Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)
1876-09-19 / nr. 73
Anul al IV-lea No. 73 IASSI, Duminică 19 Septemvre. 1876.___ apare Joia și Duminica. Preciul abonamentelor IN IASSI, Pe an. 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an. 24 fr.—pe semes. 12.— Pe trim. 6 fr. STRĂINĂTATE...................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE , 1 fr. PAGINA I. SO^Pag. m 30 b. Pag. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D. Adam negociant-commissionnaire Carrefour de la Croix Rouge 3 Paris. Pentru AUSTRIA și GERM ANI A la D. Fillip Löb Wie-Reiehsrashsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Scilerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. E« IE2,ed a.cti-a.n.ea, si ^dinami stravti vinea, se află, in Tipografia TU. Bí^L^ISS^AínT Epistole nefrancate nu se primescu Uuu Nr. 30 baui. FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR TH. BILASSAH. Preciul Anuneiurilor. gen Micoud Londra 81 în Fleet Street E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Uiu Nr. 30 Emiți. ANUNCIURILE PAGINEI Liu. Vicomiesa insita urmare la Tragediele ZF’stris-ului. a eșitu de sub presă și se află de vîndare la Administrațiunea „Curierului“. Yoimuil 3 fii. D-lor Proprietari și Arendași La tipografia Th. Nalassan se află totu feliul de condici agricole, Jurnale de casă, condici de chiricri de refuială etc. cu preciu foarte moderatu. MULȚUMIRE Societatea generală de asigurare ,,România“ Pentru esaca și buna liquidare a daunelor de Grindină ce amu suferit la 20 iulie 1876, cătu și pentru prompta enumerare a sumei de descaunare de către Agenția principală de aici, chiar înainte de termenul prescris de condițiunele de asigurare. Me simtu obligat a esprima deplina mea mulțumire societăței generale de asigurare, „România« atrăgăndu totu-odată atențiunea D-lor Proprietari și Posesori asupra conduitei acestei Societăței.. 1*1 slat. O SrFcl.fl bo £atâ in caractere și litere, wM ® avănd și o schnellpressă mare și alte mașinerii necesarii unui ateliu tipografic, tote in cea mai perfectă stare este de vendare pentru un prețu moderat. Doritorii bine-voiască a se adresa la D-lu Iacob Huber in Galatz. CALENDARUL SEPTEMANEISTIL VECIN>IPA |__________PATRONUL |ILEI__________ STIL NOU |>SUA_____ PATRONUL ZILEI | Răs. Soar. | Apusul Sor. Septenvrî —Octomvri 19 Duminică Martirul Trofimat Lumina ulină h 22 W 1 Duminică Opt. A. 17 s. m. 5 57 5 42 20 Luni M. Martir Buartian 12 ore 35?m diua cu tim 2 Luni Leondegar 5 58 5 40 21 Marți Apostol Codrat răcoros siteamar 3 Marți. Candid 5 59 5 39 22 Mercuri M. Foca și Ionas • 4 Mercuri Francisc Ser 6 0 5 3S 23 Joi Zam. sf. Ion si sf. Policsenia 5 Joi Placid 6 25 34 24 Vineri întâia mart. Tekla 6 Vineri Bruno 6 45 33 25 Sâmbătă Maica Eufrosina___________________________________ ? Sâmbătă Justina 6 55 32 M jiecut JVou Cursurile, în aceasta Intituțiune, s’au început la 1 Septemvrie. Vitezele, ce se răspândise, ca Associațiunea s’ar descompune, sunt numai o invențiune a reu-voitorilor acestei Instituțiuni. Asociațiunea vitregă contează mai mult decât oricând pe încrederea unorab, pârinți de familie. Direcțiunea Tres/í*HZíll*P dughenile Fraților Bruche din stra XIXI mitai o dade sus, conținând un apartament in două etaje și un apartament intr’un rând și un locu sterp cu pivniță de pe strada Aron Vodă. Doritorii de a le cumpără să se adreseze in strada de sus frații Brude, sub-scrisului din Păcurari de 16 odăi afară Viclov .lue atenanse se dau cu chirie în total sau în apartamente separate cu ogrăzile lor, se dau și cu mobile. Major Lecca. In esploatare și comerciu pe moșia Bereslogi. Lemne se foca Carpen si Fapt cu alitățile cele Petre de moara I mai bune Debușeu gara Heniu Lespedi A se adresa la Dl. Anghel Valu in Iași sau la moșia J Berezlogi. Locomobilă adreseze la camptuarul D-lui Stefan Bogdan Buicliu în Roman unde se póte vide și fixa prețul. Raportul consiliului permanistle«le Instrucțiune adresații »f-lui miniștrii respectivii. Domnule ministre, Articolulu 21 alu legii instrucțiunii publice pune îndatorire consiliului permanente ca la finele fiecărui anu se vă supună la cunoscință printr’uă dare de semă starea instrucțiunii publice și îmbunătățirile de cari practica s-a arătatu că are necesitate, pentru ca ea se potă atinge importantul seu scopu, luminarea poporului, venimu dar cu onore, d-le ministru, a ve supune cele următore : Starea generală a instrucțiunii publice este, o mărturisim cu părere de rău, departe de a fi satisfăcătore, dar avemu ferma credință că, însuflețiți cum sunteți de dorința ca ea se progreseze, și cu îmbunătățirile ce vi le propunemu, instrucțiunea in România se va pune pe adevărata cale și va putea da resultatele ,la cari suntemu cu toții doritori se ajungemu și pe care interesele țerei le reclamă și le ascăptă cu ardore. I.—Instrucțiunea primară rurală, destinată a lumina poporulu de la țără, prin urmare cea mai mare parte a poporațiunei române, și a o pune astfelu în stare de a-și cunosce drepturile și datoriele lui, putemu țlice că nu există. Căușele acestui zeu noi le vedemu în faptele următore: 1. învățătorii săteni nu suntu destul de bine retribuiți, și acesta face că cei mai capabili își găsescu alte ocupațiuni, părăsind scala. 2. Comunele sunt forte indiferente în privința instrucțiunii, și, în locu de a’și face cea mai mare onore din buna stare a scotelor lor, ele nu s’au ocupatu nici de locale, nici de materialul necesar, și, ce este mai tristu, au făcutu, prin neglijința și indiferința lor, din obligativitatea instrucțiunii că literă mortă. 3. Lipsa său imposibilitatea de dese inspecțiuni. Aceste rele suntemu de părere, d-le ministru, că se potu remedia prin următorele măsuri: 1. A se adăuga remunerarele învățătorilor sate sei, pentru a putea reținea pe cei capabili lipiți de șcală. 2. A se impune comunelor să prevădă în bugetele loru, pe fiecare anu,uă sumă fixă pentru crearea unui fondu cu care să se construască adevărate locale de școlă, și se ftă mai cu luare aminte în ceea ce privesce procurarea materialului scolaru. 3. Pentru ca inspecțiunile să se potă face mai desu, suntemu de părere ca în judeciele unde suntu mai multe scóle comunale să se mai adauge și câte unu suptrevisoru cum cere și legea in vigore. 4. Tote aceste îmbunătățiri însă nu aru ajunge la unu bunu resultatu, pe câtă vreme obligativitatea învățământului va rămâne a uă literă mortă cum este astăzi. Cum se ajungemu insă la realizarea acestei obligativități ? « Observațiunile de tóte filele și practica au probatu că amenzile actuale suntu ilusorie, că adăugirea loru aru fi pré împoverătore pentru țărani și apoi nici aru ajunge la vre unu resultatu, căci abusurile la cari aru fi espuși țăranii aru aduce cea mai mare perturbațiune. De altă parte intrigele și zisanieie dintre învățători și primari aru fi nesfirșite și nu aru ave alt resultatu decâtu că, seu învățătorul se va uni cu primarul și nu voru îndatora pe părinți se’și dea copiii la scălă, seu că învățătorul nu o se’și facă datoria și de aci s’aru nasce neînțelegere între densul și primaru, care ’și va pune tóte silințele pentru a’lu înlătura. Noi credemu, d-le ministru, că amu găsitu unu midlocu care este și mai blându și mai eficace, fiindu-că nu este trebuință nici de amende nici de esecuțiuni, unu midlocu care se facă pe părinți ca de la sine se’și trămită copii la șcală; ba încă se aibă ei mai multă grijă decât chiar autoritatea. Acestu mijlocu este de a se adăuga la legea instrucțiunii publice aceste două articole: Art.... Ori-ce teneru la epoca tragerii la sorți nu va sei se citescă și se scrie va face în armata permaninte doui ani mai multu de cât cei cari sciu carte. Art.....Nici unu oficialu alu stârei civile nu va celebra uă căsătoriă dacă junele și făta nu voru scrie și citi în facia lui. Cu acestu mijlocu numai vemu puté face din obligativitate uă realitate. Bine înțelesu că se voru lua disposițiuni a se aduce și părinților înlesnirea de a nu se ține scală de câtu în lunele de iarna, când încetăză ori ce lucrare a câmpului, căci este scrutit că la țară chiar copii mici dau ajutore părinților în acestă privință. II. — Instrucțiunea primară urbană, care este basa instrucțiunii secundare, încă nu a datu resultatele la cari ne puteamu ascepta, și acesta tot din lipsa inspecțiunilor, din lipsă de localuri cuviinciose și a materialului indispensabilii instrucțiunii, pe lângă cari trebuie se mai adăugăm și unirea clasei I cu II, clase cari sunt cele mai popolate și cari ceru unu mai desu și mai îndelungații contactu a institutorului cu elevul. Pentru îndreptarea acestoru inconveniente suntem de părere că: la impunerea comuneloru de care amu vorbitu la Nr. 2, pentru clădirea scólelor rurale, se se facă și celor urbane; 2-o să se despartă câtu mai neîntărzicatu clasa I de a II, numindu-se pentru fiecare câte unu institutor, și 3-o se se înființeze cinci inspectori superiori cari avănd se inspecteze tóte scólele secundare din țară, cum se va vede mai josu, se aibă ochiul și asupra scólelor primare, controlând pe revisori și subrevisori. III. — Instrucțiunea secundară, este este clasa învățământului superioru și pepiniera care alimenteză clasa de mijlocu a societății nóstre, lasă și ea mult de doritu. Căușele acestei stări nemulțumitore le găsimu: 1. In nesuficiența condițiunilor de admitere in corpul didacticu , legea neluând destule garanții pentru ca personele ce întră în acestu corpu se posedă cunoșcințele necesare. 2. In lipsa absolută de inspecțiune, și putem adăuga în lipsa unei programe in care materiele se fiă bine circumscrise și precisate pentru ca profesorul se o aibă de tipu. 3. In lipsa localurilor și a materialului necesara, mai cu semă în aceea ce privesce studiile esperimentate. Aceste neajunsuri credem, d-le ministru, că se potu înlătura prin măsurile următore : 1. Se se modifice legea în ceea ce priveșce condițiunile de admitere la concursu, punăndu-se îndatorire ca aspirantul lau o catedră de sciințe séu