Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-01-14 / nr. 5

Pag. % ANUL IX No. 5. lua parte, prin delegați speciali, la acel congres. Ideia este foarte nemerită și suntem si­guri că pressa română va fi represintată. Fruntariele Bucovinei s’au deschis în sfîrșit pentru intrare de vite și produse brute ()alc lor din jud. Doroh­oi, Botoșani, Suceava, Neamțul, Roman, Bacău și Va­slui. Carantine s’au stabilit la Zurin și Lewentz. Se vor observa case condițiunele conținute în paragraful 40 al ordonanței din 29 Februariu 1880 (Buletinul oficial al imperiului, No. 37) și ordinul ministe­rial de la 22 Aprile trecut, No. 3,661 (10 (Zile carantină pentru vitela de măce­lărie și 15 pentru cele de muncă). Alegeri suplimentare. 1Pentru­­ Senat Colegiul 1 Olt, I. Calenderu cu 29 contra G. Meitani 5 voturi. Roman. Andronic Simionovici cu 22 voturi în contra Al. Morțun, Tutova. Iorgu Radu cu 20 în contra Juvara 19. Botoșani, Ilie Ciolac, Colegiul 11 Argeș, Colonelul Mărculescu (unanimitate de 48 voturi) Gorj, Fng. Stătescu (unamitate 52 voturi). Pentru Cameră Colegiul I­llâmnicu-Serat. N. Fleva 46 îu­ontra Apo­­stoleana 8. Brăila. Generalul Slăniceanu 35 voturi. Fălciu. Maiorul C. Teleman (unanimitate). Colegiul II Ilfov. C. Nacu 189 (ales), contra Em. Pro­­topopescu Pake 64. Gr. Peucescu 30 din 285. Colegiul 111 Dolj. Dr. I. Vercescu cu 284 (ales) contra Fontanini 40 și Al. Cristofi 29. Colegiul IV Dorolioi, G. Ilasnaș, unanimitate (223 vo­turi.) Linia ferată Iași-Ungh­eni (lungime 25 ki­­ometri) a produs în Octombre 1880 suma de ei 7829. In Octombre 1879, acea linie a pro­dus 16,905 lei 22 bani,­ adică 9,076 1. 22 b. nai mult. De la 28 Decembre 1880 pană la 9 Ianua­­rie 1881 s’au născut in capitală 104 copii și ,a murit 97. D’astă dată escedentul este dar le 7. TVvî rvmrvv T­«>i vî ft*rT\macinnlni Tlivv r­ i\ rînncit­­ om TITLUL II. Despre drepturile urmașilor. Art. 10. Pensiunea se deschide in persona­­­l. 2. Condițiuni cerute pentru a dobândi dreptul la pensiuni. Art. 2. Toți funcționarii și impiegații de ambele sexe, laici sau eclesiastici, retribuiți de cătră respectivele case, nu dreptul la o pensiune de retragere, conform cu disposițiu­­nile presentului regulament, pentru care sfâr­șit trebue să suporte, în tot timpul funcțiu­­nei fără distincțiune și fără a le putea cere înapoi în nici un caz, următorele rețineri: a) . O reținere de 5 la sută din sumele ce primesc sub titlul de tratament sau sub ori­ce altă denumire, afară de diurnă; b) . O reținere de jumătate lefa în prima lună de numire din nou sau reintegrare ; c) . O reținere de jumătate din sporul lefei în prima lună, în cas de înaintare a funcțio­narului. Art. 3. Dreptul la pensiunea de retragere se capătă la etatea de 50 ani împliniți. Art. 4: Este dispensat de condițiunea vârs­tei stabilită mai sus, titularul care s’ar con­stata, că nu mai este in stare de a funcțio­na din causa sănătăței. Art. 5. Pensiunea de retragere se basază pe cel din urmă tratament de ori-ce natură supus la rețineri de care cel în drept s-a bu­curat în momentul încetarei sale din funcțiu­ne, fără însă ca acesta să potă veni o­dată trece peste suma de 6,000 lei pe an. Art. 6. Acesta pensiune se reguleză pen­tru fie­care an de serviciu cu a 25-a parte din cel din urmă tratament, după cum se spe­cifica la art. 5 de mai sus. Cu tote acestea : a) . Pentru un serviciu de 8 ani împliniți, pensiunea va fi de o treime din cel din ur­mă tratament ; b) . Pentru un serviciu de 14 ani împliniți, pensiunea va fi de două din trei părți din cea din urmă retribuție: c) . Pentru un serviciu complect de 20 ani împliniți, pensiunea va fi întregă retribuțiu­­nea cea din urmă de care s-a bucurat titu­larul ; d) . Pentru ori­ce fracțiune de câte un an peste fie­care din termenile de 8 și 14 ani, mai sus stabilite, se va adăuga la pensiunea fixată pentru acel termen încă a 30-a parte din tratament, pentru fie­care an de serviciu. Art. 7. In ori­că c is însă, pensiunea nu va putea fi mai mare de­cât maximum determi­nat prin art. 5, de mai sus. Art. 8. Prin excepțiune, pot obține pen­siuni, ori­ care ar fi vârsta lor și durata sr­­viciului ce au adus, funcționarii cari, prin­­tr-un accident grav, resultând din exercițiul funcțiunei lor, ar fi puși în imposibilitate de a continua funționarea. Art. 9. In cazul prevăzut de articolul pre­cedent, pensiunea se va calcula pentru între­gul termen în care s’ar afla funcționând ti­tularul, fără însă ca acesta să potă exceda maximum desemnat prin art. 5, de mai sus, se probez pertate­i Art. 11 minori ni telă, alta tunci pen gale intri Art. i‘ săi orie­nt ne se va­tă juméta Ire copii Art. 13 altă casat­siunea va pă cum se și următo Art. 14 in altă că­siune. 1 Art 15. pune : a) . Din uitor ; b) . Din mai sus ; c) . Din­­ siunilor; d) . Din 1 funcțiune r ar opta pe care ar căz jos. De­­ [UNK] 1. Art. 16. viciu distins lucrăză însă cestora. Art. 17. un comitet, 1) . De un sul de prese 2) . Doui i Yelor case, min de z i centrale ; 3) . Unul ( 4) . Doui î viciul spital» 5) . Casier Art. 18. I drept memb vor fi aleși s­pectivelor ca Art. 19. funcționa­ri realeși. Art. 20. 8 bini comitetu joritatea voti de 3 ani, și Art. 21. C­rea și sarcin­a 2---îl__ Th. balassan, de mijloce cu acte de pau­ î diferite cause, orfanii ului vor fi puși sub o tu­­ea a văduvei mame, a­­­ o împărți în 2 Parți eu copii funcționarului. ^ stă minori și dintr­e ca­mei jumătate din pensia­­îndreptățitâ, iar cea am­­­părți in părți egale vi­­e căsătorii, ura cu copii va trece vi­i înceta din vieață, pen­ală asupra minorilor, d­­­in al. 2, de sub art. X sus. ară copii care va trece perde dreptul la pen-UL III. Iul pensiunilor. sei pensiunilor se com­pat­ații in casa pensiu­prevăd­ute la art. 2, de sase prin stingerea pen­icelor cari ar ocupa p­e respectivele case când­ul acelei funcțiuni, sau osițiile art. 40 de mai UL IV. pensiunilor. itetul pensiunilor. viilor formezi un ser­al respectivelor case, olul și privigh­erea a­ciu se va dirigea de acum urmeză : irectorul eforiei cu tit­superiori ai respecti­văra cel puțin un tem­­eiul administrațiunei­i respectivelor case, cei mai vechi in ser­și casierul sunt de comitet, iar cei alți cătră funcționarii res­­imți de d nn­ efort­ Comitetului aleși vor ani și vor putea fi a fi ales dintre mem­­ilerin secret și cu ma­­presenți, pe termin­i reales­­lectivelor care va a­­al comitetului pen-ordonanțază prin președintele său pensiunilor și a diferitelor cheltueli. Art. 26. Secretarul in unire cu casierul co­mitetului, prezintă, la finele fiecăruia trimes­tru, compturi de venituri și cheltueli, pe cari comitetul le verifică și, in urmă, le inainte­­ză respectivelor case. Art 27. La finele fie­căruia trimestru, co­mitetul este obligat a revizui casa de bani, constatând situațiunea prin proces-verbal. Art. 28 Compturile anuale ale casei pensiu­nilor se inainteza respectivelor case spre ve­rificare. Art. 29. Comitetul este însărcinat cu pre­gătirea budgetului de veniturile și cheltuelile casei pensiunilor, pe cari ’i va supune la a­­probarea casei respective. Art. 30. Comitetul va ține o ședință pe fie­care lună pentru regularea celor de mai sus. El va pute ține și alte ședințe extra­ordina­­re, după convocarea președintelui, ori de câ­te ori se va simți necesitate pentru acesta. TITLUL V. Disposițiuni de ordine și de comp­tabilitate. Art. 31. Nici o pensiune nu pate fi lichi­dată de­cât după ce mai intăiu funcționarul va fi admis de cătră respectiva casă a­ și e­­xercita drepturile sale de retragere. Art. 32. Ori­ce cerere de pensiuni se va adresa la comitetul pensiunilor insoțită de ur­mătorele acte : a) . Certificatul casei respective, constatător de admiterea funcționarului la exercitarea drepturilor ia retragere, după cum se vor­bește in art. 31 de mai sus, și de numărul anilor serviți, precum și retribuțiunea ce a avut, după cum s’a specificat mai sus; b) . Actul de naștere sau, in lipsa lui, acte doveditore de etate. Art. 33. Urmașii funcționarilor cari au dreptul la pensiune, pe lângă actele mai sus citate, vor mai presenta și titlurile lor, in virtutea cărora pretind pensiune. Art. 34. Lichidarea pensiunilor se face de comitet pe baza actelor presentate. Decretat de concesiunea pensiunei se dă de cătră casa respectivă, după recomandațiunea comitetului pensiunilor, publicându-se și in „Monitorul oficial." Art. 35. Pensiunile se lichidează după du­rata serviciului, se calculezi pentru fie­ care an de serviciu, după cum se specifică mai sus, și se plătesc lunar. In calculul total se va lăsa la o parte frac­țiunile de lună și de lei. Art. 36. Folosința pensiunei incepe din d­i­­ua când cel in drept a împlinit etatea de 50 ani, iar pentru urmașii sei folosința va in­cepe de a doua zii după încetarea din vieți a funcționarului sau pensionarului. Art. 37. Acesta folosință încetezi pentru urmașii funcționarilor sau pensionarulu in ur­­mătorele cazuri: a) . Cănd­ văduva a trecut in altă căsătorie; b) . Când orfanii minori au devenit majori, sau s’ar fi căsătorit, ori au decedat, in cari /AIONIm­ nn «** —— 1 * -1 n­ elor case. IAȘI Marcuri­u (26 Ian.) 1881, plasa I TITLUL VI. Disposițiuni transitive relative numai la e/p­o­ria spitalelor civile din București. " Art. 42. Se recunoște existența casei pen­­siunilor eforiei spitalelor civile din București, de la 16 octombre 1864 ; prin urmare, toți funcționarii cari vor fi servit sau servesc in­­că eforiei de la acea epocă se vor regula la pensiune, atât pentru trecut cât și pentru vii­tor, conform cu disposițiunile presentului r­eulament. Art. 43. Pentru acest sfârșit, se va de­chide in cancelaria acestei case un regist­rn care să subscrie toți funcționarii și pe­sionarii cari voesc, a beneficia de dispositi­nile presentului regulament. Art. 44. Toți acei funcționari cari, in te­men de trei luni de la aprobarea present­lui regulament, nu vor fi subscris în reg­tru, conform cu cele prescrise in artico precedent, se vor considera ca, voind a i­mânea in privința trecutului sub imberiul r­gulamentului ț­­sei eforii, din 6 ap­rilie 18­ și a celorlalte disposiuni, relative la pi­siuni, cari, de altmintrelea, pentru cei c vor adera la presentul regulament în priv ța trecutului și pentru toți in viitor, sunt remăn in totul abrogate. CRONICA ESTERNA oan 8t. Ju­ratianu, un pustiu ut, prezident, al­ribunalului de comerț, de­și are mai puțin trept de vechime de­cât cei doi colegi și este numai licențiat in drept. D. Ioan St. Brătianu, pentru care au fost nedreptățiți demisionarii, este nepot al d-lui prim­-ministru I. C. Bră­­tanu și alegător al d-lui ministru de justiție. (Timpul.) REGULAMENT Supra pensiunilor funcționarilor eforiei spitalelor civile din București, și epitropiei generale a spi­talelor și ospiciilor casei Sf. Spiridon din Iași. TITLUL I. 1 Disposițiuni generale. Art. I. Eforia spitalelor civile din Bucu­­rești și epitropia generală a spitalelor și os­­piciilor casei Sf. Spiridon din Iași, deservi pensiuni funcț­uonarilor săi, cari se vor afla in condițiunile mai jos notate. două treimi din pensiunea ce ar fi primit sau primea sociul seu, după cum mai sus se spe­cifică, dacă ar fi trăit; iar dacă va avea și copii minori legitimi, legitimați sau adoptați, va primi pensiunea intrega ce ar fi primit socrul sau dacă ar fi trăit. Copii adoptați nu vor putea avea acest drept dacă nu va fi trecut 2 ani de la data actului de adopțiune până la încetarea din viu­ță a funționarului sau pensionarului ; b) . Copii orfani ai funcționarilor sau pen­sionarului vor avea dreptul la pensiunea vi­­tregă, ce s’ar fi cuvenit tatălui lor ; c) . Părinții, tatăl sau mama, unui funțio­­nar sau pensionar încetat din via­ță, fără soție sau copii, vor avea dreptul la jumetate din pensiunea ce ar fi primit fiul lor dacă ar fi trăit. Pentru a se deschide acest drept în­să, în persona părinților acestuia, urmeză să aibă cel puțin vârsta de 60 ani împliniți și Ai* v UOUIOUIUO, póte ține ședințe să­­nu pute lua nici o v absolută a meni­conduce lucră Art. 23. Ce­ră 5 membri decisiune fără bunlor present­au cas însă căci după o chemare comitetul nu se va putea imuni un număr de 5 mem­bri, la a doua convocare comitetul pate deli­bera și un număr de patru, președintele a­­vând vot preponderator. Art. 24. Tote dmisiunile și lucrările comi­tetului sunt supuși la aprobarea respective­lor case. Expediarea lucrărilor comitetului se face de către secretarul serviciului. Art. 25. Comitet­ este însărcinat cu li­chidarea pensiunilor El dirige prin peședintele său și privi­­gh­iază tote lucrările relative la adunarea ve­niturilor și la plata cheltuelilor. statul că a deturnat bani sau material, sau care va fi comis mal versațiuni, perde drep­tul la pensiune, chiar in cazul când ar fi li­chidat sumele deturnate. Asemenea, vor perde acest drept acei func­ționari cari se vor fi abătut de la serviciul lor pentru bani, pentru care vor fi fost con­damnați la o r­edăpsă afeictivă sau infamantă. Acești din urmă Insă, in caz de reabilita­re, vor fi restabiliți in drepturile lor. Ar. 39. Când un pensionar reintră in ser­viciu activ are dreptul de a opta intre pen­siunea ce primea și onorarul ce i se oferă. Art. 40. Dreptul de a obține și a se folo­si de o pensiune se suspendă prin circum­stanțele cari fac să se pordă calitatea de Ro­mân, in timpul privațiunei de acestă calitate. Art. 41. Lichidațiunea sau restabilirea la pensiune nu pute da foc la nici un compt pen­tru trecut. Austro-Un­garia. Partimén Austro-Ungar și-a reluat discuțiunea le asupra ușurei; câți­va deputați din stat s’au pronunțat pentru proiectul de 1. Și chiar cer o lege să stabilescă ne­străm­area unei ore­care părți a propi­tăței fonciare a țăranilor. Votul legei asupra ușurei e asigura­­ Germania. Declarațiunea ferm­a principelui imperial german in favei jidovilor, nu impedică progresul agitațiu anti-semitice. Se zice că Liga a adus deja 60,000 franci pentru a funda Berlin un ziar care să fie organul acei cruciade. Ar fi greu să se dea socoti de tóte intrunirile cari se succed, și cari profesorul Henrici și doctorul Stri­ker rivalizază în zel și în eloquență pe­tru a-și exprima urile lor religiose. St­denții israeliți, din partea lor, au trebi să fie în sala de 19 curent o mare î­nrunire, în care vor răspunde celor ca acasă pe jidovii din Germania că nu Germani. Spania. O telegramă din Madr ca Quadalquivirus sa umflat țiuni considerabile. Cheiul Sevil dat, au putut scapa însă mărfuri! Mediterana domnește o furtună.­ Curierul Balearelor n’a putut­ pleca. Inundațiunile continuă în sudul Spanie­i D. Sagasta, șeful liberalismului di­nastic, a pronunțat la Cortesii spaniol in privința discuțiunei adresei, un însăm­nat discurs pe care chiar adversarii s( politici ’l-au acoperit de aplauze, și car­e i-a atras felicitările tuturor nuanțele oposițiunei. In acesta eloquență improvi­zațiune, d. Sagasta ’și-a afirmat aspira­țiunile sale liberale, și a expus regretul și întristările liberalismului dynastic , vederile sale îndrăznețe asupra viitorulu Spaniei. El a exprimat speranța că gu­vernul actual va menținea relațiunile cor­diale ale­­ erei cu tote puterile fără dis­tincțiune. ,onvine domnule, respinsă vicointele. Cu tote acel­­ea permiteți-mi o reflecțiune. — Care ? — Acea că, eată o femee îngrozitore, compro­­misă din causa d-vostre, și asupra cărea ducele’și ■a resbuna înșalarea sa in privința d-vostre. — Drace­­ o credeți ? — Fără îndoială, de­și’i femee... ușoră... dom­­nișora de Lardigues nu’i mai puțin femee, și com­­promisă de d-vostră, sunteți dator­a legea la sg­­uranța ei. — Pe credința mea, aveți dreptate, tânărul meu îe sfcor, și uitam, în plăcuta d-vestre convorbire, d atoriile mele de gentilom ; de­sigur am fost tra­­tați, și după tote probele, ducele știe totul. Ii drept­ă, Nanon dacă ar fi fost încunoștiințată, ea-i iscu­­ltă, și m’aș adresa la ea pentru a’mi cere eitare­le la ducele. Să vedem, să vedem dar: cunoșteți l-vostru răsboiul tinere ? — încă nu, respunsă vicointele rîț­ind. Insă cred­­ă am să’l învăț acolo unde me duc. — Ei bine, iată întăia lecțiune. D-vóstră știți­­ă intr’un bun resboi, când forța este nesolitare, reduc a întrebuința viclenia. Ajutați-mă dar la vi­­clenie. — Nu cer nimic mai bun. Insă in ce chip ? Spu­­neți-mi! — Oțelul are două porți. — Cât pentru asta nu știu nimic. — O știu eu: una dă în drumul cel mare , cea altă dă în cămpie. El pe acea ce dă în cămpie, descriu o jumătate de cerc, și me duc să bat la casa Nanonei care a­­re asemenea o poftă în dos. — Da, pentru a ve surprinde în acea casă! strigă vicointele. Sunteți în adevăr un bun tactic! — Să mă surprindă ? reluă Cand­les. — Fără îndoială. Ducele, sătul de așteptare,­­ neve­lindu-ve eșind de aici, se va intorce către casa — Da, însă numai voi intra și voi eși. — O dată intrat... nu veți mai eși. — De­sigur,­­lisă Canolles, sunteți vrăjitor. — Veți fi surprins, omorât pate în ochii ei, ia­tă totul. — Bah!­­lisă Canolles, sunt dulapuri. — Oh! făcu vicomtele. Acest oh! fu pronunțat cu o intonațiune atât de eloquență, el conținea atâtea reproșuri acoperite, a­­tâta rușine pudică, atâta delicateță suavă, în­cât Cand­les se opri de o dată, și își aținti, cu totă în­tunecimea, privirea sa patrun­letare asupra tenoru­lui care stătea rezemat de ferestră. Vicontele simți totă greutatea acestei priviri și cu un aer înveselit (lisă: —• In fapt, aveți dreptate, barone, duceți-vă, însă ascundeți-ve bine, pentru a nu va putea surprinde. — Ei bine, nu, eu n’am dreptate, țlisă Cand­les, d-vostră o aveți, însă cum s’o Înștiințez ? — Mi se pare că o scrisare... — Cine va duce o. — Dar cred că aveți un lacheu. Și apoi în ase­menea împrejurări un lacheu nu riscă de­cât câte­va lovituri de baston, pe când un gentilom riscă viața sa. — In adevăr, aveți dreptate țlisă Candlles. Cas­torin va îndeplini de minune comisionul, și apoi mi se pare că și el are interese in acea casă. — Vedeți clar că totul pate să se aranjeze aicea,­­lisă vicomtele. — Da. Aveți cernală, hârtie, condeiu ? — Nu, llisă vicomtele, dar trebue să fie jos. — Ertați-mg,­­lisă Cand­les, dar in adevăr, nu știu ce am in astă sară, căci merg din prostie’n pros­tie. Vĕ mulțumesc de sfaturile ce mi’le-aț­ dat vi­comte, și vrea să le urmez Îndată. Și Cand­les, făr’a părăsi cu privirea pe tânărul gentilom, pe care deja îl examina de câte­va mo­mente cu o singulară tenacitate, deschisă ușa și co­bora scara, pe când vicomtele, îngrijit și chiar tur­burat, murmura : — Cum me privea ! m’a recunoscut ore ? In acest timp Cand­les se coborîsă, ordonă să’i aducă cele necesare pentru scris, și scrisă Nanouei scrisorea următore: «Scumpă domna. «La o sută de pași de la casa d-vostră, dacă na­­tura a dotat frumoșii d-vostră ochi cu facultatea de a vedea în întuneric, veți putea destinge pe D. duce l’Épernon care mă așteptă ca să mă împuște, și iu vino să vă compromită îngrozitor. Insă nu mă în­­grijesc nici a’mi perde viața, nici a vé face să vă perdeți liniștea. Fiți dar liniștită in privința asta. Cât pentru mine, voesc să ușez puțin de concediul ca a’ți făcut să mi se acorde­­ zilele trecute, in sco­pul ca să profit de libertatea mea pentru a veni să vi văd. Singur nu știu unde mă duc, și nu știu chiar dacă mă duc unde­va. Ori­ce s’ar întâmpla, reche­mați pe fugitivul d-voistră când pericolul va fi tre­cut. Vi se va spune de la Vițelul de aur ce drum am apucat. Sper că veți lua in considerație sacri­ficiul ce’mi impun. Insă interesele d-vestre îmi sunt mult mai scumpe de­cât plăcerea mea. Am zis plă­cerea mea, pentru că a’și fi avut otfe­ care mulțu­mire a bate pe D. d’Épernon și pe sbirii sei sub deghisarea lor. Ast­fel, scumpă domnu, credeți-mă a d-vóstru devotat, și cu deosebire forte credincioși. Candlles iscăli acest bilet. Pe urmă, chemând pe lacheul seu: — Vino încoce, jupâne Castorin, ni -isS el, și spune’mi curat unde ai ajuns cu domnișora Franci­­nette cu amorul tău. — Dar, domnule, respinsă Cantorin forte mirat de întrebare, nu știu dacă trebue... — Fii liniștit neghiobule, nu am nici o intențiie, ne asupra ei, și tu nu ai onerea de a fi rivalul meu. Cea ce te întreb este o simplă lămurire. — Ah! dacă-i așa, domnule, atunci îi aftă ceva, și domnișora Francinette a avut buna-voință a a­­precia calitățile mele. — Ast­fel, stai cât se póte de bine, nu’i așa ștren­­garule? Forte bine. Ia acest bilet, și du-te prin câmpie. — Știu drumul, domnule, (lise Castorin cu un aer satisfăcut. — Asta’i drept. Și mergi de bate la porta de din dos. Fără îndoială cunoști asemenea acesta porta ? — Forte bine. — Din ce in ce mai bine. Apucă dar acel drum, bate la acea porta, și dă acestă scrisóre domnișo­­rei Framunette. — In acest caz, domnule,­­lise Castorin vesel... pot dar ?... — Poți se pleci chiar la minut, nu ai de­cât­­ zece minunte pentru a te duce și a te reintorce. Trebue ca acesta scrisare să fie dată cât mai cu­rând domnișarei Nanon de Lartigues. — Insă, domnule, Ilise Castorin, care se temea de o întâmplare rea, dacă nu mi se va deschide porta ? (Va urma).­r

Next