Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-11-25 / nr. 133

Pag. 2 ANUL IX No. 133. Comunicat Ministerul de interne du­­că următorea înștiințare: Lucrările pregătitore pentru apli­­rea legei asupra vânzărilor unora a moșiele Statului, in total și in ■­uri, nefiind încă terminate, nu s a itut publica pănă acum tabloul co­­m­Zetor de numirile acelor moșii. Unii din cei cari voesc să specule­za credință a sătenilor, cutreeră­­tele și se cercă a lua procuri de la poșii, pe plăți anticipate chiar, sub retest că vor inlesni ei să li se vén­­a pământuri. Ministerul de interne deja a dat ordine către prefecți cu invitare de­ a eghia asupra unor asemenea specu­­itori și a face ca sătenii să știe că n li se pute face nici un ajutor de ătră asemenea indivizi; că adminis­­tațiunea domeniilor, când lucrările ale vor fi gata, va face cele mai în­­tinse publicări a tutor moșielor ce­­ ar olări a vinde și ast­fel fie­care ătean va putea face cererea sa, sau d’a dreptul cătră administrațiunea do­meniilor, sau prin mijlocirea admi­­nistrațiunei locale. nea Cu tote acestea, fiind niște aseme­ni divizi, cari nu pregetă întru nimic pentru a trage felose persona­le in detrimentul sătenilor, se publi­că din nou cele ce preced pentru ca să știe sătenii a se păzi fie asemenea înșelători. Sperăm că și Ziarele vor aprețui însemnătatea cestiunei și vor bine-voi a reproduce acesta, pentru ca ast­fel publicitatea să fie și mai intinsă și să ajungă pănă in cea mai de pe urmă colibă. D. Ducros Aubert, ministru al Franței, obținând un concediu pentru a se reintorce in țara sa, d. Alfred Lacaze, prim-secre­­tar, va gera legațiunea, in calitate de însărcinat de afaceri. Pate că ai’Paf ~~ e M. Slăbăciunea cu care au închis sâmbăta trecută mai tóte valorile nóstre de Stat, ne prevestea incă de atunci, zice „C. fi­nanciar”, că scăderea ce semnalam nu a­­tinsese insă minimul posibil. Săptămâna din urmă a venit să dea dreptate acestor temeri. Cursurile valorilor, departe de a se a­­meliora, au continuat pănă la un punct scăderea începută, favorizată de­sigur prin puținele transacțiuni ce s’au încheiat in aceste din urmă ZAe. Din Tulcea. La 23 nov, împlinindu-se 3 ani de când Dobrogea a fost luată in stăpânire de autoritățile române, ni se co­munică că in Tulcea s’a făcut mari pre­gătiri pentru acestă serbare. Intre altele comuna și județul Tulcea au organisat pe­desară un bal splendid, unde sunt invi­tate aprope 300 persone. Din parte-ne profitând de acestă ocazie, trimetim fraților transdunăreni cordialele nóstre felicitări pentru sentimentele de iu­bire ce arată către Patria mamă, și do­rim ca unirea Dobrogiei cu România să fie in veci indisolubilă. (Poșta). La concursul ce s’a ținut la direcția generală a serviciului sanitar, în luna Octombre aspirat, pentru ocuparea pos­tului vacant de medic primar al județului Nemț, s’a presentat trei candidați, din care D. doctor în medicină Dimitrie Apos­­tolescu a fost cel d’entziu în clasificația juriului examinator, obținând nota 254, după cum rezultă acesta din jurnalul con­siliului medical superior sub No. 703, din 6 Noembre curent. Din Sulina. «Voces Cov.“ se scrie din Sulina: Activitatea esportațiunii de ce­reale a inceput a fi însemnată, avem deja în portul nostru 74 șlepuri cu orz, po­rumb și grâu, cari parte se descarcă în va­porele caselor ce le au cumpărat, iar sitele așteptă sosirea vaporelor. Cu un cuvânt stagnațiunea ce a fost pănă acum a dispărut. Corăbii sunt în port peste 60, dar nu pot avea șansă de a face vre­un navlu. Timpul frumos, puțină negură noptea, din causa umezelei mari ce aduce marea. ..—i— -------­ CRONICA ESTERNA gerilla. Se scrie din Belgrad cătră „Journal d’Orient" . Austro-Ungaria și principatul au hotărât, afară de cât câte­va puncte de detalii, oasele unui tratat de navigațiune, și negocierile se urmeză pe cale diplomatică și promit a isbuti in cu­rând.— Serbia e gata, după cum a decla­rat’o într’o notă recenta a Porței, a in­­demnisa pe Arnăuții cari s’au întors din emigrațiune prin vărsarea unei sume de bani representând valorea țarinelor ocu­pate actualminte de coloni.—Am închiet o convențiune poștală cu Bulgaria.—Ne­gocierile cu d. vicomie Harcourt, relative la construcțiunea linei Nich-Picot, nu în­tâlnesc de­cât dificultăți teh­nice și finan­ciare, căci guvernul și Societatea Uniunei generale sunt animați de dorința de a în­­china acastă afacere. Turcia. O depeșă din Constantino­­poli anunță că actul fiind al delimitărei frontierei turco-grece a fost sub­semnat la 29 nov. s. n . Fiind-că art. 31 al tratatului de la Berlin, relativ la reformele de introdus in Asia­ Mică, n’a primit încă un început de execuțiune. Mgr. Narses, patriarhul Armeniei, după cum anunță coresponden­tul Ziarului »Times* 1 * 10, și-a adresat demi­­siunea sa Porței. El a colaborat cu acti­vitate pănă acum si silințele diplomației străine pentru a obținea reformele in ces­­tiune, dar se pare că el consideră pentru viitor ca neînvinse resistențile pe cari le-a întâlnit. Porta ar fi gata ale executa, dar cu condițiune ca reformele ce vor fi să se aplice să nu-i fie dictate de Puteri, cari nu se neliniștește ce cât de creștini, cu excepție de musulmani. In consecință, ea va primi demisiunea patriarhului Arme­niei, compromis imechii ei prin relațiu­­nile cu ambasadorii și chestiunea armană ar fi in ajunul de a intra intr’o fașă nouă, uniunte n­egru. Se scrie din Cet­­tinia că atitudinea guvernului principelui, în prezența incursiunei bandelor bos­niace în Dalmația și a resculărei de la Crivosdia contra legei militare, e forte co­rectă. In adevar principele Nikita a sta­b­ilit, un nepuiac, in locui ü lui M. Pherikyde, numit trimis estra-ordinar și ministru plenipotențiar la Paris, și d. general Slăticanu, chhemat în activitate. Colegiurile al II lea electorale pentru deputați de la județele Dorrboin și Bu­­zău, sunt convocate, în ziua de 29 decem­bre, spre a împlini, prin noi alegeri, va­canțele declarate in adunare, în urma nu­­mirii d-lui Eduard Gherghel în funcțiune de prefect și a d-lui Ștefan Periețanu- Buzâu în aceea de advocat public. Colegiul al III-lea electoral pentru de­putați de la județul Vasluiu, este convo­cat, în ziua de 2 ianuarie 1882, ca să alegă un deputat la vacanța declarată în Adunare, prin numirea d-lui Paul Gör­ges în funcțiunea de advocat public. Colegiunile al IV-le electorale pentru deputați de la județele Dorohoiu și Var­­t­u­­iu, sunt convocate în ziua de 8 ianua­rie 1882, spre a împlini, prin nouă ale­geri, vacanțele declarate în Adunare, în urma numirii d-lor G. Hasnaș și Neuon Lupașcu în funcțiuni de prefecți. In zil­e de 27 și 28 decembre, se vor alege delegații colegiului al IV-lea de Do­­­rhoiu și Vasluiu, conform art. 60 din egea electorală. Cetim in «Timpul»: Duminică, a avut loc la clubul conser­­atorilor o intrunire la care­ au luat par­­î un mare număr de persone. După cererea unanimă a celor presenți, . Lascar Catargiu a fost invitat a re­­age demisiunea de președinte al clubu­­i și partidului conservator pe care­ o iduse cu câte­va luni înainte. D. Catar­­u a declarat că, de­și afacerile sale per­­icale cari fuseseră motivul retragerii sa­­, nu-i permit, fără sacrificii, a primi din nu acastă sarcină, insă in fața insisten- i tuturor și pentru a pune capât la di­­ligențe de vederi, basate in mare parte * chestii de persone, d-sa se hotărește mai primi înc’odată acestă misiune, a­­regând că compteză pe concursul tuturor. Tot in acea sală s’a votat o importan­­modificațiune a statutelor. Clubul va fi­­ aci înainte representat prin 6 mem­­ri din sinul lui in Comitetul partidului inservator. Iar acest comitet se va com­­îne de acum înainte de senatorii și de­­stații partidului conservator. Asemenea dețele cari ar voi să formeze comitete care, vor avea dreptul să fie representate comitetul central p­rin presidentul lor. , - |----r~ — — ■ 1881, se aduce la cunoștința cultivatorilor de tutunuri că regia va admite pentru comptul sau din recolta anului 1882 o cultură de tutunuri indigene la 9000 po­­gooe, precum urmază: Districtul Ilfov (plășile Sahara și Mos­­tiște, zona I), 3000 pogone. Districtul Vlașca, (plășile Glavaciocu, Najlovu și Câlniștea, zona I, 2000 pogone. Districtul Dâmbovița, (plășile Cobia, zona I și Bolintin, zona II), 2000 pogone. Districtul Ialomița, (plasa Câmpului, zona II), 1000 pogone. Districtul Tutova, (plășile Codru și Pereschiv, zona I), 300 pogone. Districtul Fălciu, plășile Podoleni, Cras­­na și Prutu, zona I), 500 pogone; în total 9000 pogone. Regia invită pe cultivatorii din distric­tele de mai sus cari sunt în posițiune a întreprinde cultura tutunului in vara a­­nului viitor 1882, să facă declarațiunile lor la primăriile respective sau la prefec­turile județelor de mai sus pănă în sera zilei de 10 Ianuarie 1882, conform art. 1, 2, 3, 4 și 5 de sub cap. I, din regu­lamentul legei monopolului tutunilor. Regia ’și reservă dreptul de a aprecia și d’a admite de preferință cultura propusă de cultivatorii cari în trecut au dat o bună îngrijire tutunurilor lor și în loca­litățile acelea în care cultura s’a între­prins cu succes. Cultivatorii ale căror declarațiuni au fost admise, vor fi datori a preda regiei la cerere intrega lor recoltă înainte de ferbere în păpuși și tancuri cu prețurile fixate pentru asemenea tutunuri prin ta­riful stabilit de comisiunea de arbitri pen­tru cumpărătorea tutunurilor din recolta anului viitor 1882, și care s’a publicat sub No. 13,262, atât prin «Monitorul oficial» cu No. 160, din 18 Octombre a. c., căt și prin anunciuri speciale prin lo­calitățile de cultură. Făcut în Bucuresci, la 7 Noembre 1881. No. 14,942. Director general, Gr. Cantacuzino. Șeful administrațiunei, P. T. Georgescu Ministerul finanțelor. Văzut și apropat conform art. 97 din regulamentul de aplicațiune al legei mo­nopolului tuturilor. Dat la Bucuresci, 11 Noembre 1881, p. Ministru. D. Protopopescu. Directorul contribuțiunilor indirecte. Gr. Olănescu. CURIERUL TH BALASSAN. x­istro-Ungaria. IAȘI Mercuri 25 Nov. (7 Dec. ) 1881. ^ — Generalul Aubigny a pus de s’au­ împușcat, la 27 nov., 19 indigeni recu­noscuți că au luat parte la masacrul de la Oued-Zargna. Generalul primește in fie­care zi sub­punerile insurgenților cari îngroșasă con­­tingentile lui Ali-ben-Amar. Atentatul contra Țarului. Corespondentul vienez al Ziarului „Standard“ a primit in­formațiunile următore, relative la conspirațiunea ni­­hiliștilor contra Țarului, la Gatchina. Șeful Poliției, care se afla printre indivizii arestați, a fost amplasat la po­liția municipală din Tcheriigelf. Este născut in Polonia și acuzat de a fi a­­buzat de posițiunea sa pentru ca să ascundă pe revoluționari. Corespondentul lui „Standard“ află că numai conspiratorii de rang infe­rior au fost arestați, pe când capii complotului au isbutit să fugă. A­­cestă tentativă, precum și atentatul contra generalului Tcherevin, au fost desaprobate de comitetul executiv la nihiliștilor, care considera reușita ca imposibilă. Capii nihiliștilor au amâ­nat ori­ce acțiune seriosă pănă la Ziua încoronărei c­arului; la această epo­că ei au de gând să răspândescă te­roarea in Rusia vitregă. Pănă atunci ei caută a păstra secretul cel mai ab­solut asupra operațiunilor lor. Misiunea lui Bosch. Cetitorii noștri cunosc călătoria de curând a d-lui Herbert de Bismarck la Londra. Fiul cancelarului Germa­niei a fost in Anglia pentru a aduce o înțelegere între acestă putere și Ger­mania, in privința Egiptului. Ideia d­­lui de Bismarck ar fi de a pune din nou pe tronul egiptian pe ex­pectivul Ismail ca suveran cu totul indepen­dent de Sublima Portă dar sub vnal­Germania. O telegramă din Ber­lin anunță că guvernul german ar fi a­­vând intențiunea să trimită o expedițiune științifică in strâmtorea Magellan și la in­sulele Falkland, pentru a observa trece­rea planetei Venus pe discul sorelui in 1882. Italia. Ministrul de résboiu al Ita­liei va cere Camerei o discuta. Înaintea vacanțelor de Crăciun, proiectile pe cari le-a presentat. Generalul Ferrero va pre­­senta asemenea, în curând, alte proiecte cari complecteză reorganizarea administra­­țiunei centrale, și cari tind a îmbunătăți posițiunea amploiaților și a ofițerilor cari depind de el. Spania. Senatul spaniol a fără amendament tate articolele legei au­­torizând pe ministrul de finance a nego­cia cu purtătorii datorielor consolidate. Senatul va aproba definitivamente le­gea care va fi in curând promulgată. Anglia. Deschiderea Parlamentului englez e fixată pentru Ziua de 7 fevruar. Decretul care se convoca pentru acastă dată a apărut in faea oficială a Angliei. — «Standard» anunță că năvile de răz­­boiu englese de la Tunis vor fi rechemate, prezența lor la Tunis ne mai fiind nece­sară pentru protecțiunea intereselor en­glese. Algeria. De­și nimic n’a venit să confirme zgomotile cari representau pe Bou-Amena ca gata a reîncepe incursiu­nile sale pe teritoriul nostru. Zice <­e Globe­, s’au luat in tóte părțile tóte pre­­cauțiunile pentru a’l pedepsi cu severitate. S’a construit o redută la Ata-Sefra, și la 25 nov. era deja in stare de aparare. Se crede că Hamyanii, cărora nu le-a trecut incă bine frica din Zilele din urmă, ar fi pus in circulațiune zgomotul despre sosi­rea lui Bon­ Amena pentru a provoca so­sirea remforturilor pe punctul pe care-l ocupă ei, și a’și asigura ast­fel liniștea lor. Tunisia. Generalul Logerot a sur­prins, între Oglat și Meheddeb, o tabără a desidenților compusă din aprope patru sute de corturi. Lagărul a fost împresu­rat și toți luptătorii au fost făcuți priso­­nieri. Li s-au luat 1.200 de boi, peste 2 mii de oi și un mare număr de cai. ev­reu er­uind­ contra intereselor erand­ei. Busch, consilierul intim a lui Bis­marck și șeful departamentului afa­cerilor orientale la ministerul afaceri­lor străine din Berlin, a fost in 12 (24) nov. la Roma pentru ca să vadă pe ex-khectivul. Acesta insă fiind la Neapole, Busch a plecat după dânsul însoțit de Keudell, pentru a se duce de­sigur la favorita, residența lui Is­­mail-pașa. Societăței de bine­facere va avea loc la 9 ianuarie viitor. Pănă acum nu s’a ho­tărât încă localul în care va trebui să­­ aibă loc acest bal. La timp îl vom face cunoscut cetitorilor noștri. Credem că interpretăm adevăratele sentimente ale societăței ieșane exprimând vnele nóstre mulțămiri unor­ membre ale Societăței de bine-facere pentru frumusa d-lor iniția­tivă. Nu numai sperăm, dar suntem si­guri că balul de la 9 ianuarie va fi din cele mai animate și că partea săracilor din orașul nostru va fi tot așa de mare ca și plăcerea ce vor simți personele cari vor lua parte la acestl serbare de bine­facere. ( CRONICA LOCALA *** Caritea publică). Dacă bi­­ne­facerea in sine este fapta cea mai fru­­mosă care înobilează pe om și-l ridică de­asupra comunului, apoi de­sigur ea se înalță pănă la sublim, cănd acela care face binele știe numai el singur, și nu comp­­tează nici pe recunoștința acelui căruia îi vine în ajutor, nici pe aprobările elogiose ale mulțimei. Un exemplu de acestă sim­țire delicată care este proprie inimelor nobile, o găsim in scrisoarea următoare pe care o personă anonimă a adresat-o D-nei Maria Rosetti Roznovanu, venera­bila și mult iubita preșidentă a Comite­­telor­ Unite a Domnelor din Iași. Bata această scrisore: Domnu. Permiteți unei persone care se inte­resează la opera de bine-facere a caria preșidentă sunteți Domnia­ Vostră de a depune umila sa ofrandă in mănile Domniei- Vostre, Iași, 17/29 Noembre 1881. Acest bilet era însoțit de altul în va­lo­re de 100 lei. In numele Comitetelor­ Unite suntem au­­tori sau­ a esprima cele mai căldurose mul­țumiri personei caritabile ale căria nobile simțiminte ’i-au dictat de a nu-și pune sem­nătura in josul acestei scrisori pentru ca numele seu să fie bine­cuvântat de acei cari se vor împărtăși din generosa sa ofrandă. (B­a 1). O dată cu asprimele ev­­­ei geniul carităței publice își întinde a­­ripele sale protectore asupra vitregilor sortei. De astă dată acest geniu ne a­­pare sub figura atât de simpatică a D-nei Natalia Sutzo, neobosita casieră a socie­tăței de bine­facere din Iași, care bine­voi a veni să ne anunță că primul bal al PROCES-VERBAL. Anul una mie opt sute opt­zeci și unu luna Noembrie în cinci­spre­zece zile. Sub­semnații membrii comisiunei financiare numită la 8 Noemvrie 1881 de adunarea ge­nerală a Reuniunei Femeilor române din Iași, pentru a verifica conturile de gestiune a d­ nei Cleopatra Gheorghiu casiera Reuniunei pe tim­pul de la 1 Noembrie anul expirat 1880 și pănă la 2 Noembrie anul curent, întrunin­­duse în localul d-nei Gheorghiu au verificat și constatat cele ce urmează : După jurnalul casă, condica a sușe și con­dica de partiții, saldosul aflat la 1 Noembrie 1880 prevénut în procesul verbal al comisiu­nei din 20 Noembrie 1880 a fost in suma de­­ 60.497 lei 74 bani compus astfel cu : 59,815 lei Efecte publice. 682 » 74 b. Numerariu. 60,497 » 74 b. 5,150 » 00 Se adaoge încasați de d-na Cf. Gheorghiu de la 1 Noem. 1880 și pănă la 1 Ian. 1881, sumă care s’a găsit cores­­punzétóre cu condica a șase. 65,647 » 74 b. Fondul la 1 Ianuar 1881. 4,312 „ 50 b. Se scad cheltuelile pe tim­pul aratat mai sus adecă de la 1 noemb. 1880 și pănă la 1 ianuar 1881 și care chel­­tueli sunt conforme manda­telor cu piesele justificative, care s’au găsit în regulă și conforme cu cifrele speciale trecute’n jurnal. 61,335 ,, 24 b. Sardos aflat în casă la 1 ian. 1881 compus astfel cn : Lei 59,815 — Efecte publice. 1,520 — 24 Numerariu. 61,335 — 24 Soidos. 22,472 — 90 b. Se adaoge încasați de d-na Gheorghiu de la 1 ian. 1881 și pănă la 2 noem. c. sumă care s’a găsit corespunzétóre cu condica a șașe. 83,808 — 11 b. Fondul total. 17,745 — 10 b. Scuzindu-se ch­eltuelile de a­­cest timp adecă de la 1 ian. 1881 și pănă la 2 noem. c. și care cheltueli sunt con­forme cu mandatele și pie­sele justificative, care pre­­sentându-se comisiunei n’au găsit în regulă și conforme cu cifrele speciale trecute ____ în jurnal. 66()62~-~ 99 b. Au remas Sardos in casă în sata de 2 noembrie 1881 și care se compune din : 4000 lei Șase scrisuri funciare de­puse la casa de consem­­națiuni cu quit. No. 92029 din 12 iuliu 1875 cu 17 cupene fie-care. 715 lei Două Rente seria A. cu 18 cupóne depusă la a­­ceiaș casă cu quit. 100514 din 17 Dec. 1875, 3000 lei Șese scrisuri funciare din care cinci câte cu 17 cu­pene și unul în val. de 500 cu 11 cupene, depuse la casa de consemn, cu quit. No. 4567 din 3 iulie 1878. 18,700 lei Alte 32 scrisuri funciare depusă la aceiaș casă cu quit. No. 55,589 din 22 April 1881. 20,250 lei Convertirea bonurilor do­­meniale în renta amorti­­sabilă de 5% depuse la aceiaș casă tot cu quit. No. 55,589. 600 lei Done bonuri a casei pen­­siunelor depuse tot la casa de consum. cu acelaș quit. 55,589. 2200 lei Patru scrisuri funciare de­puse la aceiaș casă cu quit. No. 4388 din 3 Au­gust 1881. 15,800 lei 28 obligațiuni de stat de la No. 70,960 pănă la 70,987 inclusiv în val. de 500 lei fie­care și câte cu 42 cupóne, și 18 obliga­țiuni de la No. 14,808— 14,825 inclusiv in val.de 100 lei fie­care și cu 42 cupóne depuse la casa de consemn, cu qust. No. 4388 din 3 August 1881. 65,265­1. Efectele publice. 797 1. 99 b. Numerariu. 66,062 1. 99 » Sardos la 2 Noemb. cur. Ast­fel comisiunea încheind condicile și ter­minând lucrările sale, a dresat acest proces verbal, care se va înainta D-nei Președinte a Comitetului Reuniunei conform invitațiunelor ce ne-a făcut. Maria A. Catargi, N­. Drosso. Casier general, G. N. Lipan. Prim-Președinte, Nel P. Primar, Barozzi. (Consiliul județului Iași) este convocat, în sesiune estra­ordinara, pentru Ziua *de 1 ® Decembre viitor, spre a se ocupa cu urmǎtorele chestiuni *. a)

Next