Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-01-14 / nr. 5
Pag. % ANUL IX No. 5. lua parte, prin delegați speciali, la acel congres. Ideia este foarte nemerită și suntem siguri că pressa română va fi represintată. Fruntariele Bucovinei s’au deschis în sfîrșit pentru intrare de vite și produse brute ()alc lor din jud. Dorohoi, Botoșani, Suceava, Neamțul, Roman, Bacău și Vaslui. Carantine s’au stabilit la Zurin și Lewentz. Se vor observa case condițiunele conținute în paragraful 40 al ordonanței din 29 Februariu 1880 (Buletinul oficial al imperiului, No. 37) și ordinul ministerial de la 22 Aprile trecut, No. 3,661 (10 (Zile carantină pentru vitela de măcelărie și 15 pentru cele de muncă). Alegeri suplimentare. 1Pentru Senat Colegiul 1 Olt, I. Calenderu cu 29 contra G. Meitani 5 voturi. Roman. Andronic Simionovici cu 22 voturi în contra Al. Morțun, Tutova. Iorgu Radu cu 20 în contra Juvara 19. Botoșani, Ilie Ciolac, Colegiul 11 Argeș, Colonelul Mărculescu (unanimitate de 48 voturi) Gorj, Fng. Stătescu (unamitate 52 voturi). Pentru Cameră Colegiul Illâmnicu-Serat. N. Fleva 46 îuontra Apostoleana 8. Brăila. Generalul Slăniceanu 35 voturi. Fălciu. Maiorul C. Teleman (unanimitate). Colegiul II Ilfov. C. Nacu 189 (ales), contra Em. Protopopescu Pake 64. Gr. Peucescu 30 din 285. Colegiul 111 Dolj. Dr. I. Vercescu cu 284 (ales) contra Fontanini 40 și Al. Cristofi 29. Colegiul IV Dorolioi, G. Ilasnaș, unanimitate (223 voturi.) Linia ferată Iași-Ungheni (lungime 25 kiometri) a produs în Octombre 1880 suma de ei 7829. In Octombre 1879, acea linie a produs 16,905 lei 22 bani, adică 9,076 1. 22 b. nai mult. De la 28 Decembre 1880 pană la 9 Ianuarie 1881 s’au născut in capitală 104 copii și ,a murit 97. D’astă dată escedentul este dar le 7. TVvî rvmrvv T«>i vî ft*rT\macinnlni Tlivv r i\ rînncit om TITLUL II. Despre drepturile urmașilor. Art. 10. Pensiunea se deschide in personal. 2. Condițiuni cerute pentru a dobândi dreptul la pensiuni. Art. 2. Toți funcționarii și impiegații de ambele sexe, laici sau eclesiastici, retribuiți de cătră respectivele case, nu dreptul la o pensiune de retragere, conform cu disposițiunile presentului regulament, pentru care sfârșit trebue să suporte, în tot timpul funcțiunei fără distincțiune și fără a le putea cere înapoi în nici un caz, următorele rețineri: a) . O reținere de 5 la sută din sumele ce primesc sub titlul de tratament sau sub orice altă denumire, afară de diurnă; b) . O reținere de jumătate lefa în prima lună de numire din nou sau reintegrare ; c) . O reținere de jumătate din sporul lefei în prima lună, în cas de înaintare a funcționarului. Art. 3. Dreptul la pensiunea de retragere se capătă la etatea de 50 ani împliniți. Art. 4: Este dispensat de condițiunea vârstei stabilită mai sus, titularul care s’ar constata, că nu mai este in stare de a funcționa din causa sănătăței. Art. 5. Pensiunea de retragere se basază pe cel din urmă tratament de ori-ce natură supus la rețineri de care cel în drept s-a bucurat în momentul încetarei sale din funcțiune, fără însă ca acesta să potă veni odată trece peste suma de 6,000 lei pe an. Art. 6. Acesta pensiune se reguleză pentru fiecare an de serviciu cu a 25-a parte din cel din urmă tratament, după cum se specifica la art. 5 de mai sus. Cu tote acestea : a) . Pentru un serviciu de 8 ani împliniți, pensiunea va fi de o treime din cel din urmă tratament ; b) . Pentru un serviciu de 14 ani împliniți, pensiunea va fi de două din trei părți din cea din urmă retribuție: c) . Pentru un serviciu complect de 20 ani împliniți, pensiunea va fi întregă retribuțiunea cea din urmă de care s-a bucurat titularul ; d) . Pentru orice fracțiune de câte un an peste fiecare din termenile de 8 și 14 ani, mai sus stabilite, se va adăuga la pensiunea fixată pentru acel termen încă a 30-a parte din tratament, pentru fiecare an de serviciu. Art. 7. In orică c is însă, pensiunea nu va putea fi mai mare decât maximum determinat prin art. 5, de mai sus. Art. 8. Prin excepțiune, pot obține pensiuni, ori care ar fi vârsta lor și durata srviciului ce au adus, funcționarii cari, printr-un accident grav, resultând din exercițiul funcțiunei lor, ar fi puși în imposibilitate de a continua funționarea. Art. 9. In cazul prevăzut de articolul precedent, pensiunea se va calcula pentru întregul termen în care s’ar afla funcționând titularul, fără însă ca acesta să potă exceda maximum desemnat prin art. 5, de mai sus, se probez pertatei Art. 11 minori ni telă, alta tunci pen gale intri Art. i‘ săi orient ne se vată juméta Ire copii Art. 13 altă casatsiunea va pă cum se și următo Art. 14 in altă căsiune. 1 Art 15. pune : a) . Din uitor ; b) . Din mai sus ; c) . Din siunilor; d) . Din 1 funcțiune r ar opta pe care ar căz jos. De [UNK] 1. Art. 16. viciu distins lucrăză însă cestora. Art. 17. un comitet, 1) . De un sul de prese 2) . Doui i Yelor case, min de z i centrale ; 3) . Unul ( 4) . Doui î viciul spital» 5) . Casier Art. 18. I drept memb vor fi aleși spectivelor ca Art. 19. funcționari realeși. Art. 20. 8 bini comitetu joritatea voti de 3 ani, și Art. 21. Crea și sarcina 2---îl__ Th. balassan, de mijloce cu acte de pau î diferite cause, orfanii ului vor fi puși sub o tuea a văduvei mame, a o împărți în 2 Parți eu copii funcționarului. ^ stă minori și dintre camei jumătate din pensiaîndreptățitâ, iar cea ampărți in părți egale vie căsătorii, ura cu copii va trece vii înceta din vieață, penală asupra minorilor, din al. 2, de sub art. X sus. ară copii care va trece perde dreptul la pen-UL III. Iul pensiunilor. sei pensiunilor se compatații in casa pensiuprevădute la art. 2, de sase prin stingerea penicelor cari ar ocupa pe respectivele case cândul acelei funcțiuni, sau osițiile art. 40 de mai UL IV. pensiunilor. itetul pensiunilor. viilor formezi un seral respectivelor case, olul și privigherea aciu se va dirigea de acum urmeză : irectorul eforiei cu titsuperiori ai respectivăra cel puțin un temeiul administrațiuneii respectivelor case, cei mai vechi in serși casierul sunt de comitet, iar cei alți cătră funcționarii resimți de d nn efort Comitetului aleși vor ani și vor putea fi a fi ales dintre memilerin secret și cu mapresenți, pe termini realeslectivelor care va aal comitetului pen-ordonanțază prin președintele său pensiunilor și a diferitelor cheltueli. Art. 26. Secretarul in unire cu casierul comitetului, prezintă, la finele fiecăruia trimestru, compturi de venituri și cheltueli, pe cari comitetul le verifică și, in urmă, le inainteză respectivelor case. Art 27. La finele fiecăruia trimestru, comitetul este obligat a revizui casa de bani, constatând situațiunea prin proces-verbal. Art. 28 Compturile anuale ale casei pensiunilor se inainteza respectivelor case spre verificare. Art. 29. Comitetul este însărcinat cu pregătirea budgetului de veniturile și cheltuelile casei pensiunilor, pe cari ’i va supune la aprobarea casei respective. Art. 30. Comitetul va ține o ședință pe fiecare lună pentru regularea celor de mai sus. El va pute ține și alte ședințe extraordinare, după convocarea președintelui, ori de câte ori se va simți necesitate pentru acesta. TITLUL V. Disposițiuni de ordine și de comptabilitate. Art. 31. Nici o pensiune nu pate fi lichidată decât după ce mai intăiu funcționarul va fi admis de cătră respectiva casă a și exercita drepturile sale de retragere. Art. 32. Orice cerere de pensiuni se va adresa la comitetul pensiunilor insoțită de următorele acte : a) . Certificatul casei respective, constatător de admiterea funcționarului la exercitarea drepturilor ia retragere, după cum se vorbește in art. 31 de mai sus, și de numărul anilor serviți, precum și retribuțiunea ce a avut, după cum s’a specificat mai sus; b) . Actul de naștere sau, in lipsa lui, acte doveditore de etate. Art. 33. Urmașii funcționarilor cari au dreptul la pensiune, pe lângă actele mai sus citate, vor mai presenta și titlurile lor, in virtutea cărora pretind pensiune. Art. 34. Lichidarea pensiunilor se face de comitet pe baza actelor presentate. Decretat de concesiunea pensiunei se dă de cătră casa respectivă, după recomandațiunea comitetului pensiunilor, publicându-se și in „Monitorul oficial." Art. 35. Pensiunile se lichidează după durata serviciului, se calculezi pentru fie care an de serviciu, după cum se specifică mai sus, și se plătesc lunar. In calculul total se va lăsa la o parte fracțiunile de lună și de lei. Art. 36. Folosința pensiunei incepe din diua când cel in drept a împlinit etatea de 50 ani, iar pentru urmașii sei folosința va incepe de a doua zii după încetarea din vieți a funcționarului sau pensionarului. Art. 37. Acesta folosință încetezi pentru urmașii funcționarilor sau pensionarulu in următorele cazuri: a) . Cănd văduva a trecut in altă căsătorie; b) . Când orfanii minori au devenit majori, sau s’ar fi căsătorit, ori au decedat, in cari /AIONIm nn «** —— 1 * -1 n elor case. IAȘI Marcuriu (26 Ian.) 1881, plasa I TITLUL VI. Disposițiuni transitive relative numai la e/poria spitalelor civile din București. " Art. 42. Se recunoște existența casei pensiunilor eforiei spitalelor civile din București, de la 16 octombre 1864 ; prin urmare, toți funcționarii cari vor fi servit sau servesc incă eforiei de la acea epocă se vor regula la pensiune, atât pentru trecut cât și pentru viitor, conform cu disposițiunile presentului reulament. Art. 43. Pentru acest sfârșit, se va dechide in cancelaria acestei case un registrn care să subscrie toți funcționarii și pesionarii cari voesc, a beneficia de dispositinile presentului regulament. Art. 44. Toți acei funcționari cari, in temen de trei luni de la aprobarea presentlui regulament, nu vor fi subscris în regtru, conform cu cele prescrise in artico precedent, se vor considera ca, voind a imânea in privința trecutului sub imberiul rgulamentului țsei eforii, din 6 aprilie 18 și a celorlalte disposiuni, relative la pisiuni, cari, de altmintrelea, pentru cei c vor adera la presentul regulament în priv ța trecutului și pentru toți in viitor, sunt remăn in totul abrogate. CRONICA ESTERNA oan 8t. Juratianu, un pustiu ut, prezident, alribunalului de comerț, deși are mai puțin trept de vechime decât cei doi colegi și este numai licențiat in drept. D. Ioan St. Brătianu, pentru care au fost nedreptățiți demisionarii, este nepot al d-lui prim-ministru I. C. Brătanu și alegător al d-lui ministru de justiție. (Timpul.) REGULAMENT Supra pensiunilor funcționarilor eforiei spitalelor civile din București, și epitropiei generale a spitalelor și ospiciilor casei Sf. Spiridon din Iași. TITLUL I. 1 Disposițiuni generale. Art. I. Eforia spitalelor civile din București și epitropia generală a spitalelor și ospiciilor casei Sf. Spiridon din Iași, deservi pensiuni funcțuonarilor săi, cari se vor afla in condițiunile mai jos notate. două treimi din pensiunea ce ar fi primit sau primea sociul seu, după cum mai sus se specifică, dacă ar fi trăit; iar dacă va avea și copii minori legitimi, legitimați sau adoptați, va primi pensiunea intrega ce ar fi primit socrul sau dacă ar fi trăit. Copii adoptați nu vor putea avea acest drept dacă nu va fi trecut 2 ani de la data actului de adopțiune până la încetarea din viuță a funționarului sau pensionarului ; b) . Copii orfani ai funcționarilor sau pensionarului vor avea dreptul la pensiunea vitregă, ce s’ar fi cuvenit tatălui lor ; c) . Părinții, tatăl sau mama, unui funționar sau pensionar încetat din viață, fără soție sau copii, vor avea dreptul la jumetate din pensiunea ce ar fi primit fiul lor dacă ar fi trăit. Pentru a se deschide acest drept însă, în persona părinților acestuia, urmeză să aibă cel puțin vârsta de 60 ani împliniți și Ai* v UOUIOUIUO, póte ține ședințe sănu pute lua nici o v absolută a meniconduce lucră Art. 23. Ceră 5 membri decisiune fără bunlor presentau cas însă căci după o chemare comitetul nu se va putea imuni un număr de 5 membri, la a doua convocare comitetul pate delibera și un număr de patru, președintele având vot preponderator. Art. 24. Tote dmisiunile și lucrările comitetului sunt supuși la aprobarea respectivelor case. Expediarea lucrărilor comitetului se face de către secretarul serviciului. Art. 25. Comitet este însărcinat cu lichidarea pensiunilor El dirige prin peședintele său și privighiază tote lucrările relative la adunarea veniturilor și la plata cheltuelilor. statul că a deturnat bani sau material, sau care va fi comis mal versațiuni, perde dreptul la pensiune, chiar in cazul când ar fi lichidat sumele deturnate. Asemenea, vor perde acest drept acei funcționari cari se vor fi abătut de la serviciul lor pentru bani, pentru care vor fi fost condamnați la o redăpsă afeictivă sau infamantă. Acești din urmă Insă, in caz de reabilitare, vor fi restabiliți in drepturile lor. Ar. 39. Când un pensionar reintră in serviciu activ are dreptul de a opta intre pensiunea ce primea și onorarul ce i se oferă. Art. 40. Dreptul de a obține și a se folosi de o pensiune se suspendă prin circumstanțele cari fac să se pordă calitatea de Român, in timpul privațiunei de acestă calitate. Art. 41. Lichidațiunea sau restabilirea la pensiune nu pute da foc la nici un compt pentru trecut. Austro-Ungaria. Partimén Austro-Ungar și-a reluat discuțiunea le asupra ușurei; câțiva deputați din stat s’au pronunțat pentru proiectul de 1. Și chiar cer o lege să stabilescă nestrămarea unei orecare părți a propităței fonciare a țăranilor. Votul legei asupra ușurei e asigura Germania. Declarațiunea ferma principelui imperial german in favei jidovilor, nu impedică progresul agitațiu anti-semitice. Se zice că Liga a adus deja 60,000 franci pentru a funda Berlin un ziar care să fie organul acei cruciade. Ar fi greu să se dea socoti de tóte intrunirile cari se succed, și cari profesorul Henrici și doctorul Striker rivalizază în zel și în eloquență petru a-și exprima urile lor religiose. Stdenții israeliți, din partea lor, au trebi să fie în sala de 19 curent o mare înrunire, în care vor răspunde celor ca acasă pe jidovii din Germania că nu Germani. Spania. O telegramă din Madr ca Quadalquivirus sa umflat țiuni considerabile. Cheiul Sevil dat, au putut scapa însă mărfuri! Mediterana domnește o furtună. Curierul Balearelor n’a putut pleca. Inundațiunile continuă în sudul Spaniei D. Sagasta, șeful liberalismului dinastic, a pronunțat la Cortesii spaniol in privința discuțiunei adresei, un însămnat discurs pe care chiar adversarii s( politici ’l-au acoperit de aplauze, și care i-a atras felicitările tuturor nuanțele oposițiunei. In acesta eloquență improvizațiune, d. Sagasta ’și-a afirmat aspirațiunile sale liberale, și a expus regretul și întristările liberalismului dynastic , vederile sale îndrăznețe asupra viitorulu Spaniei. El a exprimat speranța că guvernul actual va menținea relațiunile cordiale ale erei cu tote puterile fără distincțiune. ,onvine domnule, respinsă vicointele. Cu tote acelea permiteți-mi o reflecțiune. — Care ? — Acea că, eată o femee îngrozitore, compromisă din causa d-vostre, și asupra cărea ducele’și ■a resbuna înșalarea sa in privința d-vostre. — Drace o credeți ? — Fără îndoială, deși’i femee... ușoră... domnișora de Lardigues nu’i mai puțin femee, și compromisă de d-vostră, sunteți datora legea la sguranța ei. — Pe credința mea, aveți dreptate, tânărul meu îe sfcor, și uitam, în plăcuta d-vestre convorbire, d atoriile mele de gentilom ; desigur am fost tratați, și după tote probele, ducele știe totul. Ii dreptă, Nanon dacă ar fi fost încunoștiințată, ea-i iscultă, și m’aș adresa la ea pentru a’mi cere eitarele la ducele. Să vedem, să vedem dar: cunoșteți l-vostru răsboiul tinere ? — încă nu, respunsă vicointele rîțind. Insă credă am să’l învăț acolo unde me duc. — Ei bine, iată întăia lecțiune. D-vóstră știțiă intr’un bun resboi, când forța este nesolitare, reduc a întrebuința viclenia. Ajutați-mă dar la viclenie. — Nu cer nimic mai bun. Insă in ce chip ? Spuneți-mi! — Oțelul are două porți. — Cât pentru asta nu știu nimic. — O știu eu: una dă în drumul cel mare , cea altă dă în cămpie. El pe acea ce dă în cămpie, descriu o jumătate de cerc, și me duc să bat la casa Nanonei care are asemenea o poftă în dos. — Da, pentru a ve surprinde în acea casă! strigă vicointele. Sunteți în adevăr un bun tactic! — Să mă surprindă ? reluă Candles. — Fără îndoială. Ducele, sătul de așteptare, nevelindu-ve eșind de aici, se va intorce către casa — Da, însă numai voi intra și voi eși. — O dată intrat... nu veți mai eși. — Desigur,lisă Canolles, sunteți vrăjitor. — Veți fi surprins, omorât pate în ochii ei, iată totul. — Bah!lisă Canolles, sunt dulapuri. — Oh! făcu vicomtele. Acest oh! fu pronunțat cu o intonațiune atât de eloquență, el conținea atâtea reproșuri acoperite, atâta rușine pudică, atâta delicateță suavă, încât Candles se opri de o dată, și își aținti, cu totă întunecimea, privirea sa patrunletare asupra tenorului care stătea rezemat de ferestră. Vicontele simți totă greutatea acestei priviri și cu un aer înveselit (lisă: —• In fapt, aveți dreptate, barone, duceți-vă, însă ascundeți-ve bine, pentru a nu va putea surprinde. — Ei bine, nu, eu n’am dreptate, țlisă Candles, d-vostră o aveți, însă cum s’o Înștiințez ? — Mi se pare că o scrisare... — Cine va duce o. — Dar cred că aveți un lacheu. Și apoi în asemenea împrejurări un lacheu nu riscă decât câteva lovituri de baston, pe când un gentilom riscă viața sa. — In adevăr, aveți dreptate țlisă Candlles. Castorin va îndeplini de minune comisionul, și apoi mi se pare că și el are interese in acea casă. — Vedeți clar că totul pate să se aranjeze aicea,lisă vicomtele. — Da. Aveți cernală, hârtie, condeiu ? — Nu, llisă vicomtele, dar trebue să fie jos. — Ertați-mg,lisă Candles, dar in adevăr, nu știu ce am in astă sară, căci merg din prostie’n prostie. Vĕ mulțumesc de sfaturile ce mi’le-aț dat vicomte, și vrea să le urmez Îndată. Și Candles, făr’a părăsi cu privirea pe tânărul gentilom, pe care deja îl examina de câteva momente cu o singulară tenacitate, deschisă ușa și cobora scara, pe când vicomtele, îngrijit și chiar turburat, murmura : — Cum me privea ! m’a recunoscut ore ? In acest timp Candles se coborîsă, ordonă să’i aducă cele necesare pentru scris, și scrisă Nanouei scrisorea următore: «Scumpă domna. «La o sută de pași de la casa d-vostră, dacă natura a dotat frumoșii d-vostră ochi cu facultatea de a vedea în întuneric, veți putea destinge pe D. duce l’Épernon care mă așteptă ca să mă împuște, și iu vino să vă compromită îngrozitor. Insă nu mă îngrijesc nici a’mi perde viața, nici a vé face să vă perdeți liniștea. Fiți dar liniștită in privința asta. Cât pentru mine, voesc să ușez puțin de concediul ca a’ți făcut să mi se acorde zilele trecute, in scopul ca să profit de libertatea mea pentru a veni să vi văd. Singur nu știu unde mă duc, și nu știu chiar dacă mă duc undeva. Orice s’ar întâmpla, rechemați pe fugitivul d-voistră când pericolul va fi trecut. Vi se va spune de la Vițelul de aur ce drum am apucat. Sper că veți lua in considerație sacrificiul ce’mi impun. Insă interesele d-vestre îmi sunt mult mai scumpe decât plăcerea mea. Am zis plăcerea mea, pentru că a’și fi avut otfe care mulțumire a bate pe D. d’Épernon și pe sbirii sei sub deghisarea lor. Astfel, scumpă domnu, credeți-mă a d-vóstru devotat, și cu deosebire forte credincioși. Candlles iscăli acest bilet. Pe urmă, chemând pe lacheul seu: — Vino încoce, jupâne Castorin, ni -isS el, și spune’mi curat unde ai ajuns cu domnișora Francinette cu amorul tău. — Dar, domnule, respinsă Cantorin forte mirat de întrebare, nu știu dacă trebue... — Fii liniștit neghiobule, nu am nici o intențiie, ne asupra ei, și tu nu ai onerea de a fi rivalul meu. Cea ce te întreb este o simplă lămurire. — Ah! dacă-i așa, domnule, atunci îi aftă ceva, și domnișora Francinette a avut buna-voință a aprecia calitățile mele. — Astfel, stai cât se póte de bine, nu’i așa ștrengarule? Forte bine. Ia acest bilet, și du-te prin câmpie. — Știu drumul, domnule, (lise Castorin cu un aer satisfăcut. — Asta’i drept. Și mergi de bate la porta de din dos. Fără îndoială cunoști asemenea acesta porta ? — Forte bine. — Din ce in ce mai bine. Apucă dar acel drum, bate la acea porta, și dă acestă scrisóre domnișorei Framunette. — In acest caz, domnule,lise Castorin vesel... pot dar ?... — Poți se pleci chiar la minut, nu ai decât zece minunte pentru a te duce și a te reintorce. Trebue ca acesta scrisare să fie dată cât mai curând domnișarei Nanon de Lartigues. — Insă, domnule, Ilise Castorin, care se temea de o întâmplare rea, dacă nu mi se va deschide porta ? (Va urma).r