Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)

1876-11-25 / nr. 92

Anul al IV-lea No. 92. IASSI, Joi 25 Noer vri. 1876. Preciul abonamentelor IN IASSI, pe an, 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semes. 12.—Pe trim. 6 fr. STRĂINĂTATE....................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 60 b­­ICIRI LOCALE , 1 fr. Epistole ne­flancate nu se primescu. FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR TH. BADASSAH. Redactiunea si­­ aud.m­in­ istrati­ an.fe^ se a­fla. in Tipografia ________________ 25 Joi f sf. Martira Ecateria­l Joi Amvrosiu 7 24 4 21 26 Vineri Cuv. Păr. Alipie stilpnicu 8 Vineri CONCEP. S. MAR­T 25 4 21 27 ______Sâmbătă______Mart. Iacob Persul_____ _ Sâmbătă Leocadia---------------_------------------------------------- " Unu ]fr. 30 bani. Unu Vr. 30 bani. apare Joia și Duminica. Freciul Anunciurilor. PAGINA I. 50 b. Pag. IH 40 b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA, se primesc anun­r­diuri la D. Adam negociant-comraissi­­onnaire Carrefour de la Croix Rouge , Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Löb Wie-Reichsraschsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Seilerstatt» Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Sa­gen Micoud Londra 81 în Fleet Street E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. CALENDARUL S EI MADASIN ANGLAIS Str. Lăpușne'­? in casa M-me' E. Ghica­­ lângă grădi­­­­na Priamrnei.mw. mmm ><xóóir Dr. Greciano. ANUNCIURILE PAGINEI l-a. Aducu la cunoștința Onor. Public că am primit un mare asortiment de Mobile de Salon, de fan­­taisie și garnituri de atacuri, "tO/"(" «te­il«» bile cele mai none, ISrotivize vie, IPIpliti­zi iLustre «le porcelan» JLantgie de Brondli, Articole de b­oix, Sevessiet'i Si, Chistul pentru Masă, COVOARE (MOQUFTE) MUȘAMA de dus pe jos si pentru mese, PÂNZA, de HOLANDA, AL­BITURI CUSUTE GATA, FEȚE de masă și ȘTERGARI de ață, diferite ȘALURI, PLASPE, CONVERTURE de MASĂ și de PAT, STOFE de rochii MifíDíte Wasmeeesmte Flanele, Calpi«, ,la .7.. * *Auirrn »*­me­si Bgtsrbatesi I. ^Articole pentru voiage, Pigarete de pHI-LIMBAR, Porte yVIONAIE DE PELE RUSASCA. SPORTE TABAC ETC. NECESARE pentru DAME și BARBAȚI de PELE RUSASCA. 1’oi‘ti* Cigare de Argintu. ., Eu Kneaille. ., Osii de Biliu­și _ „ Tóte aceste au și cutie pent. Chibrit, după garnitura. Un mare asortiment Jucării de, cele mai îioue pentru Copii Clipeoladă de Martinis, de Masson. PARFIMERI­I VoIdÍII. Pe mir a mea Boraiba, situa­­­­țilJllica­­tă la șose intre urba Folticeni, și gara Dolhasca fiind bine reperată în stare luc­­rătore, se pute lua îndată in posesie, cu fân, pae, strujeni cât vor trebue, lemne uscate, moră cu 4 pietre, sunt de vânzare și producte, orz, ovăs și popușoi de dat cu velnița și în deosebi. AVIS IMPORTANT­Personele doritore de a lua antrepriza ven­­zării tutunilor din districtul și plășile județu­lui Iași pe periodul de 5 ani, începători de la 1 August 1877 sunt informate, că Biroul central din Iași ține la disposițiunea lor, atât un model de contract ce va servi de bază la darea vorbitei antreprize, cât și tote informa­­țiunile de care ar ave nevoe pentru formarea ofertelor lor. Modelul de contract se pote vede și infor­­mațiunele se pot lua in tote zilele la B­uroul Central, strada Mare, vis-a-vis de Mitropolie, de la 10—4 ore p. m. Ofertele se vor primi atât la direcțiunea generală în București, cât și în Iași la Biuroul Central până la 27 Noemvrie a. curent. nr eu­tin­s Moșia Redeni din județul Botoșani, plasa Co­­șula, pe termin de 5 ani începători de la sf. Ghe­­orghie 1877. Doritorii de a o lua se bine-voiscă a se adresa la propietara Ilisei moșie. Theresa Ma­nette. 28—10 f­t » Rugămu pe onorari. Comitete insti­tuirii pentru reedificarea Catedralei din Iassi se bine-voiască a aduce la cunoș­tința publicului, prin publicitate, ce a­­nume sume s’au adunatu pan’ acum și unde, și cum se află ele depuse spre fructificare. Onorari. Comitetu instituitu pentru răcUcarea unui Morumuntu lui Stefan cel­ Mare, in urba Iassi, este rugatu a face cunoscut prin publici­­tie—după cum a promisu—sumele admn­a locul unde untu depuse spre tr­ificare. Ostași­ié mu­lțumescu­ pentru graba cu care ați răspunsu la chemarea sub­­ arme din anul acesta. Organisația divisiilor active cu efectele de res­­bel, ve dă ocasiunea, pentru prima oră, de a e­­secuta esercițiile și mișcările militare în condi­­țiunile cerute de serviciul în campanie. Profi­tați clar de acestă întrunire, pentru a face cea mai întinsă aplicare a reglementelor tactice și a complecta instrucția individuală, ca să de­veniți apți pentru tote serviciile la care puteți fi chemați. Organizația mixtă a maril­or unități tactice va înlesni mult instrucția corpurilor de doro­banți, care, nu sé îndoesc că printr’o stărui­­tare aplicare, vor ști a dobândi soliditatea cor­purilor de linie, ce trebue a le servi de model. Cantonarea trupelor în orașele cele mai în­semnate ale țerei, făcută în îndoitul scop de a re procura bunul traiu, și de a nu mai împovora satele și cătunele, cari pănă acum suportau singure sarcinele de asemenea natură, va impune cea mai corectă conduită. Am fost fericit a constata însu’mi, în fie­care divisie, dragostea cu care ați fost primiți pretutindeni, căutați a fi tot­d’a­una vrednici de această solicitudine. Ofițeri. Nu uitați că împrejurările pot chema o ar­mată la indeplinirea celor mai mari destinuri. Profitați clar de tote ocasiunile pentru a com­plecta c­alitățile militare ale soldatului nostru prin instrucțiunea cea mai îngrijită; numai ast­fel veți avea conștiința datoriei împlinită cătră țară, care ’și-a pus tote speranțele în voi. Din parte’mi, voi fi tot­ d’a­una fericit d’a împărtăși ostenelile vóstre. Dat în Bucuresci, la 16 Noembre 1876. No. 19. CAROL. JIASSI, 24 Noembre, 1876. In revistele mîstre trecute am cercetat conduita ce fie­care putere occidentală a Europei va observa față cu resboiul ruso-turc, și am conchis, că există cea mai mare probabilitate că: Anglia și Austria să încline spre Turcia, iar Germania, Italia și Franța să ajute indirect pe Rusia. Noi n’am pre­zis ci am presupus acesta pe baza consecinței fap­telor deja împlinite, și am simțit o satisfacțiune justă, vedând că pe fie­care zii se desvălesc în oc­cident fapte, ce stau în deplin acord cu cele r­re­­supuse de noi. Astfel călătoria nobilului, dar, in misiunea sa diplomatică, nefericitului Marchiz de Sa­lisbury a causat, ca Germania să-și manifeste eoró­­rea, Franța să-și arete dorința pentru emanciparea creștinilor din Orient și Italia să spue franc, că este datoria, nu numai a ei dar a întregei lumi de a a­­juta pe Rusia în misiunea din Orient. Cunoscând dar ceea, ce fie­care putere mare a oc­cidentului va face la eventualitate, că Rusia va res­­boi contra Turcului, este <la datoria nostră ane în­tre«*» A «cr­­eta,­­.are va > r­emarșa, c. 1 . ținuta României în cazul unei contra-rațiuni o*. Chestiunea acesta este una din cele mai vitale pen­e­­tru România, și de acea ne miră cum de ziaristica română s’a ocupat atât de puțin sau mai bine pi­când, de loc cu deslegarea ei. Totul ce a făcut, a fost a reproduce ceea, ce ziarele străine scriau des­pre țara nostră. De aice provine și causa, că nu știm cum stăm, și nu cunoștem nici măcar cu cine vom ține. Cu drept cuvânt putem plice, că ziaris­tica română a observat cea mai strictă neutralitate față cu acesta chestiune, noi insă nu credem, că este salutar, să fim neutri cu interesele nóstre. Cesti­unea orientului nu se ocupă numai cu țările răsăritene a Europei, ci și cu cele mărginașe aces­tora. Nodul oriental leagă orientul cu occidentul și strătăerea lui, dacă se va face vreodată de cătră o mână puternică, va deslega multe fire și le­gături politice, ce pănă acum erau unite fără de voia lor ci numai de nevoia întâmplărilor. De aici provine interesul general ce înfățișează afacerile Orientului, și marea îngrijire a întregului occident contra unei resolviri decisive a chestiunei resăritului, căci știe, că acesta va provoca o revoluțiune complectă a stării lucrurilor de pănă acum. Revoluțiunea franceză din 1789, deși inaugurată cu multe bar­barii, a adus totuș, și peste scurt timp, roade fru­­mose, nu numai pentru Franța dar și pentru intrega lume. Astfel promite și chestiunea orientală a aduce o deslegare, ce va schimba forte mult fața actuală a geografii politice din Europa Asia și póte și din Africa. Influența ei se va ramifica până unde nici nu ne vine a crede. Dar cum au trebuit să tracă și­ vor* trece încă ani îndelungați pănă când­­ chestiu­nea orientală va fi resolvită, tot atât timp dacă nu și mai mult va exista influența și efectul ei. Un­­dulațiunea pornită din Franța la 1789 și trecută prin intrega Europă, a ajuns în Orient la capătul materiei vibrante, de unde se va reîntorce și va străbate urăși prin intrega Europă pănă ce se va opri la punctul ei de purcedere, și așa mai departe. Cea întâia întrebare, ce și face fie­care dintre noi este următore: Ce va face România când Rusia va provoca la resboi pe Turcia ? Răspunsul nu este atât de ușor, căci România nu vede încă clarificat rolul ei în chestiunea orientală. Ea nu știe încă dacă la soluțiunea acestei, va trebui să fie­part activă sau pasivă, nu știe încă, dacă nu cum­va, v fi silită de din afară a da ajutorul ei tocmai țne­­i jSfer. Lăpușna­­riu casa M-me­­ E. Ghica Í lângă grădi­na Primăriei. STIL VECHI I spinA I PATRONUL 1>ILEI IL NOU | BUIA_____1.AT^)NDL^ILEI Noemvri cmvri 7 Î9 4 22 21 Duminică­­•}■) Inti*, in bis. a M. B. T . . „ . XT 3 Duminică A. 1. Adv. Traanc 4 22 22 Luni sf. Apost. Philomon Lumina plina ..1 WDY. 4 Luni Varvara 7 91 4 22 23 Marți sf. Păr. Amfilohie Epis. Iconei 2 ore 20 m. noptea Cu ' * Marți Egum Sava 7 22 4 22 24 Mercuri sf. Păr. climent al Romei zapadă ger și viscol Mercuri Nicolai , 59 4 22

Next