Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-06-10 / nr. 65
Pag. 2. ANUL IX No. 65. i rul a fost venit timp, câci aceste două persone au scaptin acastă luntre, îndată după aflare» »«estei întâmplări, administrațiunea 1"« la » lua măsuri pentru căutarea cadavrelor celor înecați. Sub locot. Ionescu se dibuie, iar soldatul e puțin indispus. II «Livrele încă nu s’au găsit până in momentul când vă scriu aceste. Acest accident s’a întâmplat intre 6 restul și 12 a. m. (V. C.) «Timpul ®lice că, guvernul bulgar negociază, se «plice cu ministerul finanțelor pentru baterea a căteva milione de lei pentru Bulgaria. Tot «Timpulțlice că circulă zgomotul că d. Dim. Sturza, ministrul finanțelor, ’și va părăsi portofoliul. Nu se vorbește insă de cine’l va înlocui. D. Luther, proprietar de fabrică de bere în București, a fost primit în audiență de M. S. Regele. El a oferit Regelui, în amintirea cortegiului de la 11 Mai, un buriu de stejar, care a figurat pe carul berarilor. Citim în «Poșta Pruteanul prins, hoțiele n’au luat sfârșit în districtul nostru. Din rămășițele bandei lui Pruteanu s’a format o nouă bandă sub conducerea unui oarecare Cojocea care continuă a jefui lumea. S’au trimes poteri pentru prinderea ei dar pănă acum nu s’a putut pune măna pe nici unul din hoți. Joia trecută a fost o furtună în București. Fulgerul a trăsnit în mai multe locuri. Așa a isbit colțul unei case din strada Surorilor. Intr’o casă nelocuită, de pe strada Aurorei, un om trecând în acel moment pe lângă casă, a fost puțin atins, dar a scăpat cu o scurtă amețală. Pe șosaua Filaretul, trăsnetul a despicat doi stâlpi de telegraf. (Pop.) Luni dimineață intre 8 și 9 oare un tren cu urrieri care eșua din gara Bărboși s’au ciocnit violent la prima curbă cu un tren plecat înainte, 17 vagoane sunt distruse, 7 oameni răniți și șeful trenului Constantinescu ucis. - - IL - L - ---- . ____— - 0-- ~ UStA grav rănit. Primul procuror s-au transportat la fața locului și au procedat la anchetă. CURIERUL TH.BAL ASSAN. ------------------------- SERBATO1RIA distribuirei recompensilor la exponenții de la exposiția de arte și industrii române. 31 Mai 1881. M.M. TJj. Regele și Regina au dat o nouă dovadă de solicitudine pentru desvoltarea industrielor la români, împărțind împreună medaliile și diplomele. Sala Ateneului era decorată cu mult gust și în stil național. Pereții decorați jur împrejur cu verdeață de stejar și brad. Cifrele Regale, blasonele societății „Concordia Română,“ erau înconjurate de stindarde. In capul sălii era rădicată o estradă largă, îmbrăcată cu postav roș; la mijlocul estradei o altă tribună de-asupra căreia se înălța un cort de o înălțime de 7 metri compus întreg de frunză de spior presarat cu o mulțime de trandafiri albi și roși și având aspectul unui covor admirabil. De-asupra cortului era așezată, în mărime de 1 și jum. metri, Coroana de oțel a României căptușită cu atlas roș închis. E nudul cortului era căptușit cu alb și în mijlocul fundului inițialele Regale în rose roșii, iar sub tronurile de catifea roșie erau așternute, peste alta albă, scorțe. De-a drepta și de-a stânga cortului pereții erau îmbrăcați cu scorțe și cu vălnicie culori vii și alse, pe un câmp de alta albă pănă la o înălțime de 2 metri. Jur împrejurul estradei erau așezate flori de grădină îngrădite cu piatră de stâncă , din acestă grădină închipuită să ridica la drepta și la stânga cortului busturile M.M. L.U Regele și Regina ear la drepta și la stânga estradei erau așezate busturile Domnilor Ștefan cel mare și Mihai Viteazul. La orele 1 p. m. sala era înțesată; publicul venit in urmă a fost silit a remâne prin coridare. In sală am remarcat pe d-nii miniștri Stătescu și Urechiă pe d. Dim. Ghica președintele Senatului, pe d. N G. Bibescu și alții. La orele 2 sosiră M.M L.L. Regele și Regina cu casa Lor civilă și militară și fură primiți la intrare de președintele societății,„Concordia Română” cu membrii comitetului, de președintele juriului cu mai mulți membrii ai juriului. Musica militară cântă imnul național După ce M.M. LL. ocupară locurile destinate Lor, corul societății „Corcordia Română“ exercită imnul Regelui, de Humpel (testul Pompiliu), cu precisiune. Președintele societății, d. C. Porumbaru adresă M.M. L.L. discursul pe care l-am dat în numărul trecut. M. S. regele a răspuns esprimându’Și satisfacțiunea pentru silințele stâruitore puse de societatea Concordia în urmărirea folositorului său scop și urându’i prosperitate. Se începe apoi distribuirea recompenselor M. S. Regele împarte diplomele iar M. S. Regina medaliile adresând fiecăruia cuvinte de bună-voință și afabilitate încuragetore. Bucuria întipărită pe fețele celor ce primeau recompensele, veniți la acestă sărbătore a muncei române din districtele depărtate de la T. Măgurele, Craiova, Curtea de Argeș, Rucăr, Pitești, Giurgiu, mai multe comuni rurale din Vlașca și Dâmbovița, din Ploești, Buzău, Brăia, Galați, Focșeani și altele. La 4 oare serbarea se termină cu un imn triumfal esecutat de corul societăței, Concordia Română“ și M.M. L.L. exprimară mulțumirele Lor intregei „Societăți Concordia.“ Iată și numele celor recompensați. Diplome de onoare. 1. Școla tehnică din Iași pentru locomobilă, treerătore și plug. 2 Azilul Elena Domna, București-Cotrocen, pentru ansamblul lucrărilor. 3. Monetăria Statului, București, p. monede. 4. Regia tutunurilor, București, administrațiunea și fabricațiunea de tutunuri, tabacuri si in. u. bibescu, București-Chitila, p. fabrica de zahar și derivate. 6. Principele Alexandru-Știrbei, Buftea, districtul Ilfov, făinuri. 7. D-na A. G. Asan, București, făinuri și uleiuri. 8 Societatea anonimă pentru fabricarea de chibrituri, București-Filaret, chibrituri. 9. Socec et Co. librărie, București, editura de opere naționale 10. Socec, Sander Teclu, București, lucrări grafice de artă. II. Gr Capșa, București, cofetărie fină. 12. Grigorie Capșa, București, producte de artă culinară de lux 13. Vasile Georgescu, București, paste și făinuri, M. Gr. C. Monteor, Buzeu, păcură și derivate. 15. Dumitru C. Butculescu, București, obiecte arheologice provenite din săpăturile sale în diferite localități ale României. 16. Nacu Mincovici, București, Ceaprăzărie. 17. Frații Rădulescu, București, confecționări fine de dame. 18. Ștefan Dumitrescu, București, „aux villes de France“ Confecțiuni fine de dame. 19. C. Simulescu, Drăgășani, vinuri și exporturi de vinuri. 20. D. Marinescu Brigadir, București, destilărie 21. P. Pilitis, Ploești, destilărie. 22. Anton Brănescu, București, Esență volatilă de mentă introdusă și cultivată in România. 23. Dr. Cantemir, Piatra, săruri extrase de la Bălțătești și introducerea acestei industrii in România. 24. C. Botea, Inginer, București, minerale, minereuri și studii mineralogice. 25. Z. Herescu, P. Constantinescu și C. Porumbaru, București-Ghencea, fabricațiune de negru animal. 26. Porumbaru, București, băuturi gazose. Medalia de aur. 1. Em. P. Bardasare, Iași, tablou buchet de flori. 2. Sava Henția, București, tablou trecerea Dunării. 3. D-na Emilia Popovici, București, tablou cap de fetiță. 4. C. D. Stahi, Iași, tablou sfirșitul unui dejun. 5. P. Verussy, Iași, tablou, portret d-nei E. R. O. 6. D. Marinescu București, tablou farfurie de fructe. 7. Lucreția Radivan, Paris, pict de policelan. 8. Orfelinatul Pantelimon, București-Pantelimon, sculptură de lemn. 9. Școla de meserii, Ploești, sculptură în lemn și mobile. 10. loan Sălceanu, Buc., Sculptură de lemn. 11. loan Georgescu, Paris, bust in teracotă. 12. Alexandru Săvulescu, București, planuri de arhitectură. 13. N. Cucu, arhitect, București, planuri de construcțiuni esecutate. 14. Paul Petricu, București, planuri de arhitectură. 15. Capit. C. Br. Săgărceni, București, relieful Plevnei. 16. G. Ionescu, București, cias, și piese de ceasornic. 17. I. Bușcariu, Inginer la calea ferată regală, stereometru. 18. îs. Carpați, București, bijutărie și argintărie. 19. George Dumitrescu, București alămărie. 20. Lazăr Ștefănescu, Buc., trăsuri de lux. 21. Frații Aburel, Galați, Cărămidă. 22. C. Demetriad București, port-galerii (invenție). 23. Căpit, Vasile Buescu, București, armă inventată. 24. Spit, militar București, fotografie in campanie. 25. Mihai Spirescu, Galați, fotografii. 26. Constantin Gebauer, București, editura de opuri de muzică. națională. 27. Colonel Neamțu, postavuri. WU ív. 29. M. Leon et M. Mandrea, București, cismărie și efecte militare. 30. Mihail Poliz Micșunești, Antofilóia, districtul Prahova fringhii și sfori. 31. Școla profesională de fete, București, broderii, costume naționale, flori artificiale și confecțiuni. 32. Azilul „Elena Damna“ ca școlă profesională, București-Cotroceni, flori artificiale, broderii, costume naționale. 33. Paraschiva Stanilescu, Huși, Maramă fină de mătase cu flori 34. D-ra Lipa Ioanid, București, confecțiuni, costume na'ionale. 35. D-ra Ana Panaitescu, absolventă a școlei Elisabeta Domna, broderii și costume naționale. 36. D-ra Ana Nicolescu, absolventă a școlii Elisabeta Domna, broderii și costume naționale. 37. D-ra Maria Ștefănescu, absolventă a școlii Elisabeta Domna, broderii și costume naționale. 38. D-ra Zamfira Teodorescu, Iași, mătasă trasă cu mare fineță și planul mașinei. 39. Comuna Golești, districtul Argeș, costume naționale țesute și brodate. 40. D-na Elena Stamatescu, T.Ocna, scorță mare, desemn național și maramă. 41. Monastirea Pasărea, județul Ilfov, țesături de lână in mai multe colori pentru rochii și haine de bărbați. 42 Comuna Rucăru, districtul Muscel, țesături fine, marame și ștergare. 43. Marin Teodorescu, București, piei tăbăcite. 44. Ilie M. Const. București, piei tăbăcite. 45. Gr. Stănescu, Craiova, blănării subțire de lux. 46. Nae Ionescu, București, blănării subțire de lux. 47. I. Petrescu, București, pălării de bărbați. 48. Tache Ionescu, București, pălării de bărbați. 49. R. V. Porumboiu, Ploești pălării de bărbați. 50. Gh. Andreescu, Galați, pălării de bărbați. 51. Napoleon P., Buzeu, pălării de bărbați. 52. îvnculae S., București, cismărie subțire. 53. S. Voinescu, București, pantofărie fină de dame. 54. Nae I. Nicolau, Curtea de Argeș, boiangerie. 55. I. Pantelemonescu, București, boiangerie de lux. 56. Mihai Leoveanu, Craiova, croitorie bărbătească. 57. R. I. Locusteanu, Buc, croitorie bărb. 58. Nae Nicolescu, București, mobile de stofe naționale și un stil național. 59. P. Ispirescu, București, lucrări tipografice și edițiuni populare. 60. Ștefan Mihailescu, București, lucrări tipografice de artă. 61. Fabrica de timbre, ministerul financelor, lucrări tipografice de timbre. 62. Șcala normală de la azilul Elena Domna, București-Cotroceni, caligrafii, desen și litere ornamentate. 63. Orfelinatul Pantelimon ca școlă profefesională, București-Pantelimon, desemne arhitectonice și de fructe. 64. Ion Arsene, București, muzeul național, preparate de anatomie. 65. Iorgu Constantinescu, Buc., cofetărie. 66. Toma Constantinescu, București, rahaturi și cofetărie. 67. Evanghelie Atanasiu, Galați, rahaturi și cofetărie. 68. I. Marghiloman, Ghiojdeni, țuică. 69. Demetru Mazak, București, vinuri, valea Mantei, districtul Prahovei. 70. P. S. Aurelian, București, vinuri. 71. M. C. Athanasiu, București, vinuri. 72. I. N. Ionescu, București, vinuri. 73. C. Simulescu, Drăgășani, cognacuri. 74. Demetrie Staicovici, București, legumeconserve. 75. Frații Solacoglu, București, paste și făinuri. 76. Vasile Georgescu, București, uleiuri. 77. A. Brăn, București, spirturi neutrale și inodore. 78. I. Ciura, Buc, cosmeticuri și parf. 79. Maior A. Vlădescu, T.Măgurele, apa de Colonia. 80. Răducanu Ion, București, păr de porc, preparat pentru export. 81. C. Zamfrescu și fin, București, săpunuri ordinare și fine. 82. Niță Ștefănescu, Buc., luminări de cera. 83. Alecu Dumitrescu, București, lumînări de cera. 84. Alex. Ionescu, Focșani, luminări de cera. 85. N. Cuțarida București, Reliefuri. 86. Scala Elisabeta Domna, București, broderii și cusături naționale. (Va urma). IAȘI Mercuri 10 (22 luni) 1881. Cetim în „Indépendance Romaine” de duminică : M. S. Regele a primit ori, în audiență privată pe d. Mavros, general de brigadă al armatei rusești. Săptămâna financiara. De astă dată avem de împărtășit cititorilor noștri știri ceva mai bune decât săptămâna trecută. Știrea că secțiunile Camerei ar fi prmit proiectul de lege pentru schimbul obligațiunilor 6% ale Societății drumului de fer român contra 6% de Stat Român, a produs o impresiune atât de buna in piețele streine și mai cu samă in Frankfort și la Berlin, incât Băncile din acele piețe au inceput imediat a trimite comandele lor la București, pentru acquisitium de 5% amortisabil. Acestor comande numai se datorește urcarea ce s’a remarcat in aceste fonduri, care acum opt file se ofereau cu 871/* pe când astăz i se ceru cu 901/*Animațiuniunea produsă in 5% a însuflețit tot târgul efectelor, și ar fi de dorit ca legiuitorii noștri să se grăbesca a vota cu o oră mai inainte proiectul privitor la conversiunea lui Schuldererschreibungen, asupra cărtuia revenim mai la vale printr’un articol 1 special. Ei nu trebue să uite că votul lor are de astă dată o mare importanță: dar in contra proiectului, este catastrofa piețelor nóstre , dar in favorea proiectului, este acea ce s’a vonit mai sus: însuflețirea piețelor și ușurarea lor prin strecurarea lui 50 C amortisabil in străinătate, urcarea acestuia in fine, și a tuturor fondurilor nóstre in genere, cu 10*/6 mai sus de cea ce cotez astăzii. Banca Națională și Dacia-România au continuat și săptămâna acesta a fi obiectul căutărilor generale, cu niște urcări de cursuri, care întreceau speranțele chiar ale celor mai cunoscători. Dacia România a câștigat 155 de franci asupra cursului de acum opt zile. Sâmbăta trecută aceste valori corau 385 , astăzi ele au inchis cu 540. Acțiunile Băncii Naționale, care acum opt Zile făceau 1030, au inchis ori au comptant cu 1450. Două legi economice de o mare importanță votate filele aceste de Camere, sunt mai cu samă căușele acestei marcante urcări. Aceste legi sunt : Creditul agricol și Dolurile și Antrepozitele generale, două mari instituțiuni menite a spori și a da o impulsiune puternică operațiunilor Băncei. Sunt multe persone care nu’și pot da incă bine compt de scopul acestor două instituțiuni și de rolul ce au a juca in mișcarea comercială generală a țărei și de modul cum, activând afacerile lor, vor activa și afacerile Băncei Naționale. Pentru aceste persone ne reservăm a le deslega nedumerirea printr’o serie de articole viitore. Pentru speculațiune insă și pentru omeni de Bancă propriu -zis, n’avem decât să le amintim următorele două lucruri pentru a vedea de ce mare viitor sunt acțiunile Băncei Naționale și ce mari, folose se pot trage după urma celor două noi instituțiuni. Aceste două lucruri sunt: 1. Că. Casele de Credit Agricol, al căror capital de acțiuni se urcă la 6 milione franci, antiermente vărsați, împrumut pe agricultori contra unei polițe cu caracter comercial acoperită totdeauna de productele sau de recoltele asigurate ce posed. Acastă poliță o aidoseza dacă voiți o girează in ordinul Băncei Naționale de la care primește valorea ei pe care o împrumută altui agricultor și așa mai incolo. Prin acest mod, Casele de credit agricol deschid Băncii Naționale o nouă sursă de sculpturi comerciale, al căror număr e imens și la căror beneficii, natural, nu pot fi decât considerabile. Tot prin acest mod, Casele de Credit agricol ajung a efectua afacerile și a realiza beneficii imense fără a întrebuința capitalul lor pe care il plasez in fonduri de Stat sau garantate de Stat, ci numai interpuindu-se cu semnătura sa intre Agricultori și Banca Național, lucrând cu banii acestei Bănci, căria ii cedează tot portofoliul lor comercial bine garantat, după cum s’a vădut mai sus. 2. Că, prin instituțiunea Dockurilor și a Antrepositelor generale, se deschid Băncii Nadomnale duce de aimon alegeți dar fără întârziere asesorii d-vostă și să lucrăm iute. — Domnă, Za Rhon, nu trebue să se adune consiliu, nu trebu sa fiu judecat. Eu sunt prisoner pe parola domnului mareșal de La Meillerale, sunt prisonier de bună voe, și proba este că, puteam să ei din Vayres cu soldații mei, adică puteam să fug înainte de a eși ei sau in urma lor, și vedeți că nu am făcut’o de loc. — Eu nu cunosc nimic in afaceri, Zisa regina sculându-se pentru a trece într’o sală vecină , dacă aveți rezone bune, le veți spune judecătorilor dvestra... Nu veți fi bine aicea pentru a judeca, domnule duce ? — Da, Domnă, răspunsă acesta, și chiar la minut, alegând doisprezece ofițeri din anti-cameră, el constitui tribunalul. Richon începea să înțălagă : improvisații judecători își luară locurile lor; pe urmă raportorul îl întrebă despre numele, pronumele și calitatea sa. Richon râspunsă la aceste trei chestiuni. — Sunteți acuzat de înaltă trădare pentru că ați tras cu tunul asupra soldaților regelui. Zisă raportorul : mărturisiți că sunteți culpabil de acestă crimă? — A nega, ar fi a nega evidența ; da, domnule, am tras tunuri asupra soldaților regelui. — In virtutea cărui drept ? — In virtutea dreptului răsboiului, in virtutea aceluiași drept ce invocau in asemenea împrejurări domnii de Conti, de Baufort, d’Elbeuf și mulți alții. — Acest drept nu există, domnule, căci acest drept nu’i nimic altă decât rebeliune. — Cu tote acestea in virtutea acelui drept locotenentul meu a făcut o capitulare. Așadar eu invoc acea capitulare. — Capitulare strigă de pernon cu ironie, căci el simțea că regina asculta, și umbra ei âi dicta acastă vorbă batjocoritare, capitulare d-vostră, să tratați cu un mareșal al Franciei! De ce nu ? răspunsă Richon, când acel mareșal al Franciei trata cu mine ? Atunci aratați acea capitulare, și vom judeca valorea ei. — A fost o convențiune verbală. — Atunci aduceți-vă marturi. — N’am decât unul de adus. — Care? — Pe însuși mareșalul, Zisă ducele. — De prisos, Zisă regina deschizând ușa in dosul cărea asculta; de două ore aprope domnul mareșal a plecat; el se duce asupra orașului Bordeaux cu avantgarda nostră. Și ea reînchisă ușa. Acastă aparițiune îngheță tote inimele, căci ea impunea judecătorilor a condemna pe Richon. Prisonierul scrisă cu amărăciune. — A! Z'să el, eată onorea ce domnul de La Meillera se pune pe parola sa ! Aveți dreptate, domnule, Zi să el întorcându-să către ducele d’Épernon, am făcut rău că am tratat cu un mareșal al Franciei. Din acel minut, Richon se închisă iu tăcere și dispreț, și la tote întrebările ce-i mai făcură el nu răspunsă de loc Acesta simplifica mult procedura, de aceia restul formalităților nu dură decât o oră. Se scrisă puțin și se vorbi și mai puțin. Raportorul dădu conclusiunea pentru morte, și după un semn al domnului duce dÉpemon judecătorii el condamnară in unanimitate la morte. Richon asculta acestă judecată ca cum ar fi fost un simplu spectator, și, tot nepăsător și mut, fu dat pe mâna călăului armatei. Cât pentru ducele d’Épernon, el trecu la regina pe care o găsi de-o umare încântătore, și care’l invită a cina. Ducele, care se credea in disgrație, primi și trecu la Nanon pentru a’i împărtăși fericirea ce avea de a fi tot in bunile grații ale suveranei sale. El o găsi stând pe un scaun lung, lângă o ferastră ce da in piața publică din Libourne. — Ei bine! Zi Zisă ea, ați descoperit ceva? — Am descoperit totul, scumpa mea, Zisă ducele. — B«h! Zisă Nanon cu neliniște. — A ! D Zeul meu da ! Vă aduceți aminte de acea delațiune în care am avut nerozia a crede, acea delațiune ce se atingea de amorurile d-vóstră cu fratele d-vostră ? — Ei bine ? — Vă aduceți aminte de împuternicirea ce mi se cerea ? — Da, pe urmă ? — Delatorul e in mânile nóstre, scumpa mea, prins prin împuternicirea sa ca o vulpe in cursă. — Adevărat! Z'să Nanon înspăimântată, căci ea știa, că acel dilator era Cauvignac, și deși ea nu avea o profundă fragezime pentru adevăratul ei frate, cu tote acestea ea nu ar fi voit să i se întâmple vr’o nenorocire ; și apoi acel frate putea spune o mulțime de lucruri pe cari Nanon voia a le ținea secrete, numai ca să puta scapa. — El ânsuși, scumpa mea, urmă d’Épernon, ce ziceți d-vostră despre aventură? Mișelul, cu ajutorul acelei împuterniciri, s’a numit guvernator in Vayres; însă Vayres e luat, și culpabilul in mânile nóstre. Tóte aceste detailuri se potriveau așa de bine cu industriasele combinări ale lui Cauvignac, incât Nanon simțea că i se îndoește frica. — Și acel om, Zisă ea cu o voce turburată, acel om, ce-ați făcut cu el ? — Ai pe credința mea. Zisă ducele, aveți să vedeți ce-am făcut cu el. Da, pe credința mea, adăugă el sculându-să, acesta vine de minune : rădicați perdeua sau mai degrabă deschideți ferestra, pe credința mea, acesta’i un inimic al regelui și se pate să fie văzut când el vor spunsura. ! — Să’l spunZure ! strigă Ninon. Ce spuneți vostru, domnule duce ? să spunZure omul cu împuternicirea ? — Da, frumusa mea. Vedeți sub hală acea grindă, acea frînghie ce să leagănă, acea mulțime ce aalerga ? Uitați-vă, uitați-vă, zăriți garda care aduce pe condamnat, colo jos la stânga ? Ei! eată și regele se pune la ferestru pentru ca sa privescă. Inima Nanonei se rădica in peptul ei și părea că se sue pănă la gât; cu tote acestea ea văzusă din o répede aruncătură de ochi că omul ce se aducea nu era Cauvignac. — Haide, haide, Zic& ducele, domnul Richon are să fie spânzurat sus și scurt; acesta’i va învăță să calomnieze femeile. —• Dar, strigă Nanon apucând mâna ducelui și adunându’și tóte puterile ei, dar acest nenorocit nu’i vinovat; el e pate un brav soldat, póte’i un om onest; d-voistră aveți să omorâți pe un nevinovat pote. — Nu de loc, de loc, vă înșălați forte mult, scumpa mea ; el e mincinos și calomniator. Și apoi, dacă n’ar fi fost decât guvernator in Vagres, el tot ar fi fost tratat de înaltă trădare, și mi se pare că, dacă n’ar fi culpabil de cât de acestă crimă,i-ar fi, cred, de ajuns pentru a fi spânzurat. — Dar nu avea parola domnului de La Meilleraie ? ». (Va urma).