți candidații partitului națio­­nalu-liberalu au fostu aleși cu uă majoritate ecrasantă. Ieri a începutu alegerea colegiu­lui IV la care liberalii-naționali au de can­­didatu pe d. Iorgu Tăcu, contra d-lui Ștefan Sturdza. *** (Concert­u.) Concertul D-rei Caro­lina Pogliaghi și a D-lui Domenico Cesari, artiști italieni, care urma se aibă locu în sala Palatului, din causa căldurei s’a datu în grădina Chateau aux Fleurs. Publicul a re­­masu atâtu de satisfăcutu încâtu a invitatu pe concertiști a da și unu alu duo­le concertu. Acesta s’a fixatu pentru a­ será în grădina M-me Alexandre. *** (încă uă’ntr­ebare.) Defunctul Pla­­chida în viață fiindu, prin testamentul seu, pe care­ lu a depusu în casa s-tului Spiridon, între mai multe legate a lăsatu și acestei case suma de 2000 gl. Aflămu ca după se­­verșirea din viață a donatorului Epitropia s-tului Spiridon s’aru fi învoitu cu uă rudă a defunctului sĕu pretinsu ca atare, a lua în locu de 2000 gl. numai 200 eliberându-i și testamentul, astfeliu că atâtu casa câtu și cei­lalți legatari au perdutu ceea ce li s’a lăsatu de defunctul dintr'uă avere de la 30—40 mii galbini. Intrebămu respectuos pe onorabilii domni Epitropi se ne spue dacă acésta este adevératu. *** (Serbători Tribu­nalicesci) Dacă este adevĕratu cu tot de aceași lege și de același regulament se povățuesce și Curtea și Trib, nu știmu cum se face că Tribunalul respectează mai multe zile ca ser­bători de­câtu Curtea, așa de exemplu Sâm­băta moșilor a prăznuit’o și sfânta zi de as­­tăzii iarăși se respecteză fiind­că nu vedem procese la 3 secții a Tribun., se fie are că Președinții Trib. ’nu mai evlavioși de­câtu a Curței, s’au că le place se aibă mai multe serbători, am dori se aflăm acesta enigmă. *** (M­e­d­i­a­t­o­r­i Condamnați) In ședința de sâmbătă 5 Iunie c. sect. II a cur­ții sub președinta d-lui Ion Antoniu Preșe­dinte de secț. a cercetat acțiunea corecțio­­nală intentată contra mediatorei Sifra David și Strul sin Ițicu Zevod din orașul Romanu, pentru smolnirea a trei fete românce din Pia­tra, pentru a le face prostituante, și prin decisiunea ce a pronungiatu, a condamnatu pe sus numiții la câte 6 luni de închisore cu totă iscusita pledare făcută de apărătorul loru d. avocatu Ștefan Șendrea. Felicitămu dar din inimă pe demnii magistrați ce au pro­­nunciat acest verdictu. *** (Calea ferată I­a­s­s­i-U­n­ghe­n­i). t­renul merge și vine acum regulatu de doue ori pe ții, ceea ce este uă mare înlesnire pentru amatorii de a face băi. Publicul la­­șianu este acum scutitu și de uă altă difi­cultate pe care o întimpina anul trecutu la Ungheni, și a­nume lipsa de alimente. De es timpu s’a arangiatu acolo uă locantă ro­­mânéscá, unde publicul póte găsi totu feliul de mâncări reci și calde și lefuiriie beuturi cu pregiuri aprópe mai moderate chiar de catu in iassi, astfel iu ca este scutitu de gre­utatea de a’și mai lua mâncări de aici. De aceea credemu că, încetându puțin ploile, Uugenii vor fi forte visitați. *** (Un capo d’operă literară). Foia oficială locală, fiindu obligată prin con­tractu a publica și articole literare sau sci­­intifice, se achită de minune de acesta sar­cină. Noi deși nu avemu un anume rubrică literară in colonele nóstre nu putemu vi se trece cu vederea capo d’operă idei oficiale de ieri, Vineri, și pe acea o reproduceam aici. Acesta scriere importantă este intitu­lată: „Credul Bețivilor.« Bat’o : „Crez intr’ unu cazanu, tatăl ai mai multor vedre, fă­­cătoriul vinului și pelinului și intr’unul nas­­cutu fiul strugurului, nascutu eru nu preia­­cutu, care din viță sau nascutu mm înainte de câtu tote folostnieie, prom­u mu profiru, roș adeveratu, care are fața romului din care beția s’au nascutu,­­Jareie pentru noi beuto­­rii și pentru a nostră mântuire s’au coborât din dealu m vaie și s’au intrupatu din mustu și din curățare. S’au tescuitu și î s’au datu cepu a treia zii dupa ce au nertu și s’au suitu in deal la cramâ și a’au pusu pe a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va se vie cu sfredelul cel mare sa cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sferșitu. Și intr’o ocă plină, Domnul dătător de viață be­țivilor, cărora ne mărtuisim­, că de ’mpre­­una purcedem cu oca și cu panarul (V). Aș­­teptam i eșirea pĕrului prin căciulă și a co­telor prin minteau și tăinuirea hărțăgașilor, ce­va se vie după beție. Amin. *** (T­impul) La noi nu este ții in care se nu plaie și acesta acum de doue luni a­­própe. Ubiciuitu totă­­ lina timpul e frumos, dar îndată ce na ii spre seră, atunci adecă cându damele se gătescu se iesă la preum­blare, ceriul se ’ntuneca și începe a ploua. Cu bună semn că il­d­eu s’a pusu se facă ’n ciuda damelor nóstre care cu totă crisa ce domnesce scotu peri albi bieților barbați spre a le cumpera mereu mode. *** (Piatra 1 assif Pregiurile curente sunt­ cele următore: Grâu vechiu chila 64— 70.50; Grâu nou 53—58.75; Sacară 29—30; Popușoi 23.50—26.67 ; Orzu 26—28.68; Yves 32.67—33.33; escompt și tote operațiunele preven­ute în a­­ceste statute. g) Elu primesce sumele ce întră in cassa societăței, dând celor în dreptu quitante din­­tr’unu registru cu matcă parafatu și sigilatu arătându-se în acele quitanțe natura banilor primiți. h) "El ține jurnalul de casă al societăței numerotat, sigilat și adeverită de Tribunalul de comerciu precum și totă comptabilitatea afacerilor societății. Art. 43. In casa de divergență între Ca­sierul dirigente și Comisarul delegat, ces­­tiunea se va supune la decisiunea consiliului de administrație. Art. 44. Casierul dirigente semneză vala­­bila actele și hârtiele eșite de la comitetul dirigente. Quitanțile sau recipisele de banii intrați trebue se fie contrasemnate și de Secretarul­ Comptabile. Art. 45. Tóte valorile societăței se voru conserva în lății de fier, având fie-care ladă două chei, din care una se va păstră de Co­­misarul-delegat și cea­l’altă de Casierul, în lipsa unuia din acești duci, a doua cheia se va păstra de Censore. Art. 46. Casierul și Secretarul-comptabil primesc u uă remunerare fixă prevăd­ută prin budgetu. Comisarul delegatu va primi unu sezon de presență a cării valore se va fixa firăși prin budget, dar care nu va d­uce peste trei lei noi. Art. 47. Comitetul dirigente va face în fie­care lună unu raportu detaliatu cătră con­siliul de administrație despre veniturile și cheltuelile din luna aspirată cum și despre mersul și starea în care se află afacerile so­­cietăței.­ ­ Insertiuui si Reclame Domnul­ Redactori. In aliarul D-vóstru cu data din 6 Iunie a­­nul curentu, vădu publicată o scrisóre adre­sată redacției, purtând data din 30 Mai 1876, și sub­semnată de unul Alecsa Stihi, plugaru din Tomesti, prin care se arată, că m’așu fi alesu delegatu la Colegiul al 4-le, după ordinul ecsprimatu de Primar, locuitorilor. Declaru acea scrisóre apocrifă, nu este nici scrisă nici subscrisă de acelu locuitoriu, care n’are măcaru cunoștință de cele publicate. Dreptu probă apelez la cuerea Domnului Sub-prefectu Zira, se declare, daca numitul locuitoriu Stihi, n’au arătatu la o constatare ce sau făcutu, că nu susține întru nimicu o denunțare pe care l’au îndemnatu alții se pue degitul, și dacă unu altu locuitoriu pro­­dusu ca marturu, n’au declaratu în fața D-lui Sub-prefectu, că acea denunțare neadeverată sau făcutu după îndemnul vechiului arendașu, Panaiti Valeri. Dacă trebuința aru cere, voiu ataca aceste acte în falsu, posedându în destui marturi, despre cele ce vă arâtu aici. In interesul adevărului rogu se bine­voiți a publica aceste rânduri, și cu astă ocazie rogii se priimiți asigurarea deosebitei mele considerații. Stefan Sturdza. ACTUL­ SOCIAL STATUTELE CASEI DE ECONOMIE ȘI ÎMPRUMUT DIN IASSI. (Urmare.­ e) El face tóte actele conservatore, repre­­sintă pe societate cătră cel de al treilea și exercită prin Casierul diriginte acțiunele ju­­deciare atât­ ca reclamante cât și ca defen­­dare acolo unde consiliul nu delega unu man­datare special. f) El satisface cererile de împrumutu și CAP­V. Adunarea Generala. Art. 48. Adunarea generală regulat con­stituită reprezintă universalitatea acționari­lor. Toți acționarii cari vor poseda d­ece ac­țiuni au dreptul la unu votu; cu tote aceste nu vor fi admiși la ședințele adunărei ge­nerale decâtu acei, cari opt țlile celu puțin mai înainte de z­iua fixată pentru întrunire, vor fi depușu în casa societăței acțiunele lor pentru care li se vor elibera­ un recipisă no­minală arătându capitalul și numărul acțiu­­nelor depuse. Recipisele voru servi drept o carte de intrare, ele se vor înscrie într’o listă care se va verifica de biuroul adunărei și se va contrasemna de elu spre a se anexa la Procesul-Verbal. Art. 43. Fie­care acționar are atăte vo­turi de câte ori posedă d­ece acțiuni. Nici un acționar înse nu póte întruni mai multu de <zece voturi, nici în numele său propriu nici in virtutea procurelor ce i să vor fi încre­­dințatu de alți acționari. Art. 50. Acționarii potu esercită voturu lor în personă sau prin delegațiune dată unui altu acționar care face parte din adunare , prin excepțiune minorii, femeile, casele de comerciu și alte stabilimente publice se potu representa chiar și prin procuratori cari n’aru fi acționari. Sub puternicitul trebue a justifica dreptulu séu celu puțin cu optu ț­ile mai înainte de întrunirea adunărei. Art. 51. Pe fie-care an în luna lui Ianu­arie se va ține în Iași adunarea generală a acționarilor în­­ liua și loculu ce se va fixa de consiliul de administrație cu 30­­ zile mai înainte anunț­ându-se prin faea oficială locală. Afară de acesta adunarea generală se în­­trunesce extraordinaru ori de câte ori con­­siliulu de administrațiune sau însuși aduna­rea generală găseșce necessară întrunirea. Acționarii nu potu convoca adunarea de­câtu prin organul consiliului de administra­ție și când numărul lor va representa suma de două sute cinci-d­eci acțiuni. Art. 52. Adunarea este regulat constituită când unu număr de acționari representându % din capitalul social varsatui voru fi pre­­senți. Dacă la prima convocare adunarea nu întruneșce acestu număr, u­ nouă convocare se va face în termeni de cinci-spre-d­ece­­ zile și membrii presenți la a doua întrunire de­­liberezá valabil, vezi­ care aru fi numerulu lor și acțiunele lor ânsă numai asupra ob­­iectelor puse la ordinea­­ lilei celei d’antei convocări. Art. 53. Adunarea este presidată de Pre­ședintele consiliului de administrație sau în lipsă și de Vice-președinți, de duoi scrutători aleși din membrii adunărei ce voru poseda mai multe acțiuni și de Secretarul consiliului. Art. 54. Deliberațiunele suntu luate cu majoritatea voturilor membrilor presenți fără ca voturu președintelui să fie preponderent. In casa de paritate de voturi propunerea cade, remâind a se vota la altă întrunire. Art. 55. Adunarea generală va delibera și se va pronungia asupra tuturor propune­­rilor, câre i se vor face de consiliul de ad­ministrație. Ea va delibera și asupra propunerilor cari i se vor face de cinci acționari, însé aceste propuneri trebuescu comunicate cu trei z­ile celu puțin mai înainte consiliului de admi­nistrație. Art. 56. Adunarea generală ascultă rapor­tul consiliului de administrațiune asupra si­­tuațiunei societăței, ea numeste pe membrii consiliului de administrație când urmază să fie înlocuiți. Ea deliberază asupra propune­rilor ce i s’ar face relativu la augmentațiu­­nea fondului social, la modificațiunele ce ur­­mază a se introduce în statute, la prelungi­rea sau disolvarea anticipată a societăței și în genere asupra coșurilor cari n’aru fi fostu preve­lute în statute ; ánse, pentru ca aceste questiuni se pótu fi valabilu hotărîte, trebue votul unui numeru de acționari, care votu sĕ represinte celu puținu jumătatea capita­lului sociale varsatu. In virtutea acestor des­­bateri, consiliul este de drept, autoritati a solicita de la guvernu recunoscerea unor a­­semene modificări. Ea discută, aprobă sau respinge compturile, fixază dividendul, acordă consiliului împuter­

Next