Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-10-24 / nr. 122

Anul al 8-lea No. 122._____________IASSI, Vineri 24 Octomv. (5 Noemv.) 1880. Apare Duminica, tercurea și Vinerea. JBTerul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.—­­pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pie trimestru 7 fr. STREI NAT­AȚI?.........................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE >,­­ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. fIn N§­ 20 bani CURIERUL (TE­BALASSA«) FOAIA INTERESELOR GENERALE. C­alend­arull Septa­m­­anei STIL VECH( ZIUA | PAT­R­­ON­U­L Z­I­L­E­I | TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | ZIUA | PATRONUL ZILEI | Ras. Soar. | Apusul Soar. ' Octomv.' ~T~ - - - ~ Octomv. ’ ..... ' ' ' ............­^.^'^^^=4.­­.....v 19 Duminică Pr. Ioil„S. Felice 31 Duminică Wolfgang C—42 4—45 20 Luni M. Artimin C. Matrona­­n 9. 1 ... .. m _ 1 Luni Nov. f Z. S. S. 6­ 43 4-44 21 Marți C. Ilarion M. Dasie Teodora La 21 0ct­ 5 018 41 “• sara­­hmP 2 Marți Pomenir. rep. 6-45 4-41 22 Mercuri M. Alexan. Averchie Ana Elisav. favorabil, lumină nouă. 3 Mercuri Gottlieb 6—47 4—40 23 Joi Ap. Iacov fratele Domnului 4 Joi Carol 6—48 4—39 24 Vineri M. Harota Sevastiana Valentin 5 Vineri Emeric 6—50 4—36 25 Sămbătă M. Valeriu Marcian Anastasie. 6 Sâmbătă Leonhard 6—52 4—35 S ®renul An­uin­ciu­rilor PAGINA I. 50 b. Pag. IIT. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri ia D-ț Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbacbgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­­geu Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iTi*. 20 bani inch­iriez Casa mare zidită din nou a D-lui Gheorghi Cozadin situată in strada Română. (409—6) Sub­semnatul aduce la cunoscința onor. Public că a primit un nou transport de COVOARA PERSIENEȘTI in diferite mărimi și de o calitate bună pre­cum și diferite anticități, mese și fețe de me­se etc. și le vend cu prețuri moderate la magazia ce am deschis’o in strada mare vis­­a-vis de grand Hotel d’Europe (Glanz­ ală­ture cu Dl. Heck fotograf, Mirsa, Maussen-4­03­­­ 6) Pe Keiler Darabani sunt de dat in arendă 1200 fălci pă­mânt de arat, sudat și cosită in total sau in părți mai mici, pe unul sau mai mulți ani. Doritorii se pot adresa la cancelarie a moșiei spre a lua informațiuni despre preț și condițiunele arendării. 6 xxxxxxxxxxxxx JAGASNUL de NOUVEAUTES­ ­ \ IEIDEL JACOffITZ No. 8. Dughenele Ghemich No. 8. Aduce Îi cunoștința Onor. Pu­­­­blic că au primit acum de curând­­ în mangasie felurite mărfuri de ma­­­­nufactură adică: Mătăsării­e colorate și negre, »ați­nu­ri de matasat si cati- 1­fele «le- atașă Ii­ dirite I 1 colori. Asemene toate felurile de jaquete, paltoane, dormale de tiflu­­ și de matasă pentru dame și copii , de cele mai nouă modele , costume gata și costume de robe, batiste , felurite colori etc. lînărie, caolimir,­­ felurite crepouri și felurite gar­­­­nituri pentru camașe, olandă de I Ceurtai belgiene și alte feluri de plande albituri pentru de masă stofe 1 de mobile, de gustul cel mai eme­­r­gant precum și alte obiecte de îm­brăcăminte și de mobilat etc. etc. , cu prețuri foarte moderate. XXXXXXXXXXXXX T­ELEGRAME Dublin 1 now. Ele s’au ținut in Ir­landa nouă m­eetinguri. Membrii ir­­landezi din parlament asistau la aces­te meetinguri. Urmăririle contra ca­pilor ligei agrarie au început imediat. Spiritele sunt forte agitate. Pesta 2 nov. Comisiunea delegațiu­­nei austriace a votat in unanimitate creditul cerut pentru ameliorarea hra­nei soldaților; a respins cu 10 con­tra 8 voturi creditul pentru a procu­ra cai căpitanilor de infanterie, a a­­doptat cu 10 contra 8 voturi propu­nerea de a se reduce 1,375,208 flo­rini bugetul ordinar al ministeriului de războiu prin chemarea mai târzie a recruților; in fine a aprobat credi­tele extraordinare pentru trupele ce ocupă Bosnia și Herțegovina. Londra 2 nov. Știrile din Africa meridională spun că situațiunea este critică in aceasta regiune. Toți Basti­­tosi din mai multe triburi s’au aso­ciat să rescoala. „Times“ desminte propunerea a­­tribuită d-lui Paget că dacă Turcia ar întârzia de a remite Dub­igno, An­glia singură ar constrînge pe Turcia de a executa tratatul de Berlin, New-York . nov. Negocierele de pace intre Chili și Peru nu au isbutit. Borna 2 nov. Garibaldi a sosit ieri la Milan și a fost primit în mijlocul unor sgomotoase ovațiuni. După Garibaldi au sosit eri și Ro­chefort, Blanqui, Olivier, Pain și Assi. Ziarele anunță că principele Hohen­lohe este greu bolnav la Neapole. Berlin 2 nov. D. Radovici pleacă mâne la Atena spre a încredința re­gelui Greciei scrisorile sale de reche­mare. De la Atena va merge la Con­stantinopole spre a înlocui pe corni­țele Hatzfeld. Petersburg 2 nov. D. Abaza, prezi­dentul departamentul de economie și de finance, este numit ministru de fi­nance. Petersburg 2 nov­­mează noapte. Duetul privitor la contele Loris Me­­lk­of este desmințit. Bom­a 2 nov. Ziarul „Aurora“ a­­sigură că de curînd intre guvernul Rusiei și Vatican s’a subscris un con­cordat in privința unor chestiuni de mare interes religios, in urma acestuia raporturile întrerupte de mai mulți a­­ni vor relua cursul lor regulat. Berlin 2 nov. In camera deputați­lor ministru de finance declară că de­ficitul anului trecut se ridică la 5 mi­lioane de maree,­­care se va acoperi cu un împrumut. Budgetul pe 1880— 1881 se echilibrează la venituri și chetueli cu suma 912,333,000 maree. După acordul stabilit intre miniștii de finanțe ale diverselor state Germane, escedentele sigure pe care le vor da nouele imposite a­le împărăției vor fi încredințate la reducerile impozitelor directe. „Gazeta Germaniei de Nord“ de­clară fără temei știrea că principele de Bismark ar fi demisionat sau s’ar gândi să facă aceasta. Londra 3 nov. Guvernul englez a început in Irlanda urmăriri in contra a treisprezece membri de ai ligei a­­grarie, intre cari figurează Parnell și alți patru membri din Parlament. Ei sunt acuzați pentru crima de conspi­­rațiune. New-york 3 nov. Garfield este ales president al Statelor-Unite și Arthur vice-president. FOILETON 15 Philibert Ăudebrand. Ochii JW c g fr* i ȘI OCHII ALBAȘTRI. (Urmare). — Haide, relua din partea sa bătrânul elegant, am vorbit o mulțime, am făcut o mulțime și cu tote acestea ea nu va fi de­cât pe jumătate convertită. Acestă germană Matildă îmi face efectul unei rân­­dunele din luna lui mai cărea i s’au tăet aripile. In fie­care moment ea ar vrea să s’arunce in aer, și ea’i condemnată a se târâ pe pământ. Dar ce’i de făcut ? CRONICA INTERNĂ Acte Oficiale. Se deschide ministerului afacerilor străi­ne un credit extra­ordinar de lei 10,000 pentru plata unei treimi de prețul învoit între ministrul nostru plenipotențiar la Paris și casa Worms, et Levy, pentru mobilierul necesar acelei legațiuni, era pentru rest să se prevadă în bugetul acelui minister pe anii 1881 și 1882, câte 10.000 lei. Un credit extra­ordinar de 3.428 lei și 81 bani, este deschis ministerului afa­cerilor străine pentru plata comandei unor decorațiuni ale țării. In virtutea art. 25 din legea compta­­bilității generale a Statului, se deschide pe sama ministerului de interne un credit suplimentar de 8000 lei, la art. 61, cap. VI al bugetului anului 1880 —1881, «di­urne pentru juriul concursurilor, precum și pentru inspecția serviciului sanitar și combaterea epizotiei”, servind acel credit și pentru cheltueli de desinfecțiune a con­­tagiului lăsat de vitele bolnave, și care credit se va acoperi din fondul destinat prin bugetul general al Statului, pentru deschidere de credite extra­ordinare și suplimentare. In virtutea art. 5 din legea compta­­bilității generale a Statului, se deschide pe suma ministerului de interne un credit suplimentar de 1200 lei la art. 55, sta­tul Nr. 8, al bugetului acelui minister, pe 1880—1881, pentru diurnele ședin­țelor ce vor ținea membrii comisiunii ve­terinare, și care credit se va acoperi din fondul destinat, prin bugetul general al Statului, pentru deschidere de credite extra­ordinare și suplimentare. Consiliul general al județului Covurlui este autorizat a primi casele cu locul lor, situate in orașul Galați, făcute do națiune județului, fără nici o condiție, de către d. Ch. P. Goetz și comp., din citatul oraș. — Se declară deschisă sesiunea sân­tului Sinod pe d­­ta de 20 Octombre. — D. loan Sterian se numește în pos­tul de șef de manevre la gara Ploești. — D. Gr. Cerchez, inginer, se numește profesor la școla de poduri și șosele din București. — D. N. N. Bobescu, se numește in­spector financiar. — D-nii D. Sturdea și locot.-colonel Scheleti, sunt numiți membri în consiliul de administrație al regiei monopolului tu­tunurilor . — Se deschide ministerului afacerilor streine un credit suplimentar de lei 25000 pentru cheltueli diplomatice. Se aprobă aranjamentul particular te­legrafic, încheiat între România și Rusia . — Consiliul comunei rurale Toprai- Sari, din județul Kiustendja este disolvat. —■ D. N. Anastasescu s’a confirmat in funcțiunea de primar al comunei urbane Văleni din Prahova . — S’a încuviințat ca eforia spitalelor civile, din București se primescă dona­­țiunea lăsată de repausatul Ioan Petrovici, ce consistă în casele cu tote dependințele din suburbia Icona, strada Sf. Spiridon, No. 22 precum și alte obiecte mobile. — Sunt numiți și permutați în magis­tratură . D. I. Taușan licențiat de la faculatea din Paris, supleant la tribunalul Tecuci. D. Lazăr Zadaricenu, suplean la tribu­nalul Vlașca. D. Eracle C. Leonida supleant la tri­bunalul Râmnicu-Sărat. D. Ștefan Rein, grefier la curtea din Focșani. D. M. Cosmescu, prim-procuror la tri­bunalul Mehedinți. D. G. Nicolescu substitut la tribunalul Argeș. D. G. Macoveiu judecător la ocolul Roșiori-de-Vede, și d. Michăescu Măgurenu judecător la ocolul Râmnicu-Serat. D. ministru al instrucției a sosit ori in București, din călătoria prin Moldova. Sâmbătă a sosit în Viena de Calimachi Catargiu și a coborât la Grand-Hotel, IV. Intre acestea, bătrânul marchiz muri. Matilda plânsă pe părintele seu, pe care-l iubea, în fond, dar plecarea octogenarului pe cea lume dădea mai multă întindere singurătăței micului otel. Pe viitor, ea va fi deci mai puțin înconjurată încă. Fostul marchiz fusese un om fantastic. Murind, ea lăsă fiicei sale o mărturie despre bizareria gân­­direi sale; acestă mărturie era un plic închis cu acesta inscripțiune , Matildei, pentru a fi deschis a doua­ ori după mortea mea. După înmormântare, când desfăcu învelitorea pachetului, găsiră numai cât o scrisare de vr’o trei­z­eci de linii, care n’a­­vea nimic de mysterios. «Scumpă copilă. zicea marchizul, îmi e penibil a mă duce lăsându-te saracă , totuși am a’ți da o com­­pensațiune. Ascultă bine. Dacă te vor ajunge­­ file rele sau dacă starea în care ești in acest moment nu’ți va mai părea suportabilă, te vei putea adresa din partea mea la un vech­iu căpitan de vas, astă­­zi în reședință la Amsterdam (Olanda). «Acel pe care vrea să ți’l arăt este căpitanul Marc-Ludovic-Achile du Dresnes, cel mai vechiu din amicii mei. Când erai cu totul mică, el te-a jucat pe genunchii săi. Mai mult încă, el ți-a servit de nanaș, cea ce-i aprope o legătură de înrudire. Pen­tru mine, eu am fost tovarășul seu de nebunii și de lupte, acum șesă-^eci de ani, când făceam îm­preună piraterie in marea Indielor. «Cu meseria de pirat pe care­ o exercitam atunci, ștrengarul câștiga ceva ca un milion și jumătate, și trăia cam prost. Am luat informațiuni; el n’are in realitate alt moștenitor în lume de­cât pe tine. Te autorizez a te adresa la el. Pentru a te face cu­noscută, îți va fi de ajuns a’i trimite numele tău,­­lece linii de o politeță afectuosă și crucea mea Saint-Louis. „MARCHIZUL DE SORRIERES.* — Dar asta’i o lovitură a ceriului­ strigă Saint- Rambert după ce a citit și răscutit acest bilet de dincolo de mormânt. — Trebue deci să fac cea ce’mi e recomandat ? întrebă Matilda. — Forte sigur și fără cea mai mică întârziere, respinsă ex-b­onul. De a doua (U) o suplică întorsă cu o artă cu to­tul femească pleca la Olanda. — Cine știe, își zicea frumosa văduvă, fiind­că n’am de loc noroc, póte nu’mi va veni respunsul ? Matibda se’nșala. După Zece Zile, se adună la oțel o scrisóre mar­cată cu timbrul Olandei: era de la vechiul căpitan de vas. Pe lângă acestă scrisóre era o cutie de pele de Rusia care cuprindea probabil vr’un present, începură naturalminte prin a lua cunoștință de scrisore: „Scumpă fină, fiica «Nu mă’ndoesc un singur moment că tu nu ești vechiului meu amic, marchizul de Sorbières. Crucea lui Saint-Louis și cea ce­ mi-ai scris sunt probe îndestulătore. Pentru acesta îți trimet, ca semn de amintire, un tas pe porcelan de Japonia decorat cu două diamante, o minune intre minuni. «Acest tas este un monument istoric, fiind­că a aparținut o­dinioră celebrului Tipoo­ Saib. In timpul caravanelor nostre îndrăcite, l-am luat din casa u­­nui nabab englez pe care am avut plăcerea a­ ltăea în două ca o forte frumosă lovitură de secure. Nu te spăimânta. Lucrurile nu se petrec nici­o­dată alt­fel în piraterie. Pentru a reveni la tas, se pare că acestă jucărie valoreză vr’o doue­zeci de mii franci din causa brilantelor cari­ o decorăză. Păstre­­z’o căt vei putea. «De vei păstra-o sau vei desface-o, puțin îmi pa­să , e singurul lucru pe care trebue să’l ai de la mine. Fiind tot lup de marea în suflet, am promis să las totă starea mea marinarilor olandezi, cari, după gustul meu, sunt primii omeni de mare în lu­me. Pate fi cine­va sigur că nu’mi voi schimba ho­tărârea. „Asta însamnă, scumpă fină, ca să nu’ți mai dai ostenela a’mi scrie. Ar fi niște hârtie perdută. De mult timp am luat hotărârea a’mi aprinde pipa cu tóte scrisorile ce mi se adresază ; crede că voi face și pentru tine cea ce fac pentru cei­l­alți. «Adieu. Bună sanatoate și noroc bun. „MARC-LUDOVIC-ACHILE DU DRESNEL, „Lup de mare în suflet”. — Ei bine, iată un original șăgalnic ! strigă Saint- Rambert. — Iată o inimă forte rea! adaogă Matilda. In primul moment, neascultând de­cât vocea ciu­­mei, delasata vorbea să trimită înapoi rasul. — Pazește-te de asta, îi pisă amicul seu care’i servea de povățuitor. Mai întăi acest tas este o bu­cată rară; vi s’a spus, o religvă a trecutului. Gân­­diți-vă deci , un imparat din extremul Orient bea din ea ! Ore se găsește încă unul asemenea în lume ? Așa după cum o scrisesă lupul de marea, era în adevăr o minune între minuni. Un artist necunos­cut o acoperisă cu culori vii, așa cum se iubesc in țerile Sarelui. Totul forma un peisagiu estravagant sau una din aceste enigme nedescifrabile cari sunt in gustul vechilor civilizațiuni asiatice. In cuvetă se vedeau paseri și flori improbabile, niște lucruri cari nu s’au vezut nici­o­dată in Europa. De-a lungul marginelor se vedea un tigru având o spadă înflă­cărată pe cap și’n ghere un dragon sfâșiat. In față, o capră de Thibet, liniștită, dulce, sub­Zetare. Ca torte, două mari diamante sculptate cu forte mare știință. — Nu există de­sigur nimic comparabil la nici

Next