Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-05-04 / nr. 51

Anul al Vll-lea No. 51. IASSI, Vinari 4 (16) Mai 1879. Apare Duminica, miercurea și Vinerea.­­­ Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr — pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERTIUNT Și RECLAME, rândul 60 b. SCIR[ LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. MJn­iY»\ 20 luni FOAIA INTERESELOR GENERALE. Ca.1 n. d. a r \x 1 p t a m. a. n. 29 Duminică 30 Luni 1 Marți 2 Mereu ri 3 Joi 4 Vineri 5 Sâmbătă PATRONUL pI LEI­I TIMPUL DIN SEPTAMANA | StIL NOD | I> t Ü­A S. S. nouă Martiri din Kisk­. St. S. Apostol Iason și Iosip. și M. Max. St. Prof. Ieremia (580 ani nn. de Christ.) Aduc. relig St. Păr. Athanasie. S. S. Mart. Thimotheia și Maura. S-ta Mart. Pelagia. S-ta Mart. Irina. In 1 Mai pătrarul din urmă la în­ceput senin, apoi amestecat cu ploae. Mai. 11 Duminică E. 4. Cant. Beatr. 12 Luni Pancrațiu 13 Marți Servațiu 14 Mercuri Bonifacio 15 1 °­ Solia 16 Vineri Ioan 17 _____Sâmbații^^^ Pascale Prețul An­un­ciurilor PAGINA 1. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasșe No, 31 Wien, Fil­lip Lob Esckb.achgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGIJA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. lakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. In in­*. 20 bani PATRONUL țU­IL­E I J Ras. Soar.____­__Apusat Soar. AVIS D-nnt abonati din I asi si de prin dis­tricte sunt rugați sa trimeată costul­­abonamentelor, căci in caz contrar fără exepțiune se va întrerupe trimeterea foaei. Adm. Curierului. I­eșit de sub presa din Tipog. Th. Balassan. Iași Legea pentru judecătoriile comuna­le și de ocoale. Prețul 50 bani. Legea pentru interpretarea legei e­­lectorale din anul 1866, și pentru garan­tarea libertății alegerilor. Prețul 50 b. Legea pentru numirea profesorilor la giminasie, Licee și scoale profesionale. După Monitorul Oficial se afla de vânza­re la Redacția „Curierului”. Prețul 50 bani. AtinPQÎu­l statu^ui Alesandru Botez in­Uuulu­l s’a stremutat domiciliul: Strada Golia casele Vasiliu in fața casei D. D. Lepadat. (6) Un domn dispunând de ore libere, diminea­ța de la 9-11 și după amiază-zi de la 4-6 dorește a da lecțiuni in limbele : română, francesă, și germană. Doritorii să bine­­voească a se adresa la Redacțiunea zia­rului «Curierul”. ^1 Moșiele­­«tulești, precum și megieșiță Parte din Păd­urești, si­tuate pe șesul Moldovei, plasa Moldovei, districtul Suceava, in întindere totală de 250 fâlci, pămănturi cultiva­bile și fâna­­țuri de prima calitate, cea dintăi cu sat mare, orîndă și moară, a doua cu case locuitorești și moară, se vând de veci in parte sau la un Ioc prin licitațiune con­form publicațiunei en. Tribunal district. Suceava. Doritorii sunt invitați a se a­­dresa la D. Cathinca Stamati sau la d-nul Dimitrie Stamati, strada mare in Fălticeni. Proprietatea. Lespezi de piatra, în număr de 8.400 bucăți, mărime de două palme în lățime și lungime, se află de vânzare cu preț foarte moderat, în strada sf. La­zar, casa No. 54. Doctorul Russell bilindu-se in Iași, Strada Mare, casele Neuschotz, vis-a-vis de Hildebrandt, adu­ce la cunoștința, onor, public, că, dă con­­sultațiuni pentru ori­ce feluri de boale și in special pentru b­oalele ch­irille­­greaie și syfiliilitice, in toate zi­lele, dimineața de la 10 —12 ore și sa­ra de la 4 — 6. (36). O Irosim prea importantă pentru teii Romanii La 15/27 Mai 1879 va apare broșura intitulată Un mijloc moral de a îndupleca Izraeliții să se ducă din ROMANIA Prețul 1 ('■•ane Titlul arată îndestul însemnătatea, in­­căt să fie necesar a adăugi, că ori­ce Român ce-și iubește țara și națiunea, ar trebui să afle din această broșură cum intr’un mod pacinic, onest și legal să poată curați țara de evrei. Doritorii să se adreseze cătră Biroul de ziare L. Jakubowski in Cernăuți, trimițănd pre­țul de un franc in mărci poștale nein­­trebuințate. Broșura se va transmite franco celor, cari au comandat-o de mai înainte. Paris 4 Mal *8ÎO. (3) de in chiriet de la Sf. Dimitrie iMlîn>Wn­ viitor, feresteul situat in sub­urbia Păcurari de la vale de Penitenciar. Doritorii se vor adresa la subsemnatul la 20 Mai curent 11 ore ante-meridiane, cănd urmează a se face închirierea cătră amatorul, care va întruni condițiunele cele mai priincioase Dr. A. Feti.­ ­'i'iL VECHI I 1)IDA April. 4-36 I 7—16 4-35 7-17 4-35 7—17 4-34 7-19 4-33 7—19 4—32 7—20 4-30_____________7—21 JReniru eiutceH Za­hor cu capacini de cea mai huilă qualit. lfr. 5. h. oca id. qualit. a 2-a 1 f*r. 410 1*. OCa. Asemenea Aanile și toate cele­l­alte mărfuri de coloniale cu prețuri moderate, la magazia I. Brinacov A. Comp. (3) Primarul Municipiului Iași După urarea de bună venire in țară pe care de împreună cu un mare numer de cetățeni, am adresat Alteței Sale principelui Leopold fratele Măriei Sale Regale iubitul nostru domnitor, Alteța Sa a binevoit a-mi adresa ur­mătoarele rânduri pe care sunt feri­cit și măndru a le aduce la cuno­ști­in­ța concetățenilor mei: D-lui Cerkez, primarul Iașilor! Sunt foarte simțitor de buna amin­tire ce ați pastrat de vizita mea la Iași, sunt acum zece ani și vă mulțu­­­mesc din inimă. Mi’a părut foarte rea că n’am putut să me întâlnesc cu prințul fratele meu in acea a doua capitală a României, pentru a pute revede acel frumos oraș căruia am pastrat viile mele simpatii. Bine­voiți a fi interpretul sentimentelor mele de recunoștință pe lângă toți Domnii cari s’au adus aminte de mine și a si ex­prima plăcerea ce mi-au făcut. (Subscris) Leopold T­E­L­E­G­R­A­ME Petersburg 9 Mai, 10 oare. Marele duce Nicolae, fostul comandant supe­rior al armatei ruse din Balcani, ar fi primit ordinul de a se fixa la Vo­­ronesch­. Țarul a dat 80.000 ruble pentru Orenberg. Osman pașa este așteptat la Liva­­dia cu o suită strălucită. Geneva . Mai. Comitetul central din Arbeiterbund organisează in u­­nire cu Greisslerverein, o petițiune că­tre adunarea federală, pentru respec­tul dreptului de a ști, pe cât timp nu-i apel la regicid. Se semnalează ase­menea din toate părțile protestațiuni de către societățile democratice la con­siliul federal ,­ contra restabilirei pe­depsei de moarte. O mare manifes­­tațiune este anunțată pentru 11 Mai. La 18 adunarea federală se va pro­nunța asupra acestui din urmă punct. Moscra 9 Mai. Ratkoff și-a slăb­­­it piciorul pe cănd se scobori pe sca­ra din casa profesorului Destoensk. Seraevo 9 Mai. Arhimandritul Sava, aflându-se acuma in Viena cu depu­tăția bosniacă, a trimes Maestății Sale o adresă, prin care roagă ca clerul bosniac să fie unit cu patriarhatul de Carlovitză. Odesa 10 Mai. Țarul Alexandru sosește in curând aici și va pleca la Berlin să asiste la nunta de aur a împăratului Wilhelm. Țarul va trece prin teritorul austriac; împăratul Wil­helm va oferi Țarului o sabie ono­rifică de aur drept amintire la ulti­mul război ruso-turc. Rusciuc 10 Mai. Reîntoarcerea ar­matei ruse din Bulgaria începe in 27 Mai și va dura 4 septemâni. 40000 Ruși cu 2600 cai și 400 năruți se vor transporta din Burgas și Varna la Odesa și Sebastopol. Atena 10 Mai. O escadră mare de cuirasate engleze și-a aruncat anco­rele in Pireu. Toate cabinetele cer explicații despre această diversiune ne­așteptată a guvernului englez. București 11 Mai. Trupele ruse din capătul sudic a impasului Șipca a primit ordinul de plecare. Fortul Sf. Nicolae se va da in primirea miliției­­ bulgare. Constantinopol 11 Mai. Prințul Lo­­banoff-Rostowski a comunicat înaltei Porți, că Țarul a numit pe genera­lul Grăsser guvernorul din Filipopol de comisar pentru darea administrației Rumeliei orientale in primirea guverna­torului general Alecu Vogoride. Pre­darea va începe in 16 Mai. Sultanul a proclamat, că toți func­ționarii bulgari și puși de Ruși in Rumelia orientala romăn recunoscuți ca atari de înalta Poartă. Odesa 11 Mai. Prințul Battenberg a sosit astăzi aite primii fiind 700 ge­neralii Totleben, Semeca, Heinz­g.de^ o garda de onoare. Primarul­­ Mesei și președinții comitetelor slave și bul­gare ]’au intimpinat cu cuventări. Gundamuk 11 Mai. Maiorul englez Cavagnari a predat lui Jakub Khan o scrisoare din partea vice-regelui a­­dresată către „Emirul de Cabul“ și prin care vice-regele recunoaște pe Iakub Khan de stăpănitor tactic­a Af­ganistanului. Londra 12 Mai. Burke declară in camera comunelor că guvernul nu are nici o cunoștință despre noul aranja­ment prin care Turcia ar fi renunțat la dreptul ei de a ține garnizoane in Balcani și de a ocupa oare­care punc­te din Rumelia orientală. Ziarul „Times“ anunța că intre Anglia și Egipet s’au restabilit rela­­țiuni normale. Odesa 12 Mai. Principele Batten­berg au sosit ieri aice și au fost pri­mit cu mari onoruri și entusiasm de cătră colonia bulgară. Principele va sosi astăzi la Livadia. Petersburg 12 Mai. Un incendiu au distrus cea mai frumoasă parte a orașului Iscit din guvernămăntul Pe­rne la hotarele Siberiei. Roma 12 Mai. In consistor Papa au numit zece cardinali și un mare numer de episcopi. Starea sănătăței lui Garibaldi in­­spiră grijă amicilor sei. FOILETON MOȘ ION ZURBA. Cântecel comic. dedicat Doamnei Lucia Roseti Roznovano Anascuta Principesa Konaki Vogoridi. (Sirena reprezintă o odae câmpenească, Zurba se pre­gătește de plecare, cu sucmanul pe umeri și căciula in mănă). (Cătră public). Domnul subprefect a poruncit să mergem astăzi numai de căt la Primărie, că are să aleagă un delegat pentru dipotat. Doamne ! Multe rânduri de opinci am mai rupt pe la ușile primăriilor cu alegerea dipu­­tațiior Cărmuirii ! Se vede treaba, că nu sunt tocmai a­cătăvii, de vreme ce și cârmuirea îi primește ca pe niște bracuri de tamaslâc. Poate pe la orașe să se fi făcut cu ei vre-o ispravă, dar pe la noi pe la țară, cu toți di­potații și opincele rupte, trăim tot așa cum am apucat din bătrâni, și eată­măi acum și eui bătrăn. Tot se scrie prin gazeturi, Ba chiar și prin monitor, C’am avea cu toții drepturi Și bogat și muncitor. Subprefectul ne mai spune C’avem Constituțiune, Ce-a fi ’ntrânsa bun, sau rău, Știe numai Dumnezeu, , Noi țeranii pe la țară ! Ca din vechiu și azi trăim, Muncind greu iarnă și vară Numai dăm­ ca să plătim. Ia să nu dăm bani pe masă Sfertul cănd s’a împlinit, Că jandarmul vine ’n casă De ne ie la răfuit. Nți ie tot ce ’n mănă-i pică Rață, gâscă, dacă ai, Ba te umflă și de chică Dacă n’ai poftă să dai. Fără multă socoteală Te și toarnă la opreală, iar dacă ceva crâcnești Procurorii nimerești. Pentru trei zile șosele Zece trebui să le perzi, Căci te pune la havalele Fel și soi ca să lucrezi. Ba te duc s’astupi la șanțuri Pe la domnul perceptor, Ori să dregi niscai păr laturi La primar sau ajutor. Mai faci că te pleacă de coasă Subprefectului de plasă, Sau vr’o zi de căzătură La licheli de prefectură. Bar ogerul meu remăne De ori, azi, și azi pe mine. Incăi feranii la noi Merg ca racul inapoi. Vorbim și noi în de noi locuitorii cănd ne în­tâlnim, pe la earmaroace, pe la crâșme sau la lucrul cămpului, că dipotații noștri se duc pe la București numai să facă chefuri pe la hanurile cele mari, și să-și pue trebușoarele lor la cale cu fel și soiuri de locmăluțe, în­ghițite ca niște sărmăluțe. Dar și ei, ce-i drept, umblă pe lângă cârmuirea cea mare mai ple­cați de­căt eu pe lăngă domnul subprefect Me rog ! Dacă și pe dănșii îi alege cârmuirea ca și pe primarul nostru de la sat, cum Doamne iartă-me­au să umble boarță? Adică vorbă să fie, Parcă în țară nu se știe, Ca ce fel Zeu, de mâncare E obșteasca adunare! Când trei părți din dipotați Și din domnii senatori, Habar n’au cum sunt votați De bieții alegători. Cu legea electorală Fără m­ultă socoteală, Un prefect bun poate face Dipotat pe cine-i place Ia de aceea la guvern Așa treburi se aștern, De am ajuns ca vai de noi, Tunși și mulși, ca niște oi ! De vreme ce d-nul subprefect ne chiamă totdeauna la alegere, se vede treaba, că și Cârmuirea vrea să-și facă față la lume, că și noi cele trei milioane de țărani, avem dragă Doamne, deputații noștri, iar la alegere, nici ne alegem noi, nici pe cine vrem noi, ci tot cinstita cârmuire alege pe cine i place, co­vrigari unul și unul, de cei care dau pe tatul și pe muma lor pentru vre-o bucățică de sluj­­b ușoară, sau vre-o moșioară estivară de a sta­tului in arendă. Apoi astfel de ciocoeși, care n’au nici o legătură cu țara, și nici știu ce este țeranul și nevoile lui, au me rog să ne facă nouă vre-o treabă ? Nu de mult a fost în țară Și țeranul dipotat, Insă dar, l’a scos afară Nefiiind om invețat. Noi nu avem învățătură, însă nici știm, cum se fură. La concesii n’am votat, Nici budget cele ’ncărcat. Noi n’am pus la dări pe țară Pări la paserea ce sboară Nici la slujbe n’am cerut Nici pensii nu ne-am facut. N’am umplut țara de jale Prăvălind Domnia ’n vale. Cu haiduci de mahalale Adunați tot pe parale : Noi țeranii din buni și străbuni, știm una și bună, că de-o bucată de vreme, de cănd a eșit vorba, că suntem tot una, ni se sporesc dările intri, una și ne scad mijloacele căt două; mai cu samă, de cănd s’au lățit prin sate pozderia de cănțelăriști, care rod din munca noastră—știi, mai de hai decăt omizile primavara mugurul și frunza pomilor 1 Astă țară Românească S’a umplut de logofeți, Care toți vor să trăească Din budget cu ori­ce preț. Cei care n’ajung cu nasul măun la oala cu buget. Ca să nu ridice glasul, Pe la sate ne-i trimet, Nu vezi pe la primărie Ca primari, sau ca notari, Sau pe la perceptorie, Decăt numai covrigari. Cu așa poftă vin să guste Slujbe in sate pe la noi, Parcă sunt curat lăcuste Pe­lanul cu popușoi. De nu m’ar ține mult d-nul subprefect și să facă, ce va face cu dilegatul cela, să mă intere la lucru, că s’a fi dănd in vent jupănul Naftule Perciunovici. Oi! Acum au năvălit jidanii pe la moșii, știi, ca corbii la mortă­ciune. Nu vezi pe la sate decăt rotar jidan, chelar jidan, morar jidan, vatav jidan. Am ajuns și noi ca d-voastră pe la orașe, unde nu se poate cumpăra nici icoane pe la biserici decăt tot de la jidan. Vai de moșiile impo­­sesuite jidanilor! Pădure, casă, moară, grădină, cănd scap din m­ăna lor, li-i mai mare mila să privești la ele. Așa se vede, că e lăsat de la Dumnezeu ! Pe unde va trece Jidanul, toate să se vestejască și să ingălbinească in calea lui. D’apoi cine are păcate de a intra in da­­ravere cu dănșii! Căt trăește, muncește și tot nu se mai plătește. Mai dăunăzi, vrănd să-mi plătesc birul, m’am împrumutat cu un galbăn de la grăndarul nostru din sat, Idel Găscovici, cu tocmală, ca pentru unul să-i dau doi, adică unul dobândă, plătită înainte și să-i pun co­jocul amanet. Ei bine boeri d-voastră ! Mi-a luat cojocul din spinare și mi-a dat cu o mănă un galben, luăndul cu cealaltă inapoi pentru dobândă, încât m’am trezit după socoteala lui, făr’ de cojoc, cu birul neplătit și incă dator cu un galben. Un jidan in toate cele Umblă numai cu amăgele, Pană cănd te-a încurcat, Ș’apoi starea ți-a papat. Vecinie șede pe tarabă Și cum treci pe loc te’ntreabă­ (imitând).

Next