Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-10-24 / nr. 122
Anul al 8-lea No. 122._____________IASSI, Vineri 24 Octomv. (5 Noemv.) 1880. Apare Duminica, tercurea și Vinerea. JBTerul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.—pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pie trimestru 7 fr. STREI NATAȚI?.........................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE >, 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. fIn N§ 20 bani CURIERUL (TEBALASSA«) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Calendarull Septamanei STIL VECH( ZIUA | PATRONUL ZILEI | TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | ZIUA | PATRONUL ZILEI | Ras. Soar. | Apusul Soar. ' Octomv.' ~T~ - - - ~ Octomv. ’ ..... ' ' ' ............^.^'^^^=4......v 19 Duminică Pr. Ioil„S. Felice 31 Duminică Wolfgang C—42 4—45 20 Luni M. Artimin C. Matronan 9. 1 ... .. m _ 1 Luni Nov. f Z. S. S. 6 43 4-44 21 Marți C. Ilarion M. Dasie Teodora La 21 0ct 5 018 41 “• sarahmP 2 Marți Pomenir. rep. 6-45 4-41 22 Mercuri M. Alexan. Averchie Ana Elisav. favorabil, lumină nouă. 3 Mercuri Gottlieb 6—47 4—40 23 Joi Ap. Iacov fratele Domnului 4 Joi Carol 6—48 4—39 24 Vineri M. Harota Sevastiana Valentin 5 Vineri Emeric 6—50 4—36 25 Sămbătă M. Valeriu Marcian Anastasie. 6 Sâmbătă Leonhard 6—52 4—35 S ®renul Anuinciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. IIT. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri ia D-ț Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbacbgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugeu Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iTi*. 20 bani inchiriez Casa mare zidită din nou a D-lui Gheorghi Cozadin situată in strada Română. (409—6) Subsemnatul aduce la cunoscința onor. Public că a primit un nou transport de COVOARA PERSIENEȘTI in diferite mărimi și de o calitate bună precum și diferite anticități, mese și fețe de mese etc. și le vend cu prețuri moderate la magazia ce am deschis’o in strada mare visa-vis de grand Hotel d’Europe (Glanz alăture cu Dl. Heck fotograf, Mirsa, Maussen-403 6) Pe Keiler Darabani sunt de dat in arendă 1200 fălci pământ de arat, sudat și cosită in total sau in părți mai mici, pe unul sau mai mulți ani. Doritorii se pot adresa la cancelarie a moșiei spre a lua informațiuni despre preț și condițiunele arendării. 6 xxxxxxxxxxxxx JAGASNUL de NOUVEAUTES \ IEIDEL JACOffITZ No. 8. Dughenele Ghemich No. 8. Aduce Îi cunoștința Onor. Public că au primit acum de curând în mangasie felurite mărfuri de manufactură adică: Mătăsăriie colorate și negre, »aținuri de matasat si cati- 1fele «le- atașă Ii dirite I 1 colori. Asemene toate felurile de jaquete, paltoane, dormale de tiflu și de matasă pentru dame și copii , de cele mai nouă modele , costume gata și costume de robe, batiste , felurite colori etc. lînărie, caolimir, felurite crepouri și felurite garnituri pentru camașe, olandă de I Ceurtai belgiene și alte feluri de plande albituri pentru de masă stofe 1 de mobile, de gustul cel mai emergant precum și alte obiecte de îmbrăcăminte și de mobilat etc. etc. , cu prețuri foarte moderate. XXXXXXXXXXXXX TELEGRAME Dublin 1 now. Ele s’au ținut in Irlanda nouă meetinguri. Membrii irlandezi din parlament asistau la aceste meetinguri. Urmăririle contra capilor ligei agrarie au început imediat. Spiritele sunt forte agitate. Pesta 2 nov. Comisiunea delegațiunei austriace a votat in unanimitate creditul cerut pentru ameliorarea hranei soldaților; a respins cu 10 contra 8 voturi creditul pentru a procura cai căpitanilor de infanterie, a adoptat cu 10 contra 8 voturi propunerea de a se reduce 1,375,208 florini bugetul ordinar al ministeriului de războiu prin chemarea mai târzie a recruților; in fine a aprobat creditele extraordinare pentru trupele ce ocupă Bosnia și Herțegovina. Londra 2 nov. Știrile din Africa meridională spun că situațiunea este critică in aceasta regiune. Toți Bastitosi din mai multe triburi s’au asociat să rescoala. „Times“ desminte propunerea atribuită d-lui Paget că dacă Turcia ar întârzia de a remite Dubigno, Anglia singură ar constrînge pe Turcia de a executa tratatul de Berlin, New-York . nov. Negocierele de pace intre Chili și Peru nu au isbutit. Borna 2 nov. Garibaldi a sosit ieri la Milan și a fost primit în mijlocul unor sgomotoase ovațiuni. După Garibaldi au sosit eri și Rochefort, Blanqui, Olivier, Pain și Assi. Ziarele anunță că principele Hohenlohe este greu bolnav la Neapole. Berlin 2 nov. D. Radovici pleacă mâne la Atena spre a încredința regelui Greciei scrisorile sale de rechemare. De la Atena va merge la Constantinopole spre a înlocui pe cornițele Hatzfeld. Petersburg 2 nov. D. Abaza, prezidentul departamentul de economie și de finance, este numit ministru de finance. Petersburg 2 novmează noapte. Duetul privitor la contele Loris Melkof este desmințit. Boma 2 nov. Ziarul „Aurora“ asigură că de curînd intre guvernul Rusiei și Vatican s’a subscris un concordat in privința unor chestiuni de mare interes religios, in urma acestuia raporturile întrerupte de mai mulți ani vor relua cursul lor regulat. Berlin 2 nov. In camera deputaților ministru de finance declară că deficitul anului trecut se ridică la 5 milioane de maree,care se va acoperi cu un împrumut. Budgetul pe 1880— 1881 se echilibrează la venituri și chetueli cu suma 912,333,000 maree. După acordul stabilit intre miniștii de finanțe ale diverselor state Germane, escedentele sigure pe care le vor da nouele imposite ale împărăției vor fi încredințate la reducerile impozitelor directe. „Gazeta Germaniei de Nord“ declară fără temei știrea că principele de Bismark ar fi demisionat sau s’ar gândi să facă aceasta. Londra 3 nov. Guvernul englez a început in Irlanda urmăriri in contra a treisprezece membri de ai ligei agrarie, intre cari figurează Parnell și alți patru membri din Parlament. Ei sunt acuzați pentru crima de conspirațiune. New-york 3 nov. Garfield este ales president al Statelor-Unite și Arthur vice-president. FOILETON 15 Philibert Ăudebrand. Ochii JW c g fr* i ȘI OCHII ALBAȘTRI. (Urmare). — Haide, relua din partea sa bătrânul elegant, am vorbit o mulțime, am făcut o mulțime și cu tote acestea ea nu va fi decât pe jumătate convertită. Acestă germană Matildă îmi face efectul unei rândunele din luna lui mai cărea i s’au tăet aripile. In fiecare moment ea ar vrea să s’arunce in aer, și ea’i condemnată a se târâ pe pământ. Dar ce’i de făcut ? CRONICA INTERNĂ Acte Oficiale. Se deschide ministerului afacerilor străine un credit extraordinar de lei 10,000 pentru plata unei treimi de prețul învoit între ministrul nostru plenipotențiar la Paris și casa Worms, et Levy, pentru mobilierul necesar acelei legațiuni, era pentru rest să se prevadă în bugetul acelui minister pe anii 1881 și 1882, câte 10.000 lei. Un credit extraordinar de 3.428 lei și 81 bani, este deschis ministerului afacerilor străine pentru plata comandei unor decorațiuni ale țării. In virtutea art. 25 din legea comptabilității generale a Statului, se deschide pe sama ministerului de interne un credit suplimentar de 8000 lei, la art. 61, cap. VI al bugetului anului 1880 —1881, «diurne pentru juriul concursurilor, precum și pentru inspecția serviciului sanitar și combaterea epizotiei”, servind acel credit și pentru cheltueli de desinfecțiune a contagiului lăsat de vitele bolnave, și care credit se va acoperi din fondul destinat prin bugetul general al Statului, pentru deschidere de credite extraordinare și suplimentare. In virtutea art. 5 din legea comptabilității generale a Statului, se deschide pe suma ministerului de interne un credit suplimentar de 1200 lei la art. 55, statul Nr. 8, al bugetului acelui minister, pe 1880—1881, pentru diurnele ședințelor ce vor ținea membrii comisiunii veterinare, și care credit se va acoperi din fondul destinat, prin bugetul general al Statului, pentru deschidere de credite extraordinare și suplimentare. Consiliul general al județului Covurlui este autorizat a primi casele cu locul lor, situate in orașul Galați, făcute do națiune județului, fără nici o condiție, de către d. Ch. P. Goetz și comp., din citatul oraș. — Se declară deschisă sesiunea sântului Sinod pe dta de 20 Octombre. — D. loan Sterian se numește în postul de șef de manevre la gara Ploești. — D. Gr. Cerchez, inginer, se numește profesor la școla de poduri și șosele din București. — D. N. N. Bobescu, se numește inspector financiar. — D-nii D. Sturdea și locot.-colonel Scheleti, sunt numiți membri în consiliul de administrație al regiei monopolului tutunurilor . — Se deschide ministerului afacerilor streine un credit suplimentar de lei 25000 pentru cheltueli diplomatice. Se aprobă aranjamentul particular telegrafic, încheiat între România și Rusia . — Consiliul comunei rurale Toprai- Sari, din județul Kiustendja este disolvat. —■ D. N. Anastasescu s’a confirmat in funcțiunea de primar al comunei urbane Văleni din Prahova . — S’a încuviințat ca eforia spitalelor civile, din București se primescă donațiunea lăsată de repausatul Ioan Petrovici, ce consistă în casele cu tote dependințele din suburbia Icona, strada Sf. Spiridon, No. 22 precum și alte obiecte mobile. — Sunt numiți și permutați în magistratură . D. I. Taușan licențiat de la faculatea din Paris, supleant la tribunalul Tecuci. D. Lazăr Zadaricenu, suplean la tribunalul Vlașca. D. Eracle C. Leonida supleant la tribunalul Râmnicu-Sărat. D. Ștefan Rein, grefier la curtea din Focșani. D. M. Cosmescu, prim-procuror la tribunalul Mehedinți. D. G. Nicolescu substitut la tribunalul Argeș. D. G. Macoveiu judecător la ocolul Roșiori-de-Vede, și d. Michăescu Măgurenu judecător la ocolul Râmnicu-Serat. D. ministru al instrucției a sosit ori in București, din călătoria prin Moldova. Sâmbătă a sosit în Viena de Calimachi Catargiu și a coborât la Grand-Hotel, IV. Intre acestea, bătrânul marchiz muri. Matilda plânsă pe părintele seu, pe care-l iubea, în fond, dar plecarea octogenarului pe cea lume dădea mai multă întindere singurătăței micului otel. Pe viitor, ea va fi deci mai puțin înconjurată încă. Fostul marchiz fusese un om fantastic. Murind, ea lăsă fiicei sale o mărturie despre bizareria gândirei sale; acestă mărturie era un plic închis cu acesta inscripțiune , Matildei, pentru a fi deschis a doua ori după mortea mea. După înmormântare, când desfăcu învelitorea pachetului, găsiră numai cât o scrisare de vr’o treizeci de linii, care n’avea nimic de mysterios. «Scumpă copilă. zicea marchizul, îmi e penibil a mă duce lăsându-te saracă , totuși am a’ți da o compensațiune. Ascultă bine. Dacă te vor ajunge file rele sau dacă starea în care ești in acest moment nu’ți va mai părea suportabilă, te vei putea adresa din partea mea la un vechiu căpitan de vas, astăzi în reședință la Amsterdam (Olanda). «Acel pe care vrea să ți’l arăt este căpitanul Marc-Ludovic-Achile du Dresnes, cel mai vechiu din amicii mei. Când erai cu totul mică, el te-a jucat pe genunchii săi. Mai mult încă, el ți-a servit de nanaș, cea ce-i aprope o legătură de înrudire. Pentru mine, eu am fost tovarășul seu de nebunii și de lupte, acum șesă-^eci de ani, când făceam împreună piraterie in marea Indielor. «Cu meseria de pirat pe care o exercitam atunci, ștrengarul câștiga ceva ca un milion și jumătate, și trăia cam prost. Am luat informațiuni; el n’are in realitate alt moștenitor în lume decât pe tine. Te autorizez a te adresa la el. Pentru a te face cunoscută, îți va fi de ajuns a’i trimite numele tău,lece linii de o politeță afectuosă și crucea mea Saint-Louis. „MARCHIZUL DE SORRIERES.* — Dar asta’i o lovitură a ceriului strigă Saint- Rambert după ce a citit și răscutit acest bilet de dincolo de mormânt. — Trebue deci să fac cea ce’mi e recomandat ? întrebă Matilda. — Forte sigur și fără cea mai mică întârziere, respinsă ex-bonul. De a doua (U) o suplică întorsă cu o artă cu totul femească pleca la Olanda. — Cine știe, își zicea frumosa văduvă, fiindcă n’am de loc noroc, póte nu’mi va veni respunsul ? Matibda se’nșala. După Zece Zile, se adună la oțel o scrisóre marcată cu timbrul Olandei: era de la vechiul căpitan de vas. Pe lângă acestă scrisóre era o cutie de pele de Rusia care cuprindea probabil vr’un present, începură naturalminte prin a lua cunoștință de scrisore: „Scumpă fină, fiica «Nu mă’ndoesc un singur moment că tu nu ești vechiului meu amic, marchizul de Sorbières. Crucea lui Saint-Louis și cea ce mi-ai scris sunt probe îndestulătore. Pentru acesta îți trimet, ca semn de amintire, un tas pe porcelan de Japonia decorat cu două diamante, o minune intre minuni. «Acest tas este un monument istoric, fiindcă a aparținut odinioră celebrului Tipoo Saib. In timpul caravanelor nostre îndrăcite, l-am luat din casa unui nabab englez pe care am avut plăcerea a ltăea în două ca o forte frumosă lovitură de secure. Nu te spăimânta. Lucrurile nu se petrec niciodată altfel în piraterie. Pentru a reveni la tas, se pare că acestă jucărie valoreză vr’o douezeci de mii franci din causa brilantelor cari o decorăză. Păstrez’o căt vei putea. «De vei păstra-o sau vei desface-o, puțin îmi pasă , e singurul lucru pe care trebue să’l ai de la mine. Fiind tot lup de marea în suflet, am promis să las totă starea mea marinarilor olandezi, cari, după gustul meu, sunt primii omeni de mare în lume. Pate fi cineva sigur că nu’mi voi schimba hotărârea. „Asta însamnă, scumpă fină, ca să nu’ți mai dai ostenela a’mi scrie. Ar fi niște hârtie perdută. De mult timp am luat hotărârea a’mi aprinde pipa cu tóte scrisorile ce mi se adresază ; crede că voi face și pentru tine cea ce fac pentru ceilalți. «Adieu. Bună sanatoate și noroc bun. „MARC-LUDOVIC-ACHILE DU DRESNEL, „Lup de mare în suflet”. — Ei bine, iată un original șăgalnic ! strigă Saint- Rambert. — Iată o inimă forte rea! adaogă Matilda. In primul moment, neascultând decât vocea ciumei, delasata vorbea să trimită înapoi rasul. — Pazește-te de asta, îi pisă amicul seu care’i servea de povățuitor. Mai întăi acest tas este o bucată rară; vi s’a spus, o religvă a trecutului. Gândiți-vă deci , un imparat din extremul Orient bea din ea ! Ore se găsește încă unul asemenea în lume ? Așa după cum o scrisesă lupul de marea, era în adevăr o minune între minuni. Un artist necunoscut o acoperisă cu culori vii, așa cum se iubesc in țerile Sarelui. Totul forma un peisagiu estravagant sau una din aceste enigme nedescifrabile cari sunt in gustul vechilor civilizațiuni asiatice. In cuvetă se vedeau paseri și flori improbabile, niște lucruri cari nu s’au vezut niciodată in Europa. De-a lungul marginelor se vedea un tigru având o spadă înflăcărată pe cap și’n ghere un dragon sfâșiat. In față, o capră de Thibet, liniștită, dulce, subZetare. Ca torte, două mari diamante sculptate cu forte mare știință. — Nu există desigur nimic comparabil la nici