Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-05-04 / nr. 50

Anul al 8-lea No. 50. Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................. 40 fr. INSERȚIEI și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ i fr. Epistole ne francate nu se primesc. Un .li*. 9(t buni 5 Luni 6 Marp 7 Merc uri 8 Joi 9 Vineri 10 Sâmbătă IASSI, Duminică 4 (16 Mai) 1880. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. (TH. BALASS A.N) FOAIA INTERESELOR GENERALE. C­a. 1 e­n. cl­a­n u. 1 S­epta, m­a­n. M. Pelagia, C. Ilarion, Nichifor, M. Irina, Neofit. Dr. lor. C. Mariant, Pahomie. Am. semn crucer, M. Acaciu Codr. Ap. loan Ev. C. Arsenie. Pr. Isaia M. Cristofor. Gordian C. Lauren­tiu TIMPUL DIN SEPTAMANA La 5 Mai 12 ore 11 minute sara, ploae, patraru intăi. Prețul Anun­ciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. HI 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA ia Rudolf Mosse Seilerstatte No. % Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fil­lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. MJn /!#•• tO buni ȘTIL NOD -1 p_S­U­A PATRONUL PILEI Răs. Soar. Apusul Soar. Mai. ' ““ ...­­ 1 1­­ 16 Duminică (■)■) Duminica Rusalielor 4—22 7—31 n Luni (f) Lunea Rusalielor 4—21 7-32 18 Marți Liberiu 4—19 7-34 19 Mercuri Potențiana 4—18­­ 7—35 20 Joi Bernardin 4—17 7—87 21 Vineri Fedes 4 — 16­­ 7—37 22 Sâmbăta Elena 4—15 7—38____ Amator de Antichități Subsemnatul fiind doritor de a cum­păra petre de rubin, de samphir, sma­­rande găurite, cercei, lucruri vechi de diamant, brilant, corail mare, șaluri tur­cești vechi, obiecte lucrate in aur și altele. " "7 ' . Amatorii de a vinde­­ niște aseme­ne obiecte de bijuterie, vor bine­voi a se adresa la subsemnatul ce locuește in Hotelul Romania, odaea No. 8. A. OHANESIAN. X. V. Mot'Ut­a advocat, doctor in drept fost președinte de tribunal și procuror la Cur­tea de Apel și Victor Cu­ciureanu, advocat licențiat in drept fost jude instructor, au onoare­a a­­nunța că s’au strămutat biuroul de advocatura in Strada Lăpușneanu, deasupra cofetăriei »Georges“. Darele de consultație de la 8 la 11 dimineața și de la 7 la 9 sara. —3). GEORGES AL. KRUPENSKI, licențiat in drept de la facultatea din Paris Ș­i Joannise CX dure Licențiat in drept de la facultatea din Iași a fost prezident de tribunal, ffe retrăgănduse din magistratură și imbrățo­­pind profesiunea de OVOCAT, au deschis un pbirou de avocatură, situat in Strada Toma- Gosma No. 7, și oferă serviciile lor Onor, ce ar bine­voi a-i onora cu încre­derea lor. Orele de consultațiune de la 8—11 a. m. și de la 4—8 p. m. de lângă a­­IUSIA TRIFESTI Orașul Roman, cunoscută pentru calitățile posedate să Vinele de veci sau să imposesiează Persoanele interesate să vor adresa la D-na A­grip­ina Jora născută Hid­es­ CO, Proprietara, in Roman. Moșia CRASNA-CIORTESTI Vasluiu in mărime aprocsimativă de 1450 fălci din cari 600 fălci pădure și 050 câmp, cu casă bună și toate acaretele trebuitoare precum : coșăre, hambare, in cea mai bună stare, este de vânzare. In arendă afără de pădure, a­­ceastă moșie ar aduce un venit de 2000 galbe pe an.­Doritorii se vor adresa la D-na pro­prietară la sus menționata moșie. BAIA­ MINERALA DORNA-VATRA in Bucovina sub poalele Carpatilor, gara Suceava renumită din timpuri vechi contra anemiei, morburilor și slăbiciunii, contra cata­rului de stomac și de mare precum și in contra tutu­ror morburilor fameești. In toată ziua zei proaspăt. In fie­care zi circulează poșta și telegraful. Locuințe și viață bună și ieftină, începutul sesonului in 1 luniu. Cele mai tari feredee de fer­ă{sistemul Schwarz),reci sau calde; feredee de frunze de brad, de slabă și de aburi. Dr. Otto Mintie*­ proprietar și medic ordinator.­­lt. Hosenthiul. Strada Vovilenia (din dosul Goliși), alătu­rea cu Prefectura Poliției, casele foaste Safian. (­175—0). A V 1 * Subsemnatul aduce la cunoștință clientelei sale că ș’a strămutat locuința in casele din strada Dancu unde au stat reposatul dr. Piohn vis-a-vis de patinaj. Orele de consultațiune de la 9—11 dimineața și de la 3—5 sara. Mr. Mo­leu. 9 pțm­ OUltPiul sunt de dat împrumut <‹UAU­CL] prima ipotecă cu procent mode­rat pe o moșie din județul Iași. A se adresa la D. avocat I. Vivoski strada Lăpușneanu, etajul de sus, vis-a-vis de otelul Binder. (189­ 6). Moșia Rediu­ Aldei Chișă­„«j din plasa Braniște județul Iași a D-lui sci Nicolai Callim­atei-Cataran­ in apropriere de oraș, in mărime aprocsima­tivă de 1000 fălci din care ca la 60 fălci pă­dure stejar și nnele, cu casă mică de locuit, 1 hambar, 1 standolă, 4 coșere 2 crâșme, 2 iazuri, 1 vie, 1 moară, se vinde de veci. A se adresa pentru condițiunele vânză­rii la Prințul Alecsand­ru Prigo­rie Gh­ieti­­nărești sau Tziganaș din județul Iași. Se dă și in arendă cu începere de la 23 April 1881. Arendașul poate să-și facă semănăturile chiar din toamna anului cu­rent. A se adresa sau la Doamna Sofia Carp, strada Română, sau la D. Mihail Cerkhez, strada Sărăriei. (59—12 D). CONST. LEONARDESCO. Profesor la Universitate, retrăgându-se din magistratură are onoare a face cunoscut că a îmbrățișat cariera de advocat, oferind ser­vitude, sale onor, public.­­ A se adresa la locuința sa, strada Păcurari, casa Goldental. Orele de consultațiuni de la­ 10—II a. m. și de la 5—8 p. m. TEL­E­G­E Viena 12 Mai Tu­i a­:"­unei lungi discuții camera depui­ților au adop­tat convențiunea de e­­merț încheeta cu Germania. Prezidentul consiliului de miniștri au invitat pe camera de a alege membrii delegațiunei austriace. Viena 12 Mai. „Ccur. Pol.“ i se comunica din Scutari­­u data de eri următoarele: „Pretinsa știre despre separarea di­verselor trialri albanez­e de suverani­tatea sultanului, nu este cu desevâr­­șire esacța. „Manifestările ce -­i ură Albanesii au de scop organizat­­ provinciei în principat autonom sub suzeranitatea sultanului, cu Ali-pașa din Gusinje ca principe al Albaniei. „Valiul Izzet pașa refuzînd de a recunoaște demersurile făcute pe lân­gă dânsul de cătră Albanesi, s’au vă­zut silit de a se retrage cu numerul nesuficient al trupelor turce de sub comanda sa in castelul de la Scutari unde așteaptă ajutoare. Londra 18 Mai. Ziarul „Standard“ anunță că liga albaneză au numit pe Bianchi, banchier italian din Scutari, ministru de finanțe al Albaniei. Ziarului „Daily­ News“ i se comu­nică din Petersburg cu împărăteasa Rusiei se află mai râu de­cît săptă­­mâna trecută. Constantinopol 18 Mai. Poarta au a­­derat la numirea d-lui Gosc­en în ca­litate de ambasador al Angliei în Turcia. D. Novicoff noul ambasador al Ru­siei este așteptat a sosi săptămâna a­­ceasta. Londra 13 Mai. Ziarul „Times“ zice că la ocasiunea primei întrevederi dintre contele Karolyi ambasadorul Austriei și lordul Granville, acest din urmă au expus încrederea ce are in desvoltarea instituțiunelor liberale din­­tre poporațiunele creștine din orient, și a adaos că neesecutarea complectă a tratatului de la Berlin ar provoca pericole serioase și că acel mai bun mijloc de a se evita unor întârzieri ar fi de a se exercita o presiune combi­nată a Europei asupra puterilor inte­resate. Karolyi au respuns asigurând pe Granville că alianța austro-ger­­mană are un sens pacific. Viena 18 Mai. (Camera deputați­lor). Guvernul au retras proiectul de convențiune cu Germania relativ la navigațiune pe Elba. Camera au procedat la alegerea membrilor delegațiunei austriace. De­legații pentru Bohemia au fost aleși dintre liberalii cari au refuzat de a subscrie compromisul. Deputații libe­rali ai Austriei de sus și conservato­rii din Stiria nu au luat parte la ale­gerea membrilor delegațiunei. Prezi­dentul au declarat că amînarea ca­merei va avea loc săptămâna viitoare. Viena 13 Mai. Contrar presupune­rilor că scrisoarea adresată de Glad­stone lui Karolyi ar fi fost precedată de negocieri între Austria și Anglia. „Corr. Pol.“ publică un comunicat o­­ficial constatând că negocierile care precedau publicarea acelei scrisori au FOILETON 28-4X. Ib­ert Despit. MYSTERUL din JEILS-MJE ș­i OJV. (Urmare). J­ean­na păli. — D-ta! urmă pictorul adresindu-se tinerei fe­mei. Cine s’a aruncat în mijlocul urmărirelor noa­stre ? D-ta! Care’i demonul ce-a făcut pe mizerabil să scape tot­ de-una când eram siguri a’l prinde? Tot d-ta ! Și dac’acuma ca’n tot­ de-una, Hilarion Gentil a dispărut, d-ta’l-ai scapat! Jeanna Simson își plecasă capul, mai întăi, îna­intea vorbelor supărătoare ale lui Richard Malvern. Dar cu cât tenorul vorbea, ea își ridica capul. Și privind pe Loic drept in față ea respinsă: — Aceasta! adevărat! — Visez... visez, murmură Loic... Jeannă, asta! peste putință, nu ești d-ta... — Da, sunt eu. — D-ta protectoara omului care­ a asasinat pe părintele meu ! Jeanna nu putu să respundă nimic. Era de-o pa­loare estremă. Ea căzu’n genunchi, ascunzindu’și ca­pul în mâni. Loic voi s’alerge la ea și s’o ridice. Dar primi in brațele sale un corp inert: ea era In acest timp, Richard Malvern căuta prin ca­meră să vadă pe unde­ a putut să fugă Hilarion Gen­til. El nu’ntârzie a discoperi. Mai in toate otelurile, camerile comunică’ntre ele ; o ușă’nchisă cu zevorul le disparte. Hilarion Gentil vezindu-să surprins, trase unul din zevoare și fugi prin odaea vecină. — Haide ! se gândi pictorul,­ este decis să nu­ prindem nici­o­dată ! Totuși, trebuia să fac o hotărâre. Cei doi tineri nu puteau sta într’o cameră de oțel cu o femee le­șinată. Ei se opriră la cea ce era mai simplu de fă­cut. Richard se dusă să’nștiințeze pe administrato­rul otelului, că o damă, venită cu ei, leșinasă, și ceru să­ aducă o trăsură. Transportată pe cântă­reața, și după câte­va minunte, trăsura plecă cu câ­­te și trei spre bulevardul Batignolles. Nici un curent nu se schimbă intre denșii în a­­cest drum dureros. Richard înțelegea cea ce trebuea să sufere Loic, și plângea această tortură ce era nesuferită. Baronul de Maudreuil gândea la această femee pe care­ o iubise atâta, și pe care­ o iubea încă, el o privea leșinată’n brațele lui și’și zicea că era im­posibil ca ea să fie amestecată’n acest secret rușinos și, sângerând alt­fel de­cât printr’o fatalitate bles­temată. Richard voia să’ncerce a­ procura agiutoare pentru a o scoate din acel leșin prelungit, când Jeanna deschisă ochii. Ea n’avu timp, a vorbi, căci deja trăsura se oprisă în fața atelierului. Marius Roussin îi aștepta­ cea întăi persoană pe care-o zeri cu cântăreața: — Jeanne ! strigă el. Și el se precipită spre dânsa strîngând-o cu fră­­gezime î n brațele sale. — Dar de unde-o cunoașteți d-voastră ? întrebă el pe Richard. — Ea a făcut să fugă Hilarion Gentil! Dar Marius Roussin era departe de-a împărtăși indignarea pictorului. — Sermană copilă! murmură el, văzind pe fața veștezită a Jeannei urma tuturor celor ce suferisă. Aceasta părea că­ și-a recapat puțină putere. Ea se sculă pe giumatate. — Moșule, zisă ea, spune­ că o fiică nu poate trăda pe tatăl seu. — Tatăl seu! — Hilarion Gentil este tatăl meu, urmă Jeanna, înțelegeți acuma, d-le de Maudreuil ? — D-ta fiica omului care a... — Nu, nu! el asasinul! Ah! singură această gândire m’a făcut să văr­ destule lacrimi. Dacă te­am părăsit, o dată la Paris, dacă te-am părăsit la Londra, am făcut-o pentru c’am crezut un moment că părintele meu era omorâtorul... Am avut însă o probă sigură că n’a dat el lovitura. — Care probă? Aceste doue cuvinte paralizară pe nefericita team­­­ă. Ea nu găsea nimic să respundă, când o femee intră in atelier: era Blanch­a. — Mé vei crede, pe mine, Loic, zisă ea, dacă ți-ași giura că nu­ părintele ei asasinul ? Scena lua altă fața. Fratele nu’nțelegea nimic din această aparițiune a surorei sale. Ce venea să facă acolo Blancha? D-na Darcourt urmă: — Frate, e dureroasă misiunea ce-am întreprins. Tu ai căutat pe criminal, și eu asemenea. Pe când tu urmăreai pe omul ce­ credeai culpabil, eu am mers drept la el. — I-ai vorbit tu acelui om ? — I-am vorbit. — Și ești sigură ? Blancha avu o nuanță de ezitațiune. Ea stătea lângă Richard Malvern; numai el văzu tulburarea profundă ce cuprinsese pe d-na Darcourt. — Sunt sigură, zisă ea clar, că n’a omorât el pe părintele nostru. fost pur și simplu o preschimbare de idei între Gladstone și Karolyi. Paris 13 Mai. Neînțelegerea din­tre minister și comisiunea însărcinată de a studia legea asupra întrunirilor au escitat o mare preocupare pintre cercurile politice. O crisă ministerială va avea proba­bil loc dacă Adunarea deputaților va adopta întregul proiect al comisiunei. Demisiunea d-lui Martel preziden­tul senatului este sigură din cauza relei stări a sănătăței sale. Londra 14 Mai. Ziarul­­ „Daily Te­legraph“ anunță că puterile se consfătu­­esc între ele asupra conduitei de ur­mat relativ la cazul când Poarta ar răspunde într-un mod negativ, în pri­vința Muntenegrului. Rusia ar fi pro­pus a se întrebuința mijloace eficace. Ziarului „Standard“ i se telegra­­fiază că Albanezii distrug podurile con­struite pe Drina cu scop de a împe­­deca pe Turci să treacă in Albania. După niște informațiuni ale ziaru­lui „Times“ nota adresată de Gran­ville reprezentanților Angliei din strei­­natate spre a explica misiunea lui Gosh­en, ar fi dărâmat posițiunea ma­relui vizir. O criză ministerială in Tur­cia este considerată ca o consecință probabilă a acestei note. Viena 14 Mai. Informațiuni din is­­voare sigure confirmă că știrea dată de ziarele Geneze in privința inde­pendenței Albaniei este o pură in­­vențiune. Constantinopol 14 Mai. Sultanul au dăruit Germaniei o mare proprietate situată la Therapia. Lui Loic nu i era permis a se mai îndoi, pentru ce-ar fi refuzat el a crede vorbele surorei sale ? Pentru ce Blancha, fiica baronului de Maudreuil, ar fi mințit ? — Te cred, zisă el. Tu știai clar... — Știam că tu iubești pe Jeanna. Poți s-o iu­bești Loic, ea­ demnă de de tine, înțeleg cea ce cugeți Loic, și prin urmare vei ști totul. Jeanna’ți va spune. — O ! vorbește, vorbește ! — Dar nu vezi că această germană femee moare de osteneală... Eu însumi voi îngriji-o. Ea va merge la mine, și mâni, când va putea îndura greutățile mărturisirei ce are a’ți face... numai atunci va vor­bi. Cât pentru Hilarion Gentil, îl vei vedea. — NI voi vedea... pe el! — Fiind­că cunoști înrudirea ce există între el și Jeanna, nu mai este nimic a’ți ascunde. Lori era foarte mișcat. El nu putea să se’ndo­­iască de sora sa. El înțelegea că Jeanna­ ascunsese­ că era fiica lui Hilarion Gentil, pentru un sezon pe care el nu­ știa încă, dar pe care­ va afla a doua zi. — Cupella mea­ la poartă, reluă Blancha, sui­te cu Jeanna și duceți-ve la oțel, ve urmez și eu... Richard Malvern se pregătea a­ urma; d-na Dar­court îi făcu semn să rămâe : — D-voastre, d-lor, zisă ea adresindu-se cătră Marius Roussin și cătră pictor, ne pot spune ade­vărul. Trebue ca d-voastră să ne agiutați a minți! Și atunci, cu vocea groasă, ea se­pară teribilul secret, secretul morței d-lui de Maudreuil... Marius Roussin și Richard Malvern ascultaseră cu groază: — D-voastră înțelegeți acuma, sfârși Blancha. Eu cunosc pe fratele meu, o pată pe numele seu l-ar omorâ. Nu trebue ca el să se-nvețe a­ura cea ce a iubit atâta 1 Íî !_ ________P­AT­R­O­N­U­L PILEI vânzure M­oșia Cămi­ STIL VECHI : T­u A Mai 4 Duminică

Next