Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 1-50)

1876-04-22 / nr. 31

Anul öl íV-k‘íi .\o. 3_l Preciul ,iboli«im‘Hretor IN TAA1, pe anu 20 fr—Pe semestru 10 fr. 1 P e trimestru 5 fr. [N DISTRICTE, pe an 24 fr. —Pe sem. 12 fr .e trim. 6. fr. Pentru Austria 30 fr.—Italia 40—Franța 46 [NSEPTIUNI ȘT RECLAME rândul Cobani ___ ____ S Ä . - pr JJFOREA INTERESELOR GENERALE Proprietar si Administrator TH. BALASSAN. Unu Nr. 30 bani. 1 v tecftwefrlune» m* A«* miua*»*«’»*1111 «» *»«*&* »«o UE*Iâ»»i Joi 22 AjHilu. I§36* ^liKKnAniIli SEPTAMAWE* STIL ~ STIL VECHII PIUA PATRONUL II-LEI 1 b«.rUI s.ar.ta.| Af«..l S..rd„ iî _ STIL NOU I PIUA I PATRONUL VILEI Î «.»Hurt Surt«. N a ___________. —......................... . ......---------- 1 -^=*== Patr.inteiu =======■ . — ■ ..... ....... i 11 11..." . ... Ir, <*:J o 18 Duminică Păr. Ion 4 52 7 0 ^0 Ap. la 12 30 I>uininică A. 2. Mii. Catar 4 52 7 0 W ; 19 Luni Păr. Ion din peștera 4 51 7 i ore bua cu ■) Mai 1 Luni Fii. Joc 4 51 7 1 ^ 20 Marti Cuv. Teodor și Tribia 4 40 7 2 timpu p omi ^ 2 Marți Atanasiu 4 49 7 9 j 21 Mercuri S. Irodion 4 48 7 3 Si negurosu. _ 3 Mercuri Aflarea crucii 4 48 7 3 ►_ 1 22 Joi Sf. Theodor Sikeot 4 47 7 4 H 4 Joi Florian 4 47 74. 23 Vineri (f) MARIIRUL GHEORGHIE 4 4576 K 5 Vineri Piu V. 4 45 7 C fl <nt»4 Stiubit A f Mart. Sava și elisabeta ^^J^mbătii_____1 *• ! 4. 41 178 iww Joî« st D<»nitale3. Preciumi © AiUuclurilor pacina .vb. rag. mwb. Pag. ro 20 b Pentru | li SCI A . se primesc anu ochiri Ia d Adam > eg N'inint—c*mmi»Jonnaire Capelleur de la Croix Rouge 2. Paris. Pentru ATIR. TIPA ,și TPMANTA la D. Fillipp LöhWkiReichsrabsplatz Nr. 2 și la D. Rit,hitlpt- Sollerstiitte Nr. 2. Wien la D. V WrdlU.a. Bilirou centralu de amuiciuri Wien, VI, Bürgerspitalsasse 26. Pentru ANGLIA la D.AT gen Micond Londra 81 in Fleet Street E. C Manuscrisele nepublicate a vor ard« Unu \vo 30 bani. »" »Tra *»»*. S »» ImHwy 4 44 7 8 BW>riiiîiiilWW»iijiW)«rih^TOn.,iiwăJL»aBaaM^ IjL K MA Nil. I rale se smulțescu în Prusia într’un mod (Urmare.) spâimentătorii. Pretutindeni se reproducu VII. aceleași plângeri in privința slăbirii le Nestrămutatu iu sărăciă și e’uă indus- găturelor de familiă, a raporturilor tottică mediocră, Germania n’a trasu nici unu profitu din invasiunea, din jafurile, din miliardele, din anesările séle. N’a căștigatu de câtu turburări agravate, de câtu Hiserii crescute, de câtu pericole neni. Și nu vorbimu aci de câtu din pauzu de vedere economicu; ce aru ii dacii am considera întreitele încurcături ale politicei sale interiore în facia agitațiunilor socialiste și republicane, în facia aroganțelor clericale și a surdelor rebeliuni ale statelor secundare cari îndură cu răbdare egemonia prusiană? Nu de ieri se dă pe faclă acestă sărăciă a Germaniei prin emigrare. „Pretutindeni unde e uă păne,lice d. Achille Guillard, se nasce un omu, pretutindeni unde dispare că pane dispare unu omu.*’ Rasa germană eesenți ilininte fecundă, în ciuda sărăciei sale. In fiecare anu, pânea lipsesce. In fiecare anu 300,000 Germani își părăsescu țara, sfirșiți, și fometoși, și străbătu lumea pentru a se așeiia mai pretutindeni, dar mai cu samă spre Nord, căci climele calde suntu mai funeste acestei rase puternice și sângerose decât oricărora alți membrii ai marei familii europene. Vă sută mii Germani debarcă, în fiecare ani, în Statele Unite, unde se perdu în mulțimea anglo-saxonă. Alții se insinuie fără scomptu pe diferite punte ale Europei septentrionale și centrale, unde răbdarea loru obstinată, tăcută, mlădiosă și servilă la trebuință favoriseră stabilirea loru pe nesimțite. Astufelu s’au introdusu iucetu, pe tăcute, pe ascunsu în ducatele Sleswigului ș’alu Holsteinulu!; au pusu mâna pe comerciu și pe industriă; au respânditu puțin câte puțin limba loru; ș’au procreatu nenumărate vlăstare și intr’uă bună-diminuță mama patriă (alma parens) a declaratu că aceste țâri erau germane, că Germania era intr’onsele apăsată intr’unu mod odiosu și că anexarea era imperiosu cerută și de necesitate și de dreptate. Astufel, unul din cei mai eminenți economiști ai Germaniei a imaginat un nou principiu de justițiă distributivă internațională: dreptul pentru un popom de a poseda gurele fluvielor al căror isvoru e pe pământul sâu. Astufelu același Frederic Listațîța Germania se pute mâna pe totu cursul Dunării prin uăcolonisare a fermilor ei. Asta-felu in fine, s’a constituitu Prusia lui Frederic I prin năvăliri neîncetate, clandestine și nesimțite, în țările slave și astăzi încă d. de Bismark umăreșce ca metodă întinderea acestei aserviri. Resbelul și despoiarea Franciei n’au opritu deloca acesta emigrare anuală, pe care o constată cu întristare toți oamenii de statu, ai Germaniei. Râul continuă profundu și semnificativii, și va monține corosiunea sea până in u ziua unei transformări sau pentru a vorbi în totu, a unei evoluțiuni progresive, care va pune pe Germania neteda și curatul oposițiune cu civiliațiunea modernă răcită de știință, arte și industriă, dar care respinge cu desăvârșire procederile artei și ale resbelului. Vini. Amu semnalații deja licențele mari și mici ale industriei, ale comerciului, ale peculațiunii" financiare și manufacturiare 1 lepra care se’ntinde astufelu asupra aperiului. Să completămu acestu talou alu moralității germane, nu prin ?cin,rațiuni zadarnice și vagi, ci prin rațiuni, prin fapte, prin cifre, prin rapor, a căror mărturiri peremptorie etă-le. Intrunu Raport oficial alu consistorului provinciei Brandebourg, citim : «Simptomele unei mari decidinte nmNe e permisu, crede, să analisăi tóte aceste fapte stranie și să le conierămu mai multu ca filosofu decât inamicu. Francia, învinsă, umilită, rănită, si iată rămâne puternică 111 faciă cum victimi Ea se rădică in tóte privințe nuncesce, produce, economisesce. Fiul seu minunatu se ocupă cu micle creațiui alu cărora secretu ilu are. Í •ri câtu e de compleșită sub sdrobitor mpositu care trebuie se producă ce 100 milióne ce se adaugă anualu, dansa spăimăntătorei măriri a datori» 11 ciuda moștenirii funeste a imperiul prosperéza, se măresce în putere, inuită, în sciință, în rațiune, în moralitat Esportările nóstre cari, în cele d âi Sinzece luni ale lui 1874, ajunsese i trei miliarde franci, s’au rădicat 1 cele d’ântăiu lece luni ale lui 187 L cifra de trei miliarde trei sulióne. In Germania, totu e de prima oportațiune și esportațiune,— totu ei lină descrescere. Prevederile venituriloru nóstre bug<are suntu depășite, pentru anul 1871 , mai mult d'uă sută milióne franc cum câte-va (Zile, (18 Ianuariu) mini) ■nn dp fimiti1« misiani anniria rumi de’una mai dificile între stăpâni și vitori, in privința răului spiritu a crătorilor cu lina ș’a poporațiuni erotfice, în privința căutării artiiéte avuției ?'a plăcerilor grosolane,rățenia moravurilor se micșorază din anu la tinerime, numărul nasce ilegitime cresce; intemperanța, dej d’a dispăru, nu se gândesce de căi ’și varia plăcerile. Nici-uădată semn corupțiune n’au fostu mai visibile și abundente. (Iuliu 1873). Din parte’i Neuel Zeiblatt, din novra, publică aceste linii pline d mărăciune: .In timpul resbelului și după ce nu s’a contenitu a se esalta caract moral al Germanilor. S’a celebrat belul și unitatea germană că au nașcere la mari virtuți. De unde vine dar repedea și spăimântătoire cadință a poporului germanul înde] dința și unitatea noastră națională nu ave oro alta resultatu decât a ne duce câtre abisul în care cu noi 1 dispăru și laudele nóstre ?...“ Asta felu vorbescu Germanii ji cându-se pe ei însuși! Dacă vomu compara numărul și tura crimelor comise în cele două Francia și Germania, vom găsi și’11 cestă paralelă învățăminte compliment și să se observe că acesta comparați se póte stabili în condițiuni d’uă etitate precisă și rigurosă, căci pe < parte catalogul delictelor reservate banalelor corecționale e aprope idea In Germania și’11 Francia; și pe d’a brmele instrucțiunii criminale sunt a menea forte vecine una cu alta Inmândouă legislațiunile. Să numără in Germania uă crimă 2,000 locuitori, pe cându în Franci uă crimă la 10,000! In materiă de omoruri, de otrăv de infanticiduri, prețuimu, vai, apa câtu vecinii noștri de dincolo de Rh dar pentru lovituri și răniri grave și temu întrecuți cu șapte din douăsprece părți; pentru atentatele la moduri cu două din cinci părți; pen furt, fraudă, falsu, monetă falsă, nun luptămu de cât de departe. Suntem teralainte turtiți prin superioritatea uitare a Germaniei. IX. mod rei deputaților din Berlin că venituri ucu anului 1875 suntu mai mici de cât ile anului 1876 cu patruzeci și trei milotone mărci și că bugetul se soldeza ser deficitu. Iu Tabloul mișcării tutoru drumurile lu nestre de serii, generale și locale, făc acă singură escepțiune, arată un activ Cutate neincetatu și progresivă. Acela 1 an ministru de frnace din Berlin declarasor in aceași ședință de la 18 Ianuariu, trte versurile drumurilor de feru lasă d’a se precedă unu deficitu de șese mili&i de mărci. mai încrederea republicană se traduce și mii de forme și anul nou care se înce]ea va realisa pentru Francia cele mai importante silințe și cele mai avute resultate. Și pe când noi trăimu asti bel felu cu putere și speranțe legitime, pirulternicul împeratu alu Germaniei, in diescursul pronunciatu la 16 Ianuarie îmatuintea parlamentului prusiana, deplâng re suferințele comerciului și industriei, le esprimă speranța că poporul german nu va reuși se înlăture dificultățile situs rorțiunii (Journal oficiel, 18 Ian. 1876). ande au devenit tote acele înjosiri i >rumense visate în contra nóstră de Germania, ce a devenitu acea nereparabil ie cădere ce pretindea a ne causa, unde acea neputință, acea sfirșată care tre ia buia se fiă partea noistră, acea anarhi ,ri, care trebuia se consume pentru totdeauna ruina nostră ? re. I Germania e rare sufere cade. X. Ktual Trebue se conchide mu. r_ I Prin fatalitatea faptelor ș’a lucrurilor cu I Germania se găsesce tare strinsă între tot cei doui termeni ai acestei alternative .e_ I Se va mănține cu orice prețu imensta. I sea machină militară și a’i sacrifica totul industriă, comerciu, agricultură, artă, ja Isciință, moralitate, ș'a merge atunci din el invasiune în invasiune, din cucerire în cucerire, din predă în pradă, pentru a nu I alimenta golulu totu-dau la deschisu alu pe I chieltuelelor de resbelu și pentru a sa^. Itisface vastele cerințe ale consumațiunii I naționale din ce în ce mai multu auitate e_ I prin lipsa de bani a pieței și prin grea_ I splanele pofte ale sorții. .. I Sau a părăsi cu hotărire acesta cale s ar letare și sângerosă, care e respinsă j_ I d’orice justiție și de ori ce rațiune, a I. I propune Europei des rmarea universală, la întrebuința tesaurulu de resbelu pentru lucrări mari de utilitate publică, ar schimba silințele militare cari o sfârșescu a I și o mineză în silința sciințifică, estetică, ii industrială, isvoru de avuție și de mărire, a srească Prusia acesta sau opuse-se, I totu la acestu alu douilea termeiu alul alternativei va veni Germania. Deseori Iganisarea ei militară întâmpină dirtcul, I tați păn’ acum necunoscute. Cadrele’i suntu în suferință , sorginții și caporalii I ei devinu rari „ La termenulu fisatu de .. . curându pentru licențiarea resenistilor, j anu număra de suproficiări, mai consiederabilu de câtu s’ascepta cine-vă, a în- 11 cetatu d’a face parte din serviciulu ar Imatei active. Astufeliu, mumai la primul I , j regimentu, alu gardei spre esemplu, a- I -1 própe 60 subtoriciari și au datu demi Isiunea. Aceste plecări in număra con 1isiderabile au făcutu pe administrațiunea si militară se simtă necesitatea arginte d’a 1i lua măsuri proprii d’a reține pe supto-1 , sfidări în serviciulu armatei intr’unu modu I il mai eficace și mai durabilu.* (Journal I , I d'Altkirch, 9 octombre 1875). 11 Da, acolo ca și la noi, ori-ce inteligință dreptă și tare pretinde să rămâie • j stăpână pe ea însăși și se nu abdice in , profitulu asprimelor disciplinei, oricărei forțe vine ii displace a se pregăti, a se s ■ consacra la opere de resbelu, adecă de .17 J a Cr» .cii Ani Cuvântul de ordine alu societățiloru î moderne e aci. Nici uă națiune din Europa occidentală nu se póte sustrage de la acésta. Ori câtu de teribie ara fi fostu resibelele cari ne au sdrobitu d unu secolu t pe unii sau pe alții, ele—trebue s’o pro - ■clamărau in ciuda batjocurelor—nu constituiescu de câtu nisce fenomene anormale, ruinatóre și funeste ca ciuma sau nebunia. Din secululu XIV, resbeluîu nu mai fu de câtu unu accidentu, mai multu sau mai puținu prelungitu, mai multu sau mai puținu intensu, în vieța națiuniloru. Două sute de ani mai tărziu, Ielu deveni servitorulu comerciului și industriei; acțiunea militară se supuse cu docilitate avântului industrials A cuceri colonii și comptome, a distrage concurințele periculose, a că la ce aplică jelu oficiulu său provisoriu, decoratu cu titlulu de sistema colonială. Plecăndu din acestu momentu, rolulu militari tinse a se mărgini în limite de , mărire, de demnitate necontenitu mici șiorate. Cea mai mare parte din naturele energice și din inteligințele superiore a începură a refusa unu modu de activitate în pliriu desacordu cu elementele civilisațiunii moderne. Desigura, resbelu nu ne póte încă de- a sola cu calamitățile’i infinite, din cause t puru accidentale și artificiale. Noi amu n făcutu, vai, uă esperiență recinte și crudă. Dar teoreticesce, elu e condamnatu fără apela și înaltele personagie e cari ’lu deslănțuiescu pentru satisfacerea e ambițiuniloru loru orgoliósescu pentru el prelungirea dinastielor lor, se unescu „• chiar ele cu protestările consciinței și ci rațiunii publice în favorea armoniósei și îi pacificei solidarități a popórelor. ”( La acesta practicare a unei doctrine superiore și necesare, Germania va trebui să se unescă într’unu modu fatalum în locu d’a ’și întrebuința timpulu, autorulu și puterile pentru a ’și lustrui spada. ^ Câtu pentru noi, Francia, noi amu ^ plătitu cele din urmă esaltări pe cari ^ le insuflase pasiunii nóstre naționale machiavelismulu unui guvernu in agoniă. m Lecțiunea a fostu aspră, dar ne-amu legatu ranele cu curagiu, ș’acum mergemu cu putere, curățiți și întăriți, pe în, marea cale a sclinței, a artei, a indus în idei ș’a libertății. m Charles Rováset. r? » si (Puiă «Românul» din La R íéforms économique.) es de ■ ac Bentorile Spirtuoasc si Mortalitatea. Intre alte multe nenorociri care bântuie de romănia, se pót enumera in prima ordine, renspaimantătorea și durerosa micșurare nlui aerică a poporațiunei creștine din Moldova, cu Și acesta micșurare provenită prin mortaltate, observată câte odată prin câteva orașe, să s ’au întins de un timp mai cu semn, și asusera celei mai positive clase din societatea estestră, asupra clasei agricole. Dacă mortalitatea care întrece cu multul așterele, va merge totu astfelu se va puté inoște de pe acum prin calculu fără multăudă, timpulu în care acestă parte a țerei a remâne fără popor, sau va fi un popom dă țară; cu alte cuvinte se va arata vremea in care elementul Român va fi înlocuit i un alt element străin. Pentru a studia macar în parte acesta tristă . jistime, trebuie mai ântăiu a ne servi de luc* de mai positive cifre. Poporațiunea Orașului Iași, după cele mai »*0icente lămuriri culese de administrație, se vori impune din 33,475 jidovi și 28,225 creștini nTU > tóte riturile, precumu ortodocși, catolici, rotestanți, armeni, lipoveni, intre cari se mai omeră și 397 ruși sau lipoveni castrați. Prin »PI •mare numărul total a poporațiunei se urcă 61,700, de unde rezultă că jidovii în trecu număra ca 5250 pe toți creștinii adunați olaltă, și dacă acestu număru de 28,225 «achitate, nu vom pute afla decât până la 17,000 Români, cari îndată în valurile elementelor i strine, și care împărțită, vine 1 la 2 jidovi , că uutea admite că Iașii are o poporațiune de la 75 pănă la 100 mii locuitori, atunci desigur că diferența de la cifra coinstalată de 61,700, este compusă tot din jidovi, căci trebue a mărturisi cu durere că numai acésta poporațiune caută în mare parte a se ascunde prin felurite sehiavorii de la înscriere în recensimentu, ceia ce face a nu i se puté cunoște nici o data numărul într’un mod positivu. Spre a, ne face daru o ideie de mișcarea a acestoru poporațiuni a Iașului, vomu lua de normă anul 1875. " 1 Din aceste tabele dar se pote vede că numărul jidovilor născuți este cu 678 mai mare J de câtu a ortodocșitoru între cari se numeriu românii, bulgarii, grecii, șerbii, etc. și cu 5 .4 întrece numărulu total a creștinilor de tote riturile. Creștinii numai la morți întrece pe jidovi. 475 ortodocși au murit mai mult decât sau născut. Singuri catolicii au un spor de 9, la născuți. In celelalte confesiuni se vede iarăși o mare scădere față cu mica lor poporație, armenii au perdutut și lipovenii 12 mai mult de cât sau născutu, iar jidovi sau născut 678, mai mult decât au murit. Dacă este adevărat după legile naturii că o populație cu cât este mai numerosă cu atita sufere în proporție și mortalitatea, apoi ne întrebăm ce misteru póte fi acesta că poporația creștină care este cea mai restrinsă în număr, plătește un tribut morții de 62 la 1000, ceia ce pănă acum nu sau vefi atu nicăeri, pe când popolația jidovască, și numai ea, care este cea mai numerosă merge crescând, plătind numai 31 la 1000. Și jidovii și creștinii trăesc în aceiași atmosferă, sub aceleași quantități de pulvere, creștinuluurește și fuge chiar de murdăria în care trăește jidovul. Jidovul nu dă nici o considerație igienii decâtu acelei prescrise ca doctrine religiunei sale. Oare murdăria să fie vitalitatea rasei lor? Se pote atribui că descreșterea creștinilor este causată prin numeral pre micu al căsătoriilor, a duratei lor și a luxului ce bântue societatea orașelor. Acesta este un adevăr de plâns căci ruinând familiele, duce societatea la perre, dar fără a susține că numărul căsătoriilor ce să fac astăzi ar pute susținea macar equivalența între născuți și morți, ne vomu întreba numai ce mister este că acolo unde se află centruri de jidovi, și acolo unde creștinii vin mai adesa în contact cu jidovii, și trăescu la unu locu, acolo die mortalitatea este multu mai mare între creștini, decât prin orașele sau satele în care n’au pătruns încă de ajunsa jidovismulu? Astfelurașul, care are asupra Bucureștiloru avantagiulu unei posiții multu mai sănătosă plătește un tribut morții de 62 la 1000 de creștini, pe cându Bucureștii care este populata mai în totalu de creștini afară de câteva mii de jidovi ce au pătrunsa și acolo, are o mortalitate de 30 la 1000 precum vedem din expunerea onorat Dr. Felix. Făcând apoi o comparație între două județe din partea de dincolo de Milcov, nebântuite de jidovi, cu alte două județe de aice, ne dă resultatul, că județele Gorj și Dolj, în cursul unui an crește în populație cu 3806 născuți pe când în același timp două județe din Moldova, Iașii și Neamțul cu clima cea mai sănătosă, pierde 1573 omeni mai mult decât se nasc, precum se pote vede din următarea impunere a situațiunei acestor județe. Iată ce cuprinde expunerea situației acestui udeț publicată in Monitorul Nr. 268 din 1875: „Resultatul constatatu dă o scâdere simțitóre în populațiune prin aceia cu numărulu ,morților Întrece cu 2008 indivizi pe acela născuților. Nu putem decât a atrage cu totă întristarea și cu totă seriositatea atențiunea ,dv. asupra acestoru efecte, care aru face a ,prevede într’un curs de ani pre care, stîngerea populațiunei Române de pe teritorul Român, și este de notat ca lucru important ,că nici o epidemie n’au venit să bântue în acest an populația, așadar scăderea ei este ,ca un lucru normal. La ce ține nu știmu. cu 8,673. 10,681. 1 Născuți. ! I Ortod. CatoL Protest. Arm. Lîpov. Jidon HăO 72 17 8 7 1813 1 Morți. 3 1625 63 18 12 19 1150 Născuți. Morți. Gorj. 3,602. 3,081. 1 , 1875 Dolj. 6.512. 3,221. | a U 18 10,114. 6,308. Iași. 3,829. 3,390. * 1873. „ 2,598. 4,620. * 1874. # 2,671. 2 trim, din 1875.