Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-07-22 / nr. 85

Anul a Vll-lea No. 85. IASSI, Duminică 22 Nie 1879. Apare Duminica, miercurea ș i Vinerea. Prețul abonamentelor­­ * ■ SM IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREIN­AT­ATE................................................40 fr. INSERAI­UNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. Un ift% 20 bani CURIERUL (TU. BILASIi IV) FOAIA INTERESELOR GENERALE. O­alend­siruLl Septa­m­anei STIL VECHI­I J­­I­U A­I PATRONUL JULEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NO­U­­­IP A PATRONUL țUILEI | Ros. Soar. | Apusul Soar. " Iulie­­ "­­======___—_ August. _ _ u ======== 22 Duminică S-ta Miron. Măria Magdalena. " Duminică E. 9. Stefan 4—48 . 7—21 2î Luni Mart. Trofim, Teofil și alții. La 21 lumină la inceput bine, ape f Eunt. Dominic 4—49 7—20 24 Marți Martira Cristina a Marți ^ Maria cu omat. 4—51 7—19 25 Mercuri Adormirea S-tei Ana și S-ta Olimpie nour cu soare. Pe la af.r5l­i Ploae 6 Mercuri Schimbarea la față 4—52 7—17 26 Joi Ierom. Ermolan. . mare. 7 Joi _ Cajetan 4—53 7—16 27 Vineri (•­•) III. Martir Panteleimon 8 Vineri Ciriac 4—54 7—15 28 Sâmbătă Apostolul Prohor și Nacanor. • ^ Sâmbăta Roman 4—55 7—13 Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la Dl. Adam negocîant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fil­lip Löb Eschbacligasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iWp. 20 bani AVIZ IMPORTANT Vr Aduce la cunoștiinta Onor, public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul 1 s & O. Invităm dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redactiunea ziarului „Cu­rierul“ anunciurile respec­tive. Costul inserării este forte moderat. Th­. V­alassan. in apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și să­­mănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de richită, iazuri, acareturi etc. împreună cu veniturile târgului Sculeni, se arendează chiar de a­­cum in totul sau in parte cu con­damni avantagioase. — Doritorii vor bine-voi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovanu in Iași. (12) S­e dă cu chirie pe toată vara casele din via d-lui Luchian de la Copou vis-ă-vis de Re­diu, avănd și jTerenee «*e fu­tu­ re­ce de izvor. Pentru informațiuni a se a­­dresa câtră d. Luchian, strada Coroi. (6) PENSIONNAT d­e leiul taiseai dirigé par A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National ă Jassy. Rue Buna-Vestire, Maison Clemenți Ilaritotonesco. No. 12. B I 13 LToTi RTYrE A eșit de sub presă volumul I-iu din iteresantul roman a Comtesei d’Asch. Materia Sângerânda, tradus de Aleccanaru­l Luponi. și se află de vânzare la Tipografia-edi­­toare Th. Balassan din Iași cu preț de 2 fr. De­minian ES" Constantin. Doritorii se pot adresa la Ion Păun strada Sf. Lazar. (4) Eugen Gălușca. Domnul Pe­trequin profe­sor francez, stabilindu-se în Cernă­uți Russische Gasse No. 723, va pute pri­mi la sine căți­va elevi ca pensionari A­­vantaje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. Pentru înțelegeri Dl. Petrequin se poate găsi pănă la 10 Au­gust în casele Domnului Neculai Rosno­vanu în Iași. (8) Moșia Bogdănești, Județul Bacău plasa Trotuș se dă in arendă, do­ritorii de a o lua sunt rugați a se adre­sa la subsemnatul la Iassy, sau la dom­nul Lupu Bogdan la Gădinți lăngă Roman. G. Em.m. Bogdan. ___________________________(6) Subsemnatul face cunoscut, că remăne in Iași in timpul vacanțiilor și că dă lec­­țiuni particulare atăt in oraș căt­ra ca­sa, unde a înființat o clasă de piano. Condițiunile se pot afla in toate zilele ori la ce oră in localul Conservatorului, Gros. 8* DE ARENDAT MOȘIA Stanca Bail­ease aic.sl.an,?ucr“esca w'mww r sunt de venzere sau de inchiriet cu preț moderat. A se adresa la profesorul d. Stoica in acele case. (4) T­ELEGRAME Nuremberg 27 Tuli. Studentul On­. Moor, carele se ocupa la Bern cu chestiuni sociale, vroind a-și urma studiile sale la universitatea Erlan­gen, a fost espulzat. Moar­e din părinți burghezi avuți din Nuremberg, se asigură, că el vroi să se naturaliseze ca bavarez, cu toa­te aceste poliția germană l’a arestat și l’a aruncat în temnița din fortă­­reță. Constanntinopol 27 Iuli. Corabia de vapor al ambasadei franceze, avănd pe cuvertă pe ambasadorul Fournier, apropiindu-se de Ceregan, unde se află internat ex sultanul Murad, a fost bombardat de bateriile imperiale a­­șezate acolo spre paza lui Murad. Sultanul Abdul - Hamid a adresat apoi lui Fournier imediat scuzele sale. Washington 28 *»o­i. Ambasadorul peruvian a primit o depeșă, că cui­­rasata peruviană Huascar a pătruns în portul Iquique ce e blocat de flo­ta cilenă și că după o luptă de 2 ore cu flota această, a pus în afară de luptă cuirasată „Cousino Abton“. Hu­ascar a rămas nevătămat. MeU 28 Iuli. E de tot sigur, că împăratul german va merge la Metz, după ce va asista la manevrele cele mari din Alsacia.—împăratul va vi­zita apoi câmpurile de bătălie. Berlin 29 Iuli. Prințul Bismarck va pleca după terminarea feredeelor din Kissingen la Gastein. Londra 29 Iuli. Congresul telegra­fic internațional și-a terminat astăzi lucrările și a semnat convențiunea, care va intra în vigoare în luna April 1880. Londra 29 Iuli. Subsecretarul de stat d. Bourke a declarat el, în ca­mera comunelor, că guvernul englez posede știință de numeroasele ares­tări și deportațiuni a acuzaților de delicte politice din Rusia. Cei de­părtați în Lagbalia nu sunt prizonieri politici. In orice caz însă guvernul englez n’are obiceiul a face unui gu­vern străin observațiuni pentru ase­­mine lucruri, și nici crede, că astfel de observațiuni ar pute ave un re­zultat practic. Versailles 29 Iuli. Camera deputa­ților a votat dărâmarea Tuillerielor. Senatul a votat dupe a doua ce­tire convențiunea judiciară inedeetă cu Austro-Ungaria. Constantinopol 29 Iuli. Regatul, prin care prințul Alexandru de Bulgaria se instalează in mod formal, a fost astăzi trimes la Sofia. Petrew Effendi îl va preda el însăși prințului. Știri oficiale arată că răscoala dintre Razgrad și Osman Bazar e deja înă­bușită. Constantinopol 80 Iuli. Se zice, că Essad Bey va fi numit ambasador. Pe la 30 Iuli. Aar­fi Pașa a adre­sat către reprezentanții Porții o notă, prin care li comunică numirea sa in locul lui Chek­edin carele a eșit din ma­rele vezirat fiindcă vroia să introducă un sistem de guvernământ, care ar fi slă­bit autoritatea sultanului. Seraevo 80 Iulie. Delegatul turc Husni Pașa, carele are a lua parte la lucrările comisiunei militare pentru Novi-Bazar, fu eri primit de ducele de Würtemberg și se sfătui cu acesta asupra modalităților cum numita co­­misiune să proceadă la îndeplinirea misiunei sale. Berlin 30 Iuli. Cavaleria germană va fi înarmată cu un fel de revolver ce poartă semnele „M. 78“, in locul vecinelor pistoale. IAȘI 21 Iuli 1879. Camerile române tac, și diplomații străini vorbesc. Lordul Salisbury în­cepu șirul acelor barbați de stat stră­ini, cari s’au crezut datori sau au fost interpelați, să se pronunțe asupra ches­­tiunei israelitei din România. După mult onorabilul lord Salisbury, veni la rănd Cairoli prim-ministrul Italiei. Astăzi reproducem mai jos justifica­rea d-lui Waddington câtră camera deputaților pentru inițiativa ce luase de a se redigea articolul 44 din trac­tatul de la Berlin. Textul ad-literam al acestei justificări nu lipsește, con­ținutul ei insă îl găsim in următoa­rea telegramă : Parisi August. „Camera Deputaților.* D. Waddington, ministrul afacerilor străi­ne după ce a afirmat că scopul urmărit de marile puteri europene la congresul de la Berlin a fost restabilirea ordinei și a păcii in orient, face o expunere a po­liticei Francie in cestiunile indă­pendinte. In cestia elenă Francia a urmat poli­tica sa tradițională, și d. Waddington zice, că ea n’a rămas izolată spre a susține revendicațiunile sale in favoarea Greciei; speră că cestiunea va primi in curând so­­luțiunea ei. In Egipet Francia se introducă o bună și s’a silit a face să onesta adminis­trație, și după revoluția ce s’a înde­plinit, crede că acest scop se va atinge intr’un timp mai mult sau mai puțin lung. Poarta a căutat mult sa retragă câte­va din prerogativele acordate Chedivului prin firmanele de la 1866 și 1873, dar pu­terile au reclamat, și menținerea acestor două firmane s’a obținut astăzi. Ci­ pentru cestiunea izraeliților in Ro­mânia, care intămpină dificultăți locale, d. Waddington amintește că Francia s’a men­ținut in rolul său civilisator, cerând con-V* F­OILETON Contesa D’Asc. MARCHIZA SAHGERAHDA 80 Traducție de JLleocanarw X/uponl. (Urmare) — Un cuvânt, un cuvânt, Cristina, de aș fi fost liber... Vai! vă vorbesc acum ca un bolnav fără re­mediu ; cer o ilusiune pentru a’mi prelungi agonia, de aș fi fost liber, m’ați fi iubit ? — Iubit, nu­ primit, cred că da, căci această glorie, această putere, acest imbăt ce ambiționez, vi l-aș fi dat, eu, obscură și sermană creatură. Cu scutul numelui d-voastră, aș fi făcut pentru d-voas­­tră ceea ce n’ați fi putut face singur, aș fi strâns asupra capului d-voastră coroanele ce aș fi împletit. Aveați tocmai ceea ce trebuia pentru a reprezenta un manechin de om mare. Ertați-mă, domnule mar­chiz, sunt tranșă, sunt poate prea mult tranșă; ați pretins’o de la mine. Am o asprime mare in carac­ter ; nu pot suferi nici injustiția nici tirania fără a mă scula in contra lor. Și apoi, simt o fericire i­­mensă spunând adevărul: aceasta’i un rest din o­­rigina mea, pe care politeța lumei n’a putut’o încă modifica. Ea sta in picioare, in mijlocul camerei, cu ca­pul sus, cu ochiul înflăcărat, cu gestul de suveran, cu frumoasele -i brațe pe jumătate afară din mâ­necile sale, cu părul ei negru, ridicat pe cap in for­­m­­­ă de diademă; era in această nedefinisibilă crea­­tă o seducțiune, la care nu se putea resista. Mar­chizul o privea; el o sorbea cu ochii, de ne pu­tem esprima ast­fel: Oh !­cât sunteți de frumoasă ! zise el in fine... tra­ducea in totul gândul lui. El iubea mai ales fru­­museța Christinei; acea frumusețe de împărăteasă resuna pentru densul acel caracter și acel spirit. El înțelegea ceea ce -i lovea simțurile mult mai bi­ne de­cât ceea ce vorbea inteligenței. — Cum se face, domnule, urmă ea după un mo­ment de tăcere, cum se face, că m’ați văzut atât de mult timp lângă D-voatră fără a mă observa ? Cum a născut acest amor de o dată ? ce l’a făcut să nască ? — Chiar d-ta, confidența d tale. Cât timp v’am crezut neatacată, v’am crezut neatacabilă; aflând că un altul reușise, am sperat, și speranța a deve­nit pasiune. Dintr’un angel, am făcut o femee, și cea mai adorabilă cea mai îmbătătoare din femei, am iubit’o și o iubesc, vai! — Acum, domnule marchis , v’am ascultat cu răb­dare, de nu cu toată curtenia cu care sunteți de­prins, vă rog se bine-v­oiți a’mi permite de a mă retrage. Aveți să dați curioase bănueli ingrijitoru­­lui de­oare­ce ați sosit in aceași zi in care am so­sit și eu,­ nu voesc cel puțin să le justific. Retra­­geți-vă, plecați și mă lasați. Nu cunoașteți răul ce ’mi puteți face. — Oh! fiți liniștită ! nimeni nu m’a văzut, am venit prin grădină, am cheia de la portiță. Credeți că aș voi să vă compromit ? — Vă mulțămesc pentru această precauțiune, dar ați fi putut cel puțin să nu intrați la mine cu cheia d-tale ; aceasta’i puțin demn de d-voastră și de mine. — Ah ! distrugeți toate otărârile mele ; ele se to­pesc dinaintea privirei d-tale; nu mai cutez nimic când vă văd. Ei bine ! nu venisem ca să plec astfel. — Trebue să plecați cu toate acestea ; trebue să o faceți pentru d-voastră și pentru mine. Se va ob­serva absența d-voastră de la castel, doamna de Mon­za se va îngriji cu drept cuvânt, voi fi acuzată, voi fi acuzată, înțelegeți, domnule ? Voi fi silită a mă despărți de fiica d-voastre, să mă ascund, să renunț la toate. Oh! mă va ucide, cred ! — Nimeni din castel nu știe de absența mea , am luat trenul de sară, mă voi reîntoarce cu pri­mul tren de dimineața, mă voi reîntoarce ca de la o preumblare. Am luat toate precauțiunile, reputa­­țiunea d-tale îmi este atât de scumpă! — Prea scumpă, la adevăr ! repetă ea cu un a­­mar scris. Dețineți ca să-mi o­probați, părăsiți a­­ceastă cameră la moment. Părăsiț-o, vă conjur. — Ține-veți cont cel puțin de ascultarea mea ? — Pot ține cont de îndeplinirea unei datorii a­­ voastre ? — Adio dar, adio, nedefinisabilă ființă, care dom­niți asupră’mi atât de despotic. Adio, plec, vedeți, fără a’mi o repeta din nou, pentru că sper in mila d-tale. Mă veți recompensa, nu’i așa ? mă veți re­chema, nu mă mai veți lăsa să lâncezesc fără d-tn săptămâni întregi ? Adio, n’am nici voință, nici pu­tere, totul vă aparține. — Adio, domnule, respinse ca deschizând ușa, contez pe parola d-voastră, aveți să vă reîntoarceți la castel. Este esențial ca să știți aceasta intr’o ca­meră ca asta, în care sunt atât de puțin in sigu­ranță. — Mă urc la moment in trăsură, plec fericit că v’am văzut, și trist că vă găsesc atât de crudă. Oh ! Cristino! Cristino ! nu cunoașteți câtă putere aveți asupră’mi ! El voi să’i sărute mâna, ea și-o retrase și i arătă ușa imperios, apoi, după ce el eși din cameră, ea se puse la fereastră pentru a se asigura de pleca­rea lui. Ea-l văzu coborându-se in grădină, trecând sub fereastr­a ei și apropiindu-se de zid, la câți­va pași de dânsa. El căută cheia spre a o introduce în broască; în acelaș moment un cap se arătă de­asupra zidului, la vederea lui noul venit se coborî grabnic, el deschise portița în aceiaș minută; el se aflară dar față în față. — Cine-i ? întrebă marchizul trăgând cucoșul u­­nui pistol. — Un moment, respinse omul, nu vă prea gră­biți, ce dracu ! — Doamne! zise Cristina impreunându-și mâne­le, a cui voce este? XXXIII Secțiune­a. Ambii oameni când se’ntâlniră strigară. — Amedeu ! zise unul. — Ernest! urmă cel­ lalt. — Ah! pre legea mea, marchize, nu mă tam la astă norocire, te credeam foarte aici, și nu te presupuneam la această — Tu aici, nenorocitule ! — Pentru ce’mi faci această intre — Ai uitat dar... — Condamnarea mea ?’ Ce’ privește, scumpul meu, și nu facerea familiei, nu’i a mea într’altu’, de oare­ce va fi pasă ? Și apoi sunt atât de alt decât tine nu mă va puteai ești sprinten și ai fi deveni instrucțiune.

Next