Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-07-22 / nr. 85
Anul a Vll-lea No. 85. IASSI, Duminică 22 Nie 1879. Apare Duminica, miercurea ș i Vinerea. Prețul abonamentelor * ■ SM IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE................................................40 fr. INSERAIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Un ift% 20 bani CURIERUL (TU. BILASIi IV) FOAIA INTERESELOR GENERALE. OalendsiruLl Septamanei STIL VECHII JIU AI PATRONUL JULEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOUIP A PATRONUL țUILEI | Ros. Soar. | Apusul Soar. " Iulie "======___—_ August. _ _ u ======== 22 Duminică S-ta Miron. Măria Magdalena. " Duminică E. 9. Stefan 4—48 . 7—21 2î Luni Mart. Trofim, Teofil și alții. La 21 lumină la inceput bine, ape f Eunt. Dominic 4—49 7—20 24 Marți Martira Cristina a Marți ^ Maria cu omat. 4—51 7—19 25 Mercuri Adormirea S-tei Ana și S-ta Olimpie nour cu soare. Pe la af.r5li Ploae 6 Mercuri Schimbarea la față 4—52 7—17 26 Joi Ierom. Ermolan. . mare. 7 Joi _ Cajetan 4—53 7—16 27 Vineri (••) III. Martir Panteleimon 8 Vineri Ciriac 4—54 7—15 28 Sâmbătă Apostolul Prohor și Nacanor. • ^ Sâmbăta Roman 4—55 7—13 Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la Dl. Adam negocîant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fillip Löb Eschbacligasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iWp. 20 bani AVIZ IMPORTANT Vr Aduce la cunoștiinta Onor, public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul 1 s & O. Invităm dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redactiunea ziarului „Curierul“ anunciurile respective. Costul inserării este forte moderat. Th. Valassan. in apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și sămănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de richită, iazuri, acareturi etc. împreună cu veniturile târgului Sculeni, se arendează chiar de acum in totul sau in parte cu condamni avantagioase. — Doritorii vor bine-voi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovanu in Iași. (12) Se dă cu chirie pe toată vara casele din via d-lui Luchian de la Copou vis-ă-vis de Rediu, avănd și jTerenee «*e futu rece de izvor. Pentru informațiuni a se adresa câtră d. Luchian, strada Coroi. (6) PENSIONNAT de leiul taiseai dirigé par A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National ă Jassy. Rue Buna-Vestire, Maison Clemenți Ilaritotonesco. No. 12. B I 13 LToTi RTYrE A eșit de sub presă volumul I-iu din iteresantul roman a Comtesei d’Asch. Materia Sângerânda, tradus de Aleccanarul Luponi. și se află de vânzare la Tipografia-editoare Th. Balassan din Iași cu preț de 2 fr. Deminian ES" Constantin. Doritorii se pot adresa la Ion Păun strada Sf. Lazar. (4) Eugen Gălușca. Domnul Petrequin profesor francez, stabilindu-se în Cernăuți Russische Gasse No. 723, va pute primi la sine cățiva elevi ca pensionari Avantaje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. Pentru înțelegeri Dl. Petrequin se poate găsi pănă la 10 August în casele Domnului Neculai Rosnovanu în Iași. (8) Moșia Bogdănești, Județul Bacău plasa Trotuș se dă in arendă, doritorii de a o lua sunt rugați a se adresa la subsemnatul la Iassy, sau la domnul Lupu Bogdan la Gădinți lăngă Roman. G. Em.m. Bogdan. ___________________________(6) Subsemnatul face cunoscut, că remăne in Iași in timpul vacanțiilor și că dă lecțiuni particulare atăt in oraș cătra casa, unde a înființat o clasă de piano. Condițiunile se pot afla in toate zilele ori la ce oră in localul Conservatorului, Gros. 8* DE ARENDAT MOȘIA Stanca Bailease aic.sl.an,?ucr“esca w'mww r sunt de venzere sau de inchiriet cu preț moderat. A se adresa la profesorul d. Stoica in acele case. (4) TELEGRAME Nuremberg 27 Tuli. Studentul On. Moor, carele se ocupa la Bern cu chestiuni sociale, vroind a-și urma studiile sale la universitatea Erlangen, a fost espulzat. Moare din părinți burghezi avuți din Nuremberg, se asigură, că el vroi să se naturaliseze ca bavarez, cu toate aceste poliția germană l’a arestat și l’a aruncat în temnița din fortăreță. Constanntinopol 27 Iuli. Corabia de vapor al ambasadei franceze, avănd pe cuvertă pe ambasadorul Fournier, apropiindu-se de Ceregan, unde se află internat ex sultanul Murad, a fost bombardat de bateriile imperiale așezate acolo spre paza lui Murad. Sultanul Abdul - Hamid a adresat apoi lui Fournier imediat scuzele sale. Washington 28 *»oi. Ambasadorul peruvian a primit o depeșă, că cuirasata peruviană Huascar a pătruns în portul Iquique ce e blocat de flota cilenă și că după o luptă de 2 ore cu flota această, a pus în afară de luptă cuirasată „Cousino Abton“. Huascar a rămas nevătămat. MeU 28 Iuli. E de tot sigur, că împăratul german va merge la Metz, după ce va asista la manevrele cele mari din Alsacia.—împăratul va vizita apoi câmpurile de bătălie. Berlin 29 Iuli. Prințul Bismarck va pleca după terminarea feredeelor din Kissingen la Gastein. Londra 29 Iuli. Congresul telegrafic internațional și-a terminat astăzi lucrările și a semnat convențiunea, care va intra în vigoare în luna April 1880. Londra 29 Iuli. Subsecretarul de stat d. Bourke a declarat el, în camera comunelor, că guvernul englez posede știință de numeroasele arestări și deportațiuni a acuzaților de delicte politice din Rusia. Cei depărtați în Lagbalia nu sunt prizonieri politici. In orice caz însă guvernul englez n’are obiceiul a face unui guvern străin observațiuni pentru asemine lucruri, și nici crede, că astfel de observațiuni ar pute ave un rezultat practic. Versailles 29 Iuli. Camera deputaților a votat dărâmarea Tuillerielor. Senatul a votat dupe a doua cetire convențiunea judiciară inedeetă cu Austro-Ungaria. Constantinopol 29 Iuli. Regatul, prin care prințul Alexandru de Bulgaria se instalează in mod formal, a fost astăzi trimes la Sofia. Petrew Effendi îl va preda el însăși prințului. Știri oficiale arată că răscoala dintre Razgrad și Osman Bazar e deja înăbușită. Constantinopol 80 Iuli. Se zice, că Essad Bey va fi numit ambasador. Pe la 30 Iuli. Aarfi Pașa a adresat către reprezentanții Porții o notă, prin care li comunică numirea sa in locul lui Chekedin carele a eșit din marele vezirat fiindcă vroia să introducă un sistem de guvernământ, care ar fi slăbit autoritatea sultanului. Seraevo 80 Iulie. Delegatul turc Husni Pașa, carele are a lua parte la lucrările comisiunei militare pentru Novi-Bazar, fu eri primit de ducele de Würtemberg și se sfătui cu acesta asupra modalităților cum numita comisiune să proceadă la îndeplinirea misiunei sale. Berlin 30 Iuli. Cavaleria germană va fi înarmată cu un fel de revolver ce poartă semnele „M. 78“, in locul vecinelor pistoale. IAȘI 21 Iuli 1879. Camerile române tac, și diplomații străini vorbesc. Lordul Salisbury începu șirul acelor barbați de stat străini, cari s’au crezut datori sau au fost interpelați, să se pronunțe asupra chestiunei israelitei din România. După mult onorabilul lord Salisbury, veni la rănd Cairoli prim-ministrul Italiei. Astăzi reproducem mai jos justificarea d-lui Waddington câtră camera deputaților pentru inițiativa ce luase de a se redigea articolul 44 din tractatul de la Berlin. Textul ad-literam al acestei justificări nu lipsește, conținutul ei insă îl găsim in următoarea telegramă : Parisi August. „Camera Deputaților.* D. Waddington, ministrul afacerilor străine după ce a afirmat că scopul urmărit de marile puteri europene la congresul de la Berlin a fost restabilirea ordinei și a păcii in orient, face o expunere a politicei Francie in cestiunile indăpendinte. In cestia elenă Francia a urmat politica sa tradițională, și d. Waddington zice, că ea n’a rămas izolată spre a susține revendicațiunile sale in favoarea Greciei; speră că cestiunea va primi in curând soluțiunea ei. In Egipet Francia se introducă o bună și s’a silit a face să onesta administrație, și după revoluția ce s’a îndeplinit, crede că acest scop se va atinge intr’un timp mai mult sau mai puțin lung. Poarta a căutat mult sa retragă câteva din prerogativele acordate Chedivului prin firmanele de la 1866 și 1873, dar puterile au reclamat, și menținerea acestor două firmane s’a obținut astăzi. Ci pentru cestiunea izraeliților in România, care intămpină dificultăți locale, d. Waddington amintește că Francia s’a menținut in rolul său civilisator, cerând con-V* FOILETON Contesa D’Asc. MARCHIZA SAHGERAHDA 80 Traducție de JLleocanarw X/uponl. (Urmare) — Un cuvânt, un cuvânt, Cristina, de aș fi fost liber... Vai! vă vorbesc acum ca un bolnav fără remediu ; cer o ilusiune pentru a’mi prelungi agonia, de aș fi fost liber, m’ați fi iubit ? — Iubit, nu primit, cred că da, căci această glorie, această putere, acest imbăt ce ambiționez, vi l-aș fi dat, eu, obscură și sermană creatură. Cu scutul numelui d-voastră, aș fi făcut pentru d-voastră ceea ce n’ați fi putut face singur, aș fi strâns asupra capului d-voastră coroanele ce aș fi împletit. Aveați tocmai ceea ce trebuia pentru a reprezenta un manechin de om mare. Ertați-mă, domnule marchiz, sunt tranșă, sunt poate prea mult tranșă; ați pretins’o de la mine. Am o asprime mare in caracter ; nu pot suferi nici injustiția nici tirania fără a mă scula in contra lor. Și apoi, simt o fericire imensă spunând adevărul: aceasta’i un rest din origina mea, pe care politeța lumei n’a putut’o încă modifica. Ea sta in picioare, in mijlocul camerei, cu capul sus, cu ochiul înflăcărat, cu gestul de suveran, cu frumoasele -i brațe pe jumătate afară din mânecile sale, cu părul ei negru, ridicat pe cap in formă de diademă; era in această nedefinisibilă creată o seducțiune, la care nu se putea resista. Marchizul o privea; el o sorbea cu ochii, de ne putem esprima astfel: Oh !cât sunteți de frumoasă ! zise el in fine... traducea in totul gândul lui. El iubea mai ales frumuseța Christinei; acea frumusețe de împărăteasă resuna pentru densul acel caracter și acel spirit. El înțelegea ceea ce -i lovea simțurile mult mai bine decât ceea ce vorbea inteligenței. — Cum se face, domnule, urmă ea după un moment de tăcere, cum se face, că m’ați văzut atât de mult timp lângă D-voatră fără a mă observa ? Cum a născut acest amor de o dată ? ce l’a făcut să nască ? — Chiar d-ta, confidența d tale. Cât timp v’am crezut neatacată, v’am crezut neatacabilă; aflând că un altul reușise, am sperat, și speranța a devenit pasiune. Dintr’un angel, am făcut o femee, și cea mai adorabilă cea mai îmbătătoare din femei, am iubit’o și o iubesc, vai! — Acum, domnule marchis , v’am ascultat cu răbdare, de nu cu toată curtenia cu care sunteți deprins, vă rog se bine-voiți a’mi permite de a mă retrage. Aveți să dați curioase bănueli ingrijitorului deoarece ați sosit in aceași zi in care am sosit și eu, nu voesc cel puțin să le justific. Retrageți-vă, plecați și mă lasați. Nu cunoașteți răul ce ’mi puteți face. — Oh! fiți liniștită ! nimeni nu m’a văzut, am venit prin grădină, am cheia de la portiță. Credeți că aș voi să vă compromit ? — Vă mulțămesc pentru această precauțiune, dar ați fi putut cel puțin să nu intrați la mine cu cheia d-tale ; aceasta’i puțin demn de d-voastră și de mine. — Ah ! distrugeți toate otărârile mele ; ele se topesc dinaintea privirei d-tale; nu mai cutez nimic când vă văd. Ei bine ! nu venisem ca să plec astfel. — Trebue să plecați cu toate acestea ; trebue să o faceți pentru d-voastră și pentru mine. Se va observa absența d-voastră de la castel, doamna de Monza se va îngriji cu drept cuvânt, voi fi acuzată, voi fi acuzată, înțelegeți, domnule ? Voi fi silită a mă despărți de fiica d-voastre, să mă ascund, să renunț la toate. Oh! mă va ucide, cred ! — Nimeni din castel nu știe de absența mea , am luat trenul de sară, mă voi reîntoarce cu primul tren de dimineața, mă voi reîntoarce ca de la o preumblare. Am luat toate precauțiunile, reputațiunea d-tale îmi este atât de scumpă! — Prea scumpă, la adevăr ! repetă ea cu un amar scris. Dețineți ca să-mi oprobați, părăsiți această cameră la moment. Părăsiț-o, vă conjur. — Ține-veți cont cel puțin de ascultarea mea ? — Pot ține cont de îndeplinirea unei datorii a voastre ? — Adio dar, adio, nedefinisabilă ființă, care domniți asupră’mi atât de despotic. Adio, plec, vedeți, fără a’mi o repeta din nou, pentru că sper in mila d-tale. Mă veți recompensa, nu’i așa ? mă veți rechema, nu mă mai veți lăsa să lâncezesc fără d-tn săptămâni întregi ? Adio, n’am nici voință, nici putere, totul vă aparține. — Adio, domnule, respinse ca deschizând ușa, contez pe parola d-voastră, aveți să vă reîntoarceți la castel. Este esențial ca să știți aceasta intr’o cameră ca asta, în care sunt atât de puțin in siguranță. — Mă urc la moment in trăsură, plec fericit că v’am văzut, și trist că vă găsesc atât de crudă. Oh ! Cristino! Cristino ! nu cunoașteți câtă putere aveți asupră’mi ! El voi să’i sărute mâna, ea și-o retrase și i arătă ușa imperios, apoi, după ce el eși din cameră, ea se puse la fereastră pentru a se asigura de plecarea lui. Ea-l văzu coborându-se in grădină, trecând sub fereastra ei și apropiindu-se de zid, la câțiva pași de dânsa. El căută cheia spre a o introduce în broască; în acelaș moment un cap se arătă deasupra zidului, la vederea lui noul venit se coborî grabnic, el deschise portița în aceiaș minută; el se aflară dar față în față. — Cine-i ? întrebă marchizul trăgând cucoșul unui pistol. — Un moment, respinse omul, nu vă prea grăbiți, ce dracu ! — Doamne! zise Cristina impreunându-și mânele, a cui voce este? XXXIII Secțiunea. Ambii oameni când se’ntâlniră strigară. — Amedeu ! zise unul. — Ernest! urmă cel lalt. — Ah! pre legea mea, marchize, nu mă tam la astă norocire, te credeam foarte aici, și nu te presupuneam la această — Tu aici, nenorocitule ! — Pentru ce’mi faci această intre — Ai uitat dar... — Condamnarea mea ?’ Ce’ privește, scumpul meu, și nu facerea familiei, nu’i a mea într’altu’, de oarece va fi pasă ? Și apoi sunt atât de alt decât tine nu mă va puteai ești sprinten și ai fi deveni instrucțiune.