Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-06-10 / nr. 65

Anul al 9-lea No. 65. IASSI, Marcuri 10 (22 luni) 1881. Apare Duminica, iercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor M­­iaooc, pe an. 2 t fr.—­ pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE .......................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, răndui 60 b. SCIRI LOCALE . 1 fr. (TH. BALASS­AN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. F­A­T­R­O­NUL Z­­I­L­E­I Sf. Ierom. Theodore Episcop. Angh­el Ad. rel. St. M. Th. Stratil. (vice. post. st. Petru) Păr. Dicu Arhiep. Alexandriei. St. Ierom. Thimotei Episcop. Brusei Sf. Apostol Vartolomei și Varnava. Cuv. Păr. Onofrei și Păr. Petru de la Athena. Sta Mart. Akilina și Sf. Tim­piliu. n. d. a­r­­ a. 1S p­t­a­m­a­n. STIL NOU _____țA­I­N­A_____ PATRONUL D­I­L­E­I Răs. Soar. Apusul Soar. luni 1­­ “ 19 Duminică Gervais 4—15 7—47 ■ 20 Luni Ramuari 4—15 7—48 21 Marți Luis­ de Geans 4—15 7—48 22 Mercuri Paulin 4—16 7—48 23 Joi Leufry 4—16 7—48 24 Vineri Jan-Baptiste 4—17 7—48 25 Sâmbătă Febronie 4—17 ^m TIMPUL DIN SEPTAMANA­ru din urmă cu timp amestecat. Prețul Aminet­urilor Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-comraissionaire 4, rue Clément Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Moul­­marte &. 31, Passage Verdean, Paris. Pentru AUS­TRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Epistole ne francate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Win Nr. 20 buni A NUNCIURI Qf\fi­­ Ydlhoni kan' orfanicesei, sunt de OUU galdul II da­. C11 imprumut chiar de acum. A se adresa la D-na A. Varlanescu, strada de sus No. 270. Moșia me Mălaești lîipp 800 fălci o dau în posede. Amatorii se pot adresa la șa­sa moșie Milidon Milidanovitz fcOQOOOOQOOOQOQO­OOOOOOOOOOOQOI^ A VIS AU MASASIH CH. PRUNKUL viennent d’arriver Ies articles sui- § vants, de premiere qualité : Vanille, g g chocolat, thé, chaussettes, cravattes, g o gants de soie, parfumerie, eau de g O cologne, orlevrerie et papier â ciga- o g rettes «Alabama”. § Ooooooooooooooo­oooooooooooooo MOȘIA BOZIENII, din județul Nemț proprietate a princessei Alexandrina Ghy­­ka este de dat în arendă pe termin de cinci ani, începători de la Sfântu Ghior­­ghi 1882 cu arăturile de tomnă din 1881. Doritorii de a o lua să bine-voiască a se adresa la principele Alexandru Ghyka, strada Lăpușnenu, vis-a-vis de hotel Bin­der, în Iassy. : ^ ^7- j s — Pour cause de ebangement de domicile et en vued’une installation eutierement nouvelle. Mr I. Darmet a l’honneur de préyeuir ses nombreux cheats qu’il a decidé d’écouler ä «fe# 1trioc eocceptionnellenient réllMitS, ses marchandises actuellement eu magasin. (209—8) Ocaslune Favorabila. O instalațiune complectă de rafturi lampe cu 6 branșuri, precum și lampe pentru fe­rești, putând servi și asupra unui Biliard se vinde în parte cu prețuri forte scăzute. A se adresa la Magasin I. IPat­inet. Iassy. (242—8). Pst IIIde Pe 109ia­me Bocănești, * € fe01iMl(01)din județula Bacău, plassa Trotușului, este de venire. Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brad să bine­voiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. G. Emm. Bogdan: Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wieu. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Nr. 20 bani STIL VECH P 1 ü A Ium 7 Duminică 8 Luni 9 Marți 10 Mercuri 11 .Tot 12 Vineri 31 Sâmbătă TELEGRAME Sofia 17 iunie. Principele Alexan­dru, continuând călătoria s­a, a visi­­tat Berkovatz, Vidin și Lom-Palanka. Pretutindene în trecerea sa el fu pri­mit cu entusiasm. Numeroase deputa­­țiuni au venit să-i înmâne adrese în care se ța­ce că condițiunile cerute de densul sunt primite de poporul Bul­gar. Paris 18 iunie. Se desminte zgo­­motul în privința unor negocieri pri­­vitore la Bulgaria, elija acestei țeri fiind considerată ca o cestiune cu to­tul interioara. Madrid 18 iunie. Spania invită pe iraeliți persecutați în Rusia să vină la dânsa, promițendu-le că vor fi pro­­tegiați și că se vor bucura de liber­tatea consciinței. Or­an 18 iunie, Bou­ Amena, scă­pând de urmărirea francezilor, a tre­cut în noaptea trecută Chott-el-Chergui în Chailey și s-a refugiat în deșert. Londra 18 iunie. In Camera Comu­nelor, Sir Carol Dilke observă că în­suși Mohamed-es-Sadok a însărcinat pe d. Roustan, ministrul Fran­ței, cu relațiunile Tunisului cu guvernele stre­ine, dar că acesta nu atinge drepturile Puterilor cari resultă din tractatele an­terioare. Roma 19 iunie. Tribunalul corec­­țional din Roma a condamnat pe ge­rantul țarului „Rifornia“ la trei luni închisoare și 400 franci amendă pen­tru un articol injurios contra politicei noului Țar al Rusiei. Marsilia 19 iunie. încăierări sân­geroase au avut loc la Marsilia între francezi și italieni. Se­­ zice că sunt 8 morți și numeroși răniți. Petersburg 19 iunie. Principele Mi­lan al Serbiei a fost decorat cu ordi­nul Sf. Andrei cu ocazia visitei ce a făcut superatului la castelul Petershoff. Prințul va părăsi Petersburgul mâne, luni. Două sății cu dinamită s’au descoperit de curând sub podul canalului Eca­­terina. Amăndouă lăzile erau prevă­zute cu sîrme conducătoare, conducă­toare. Raportul experților stabilește că dinamita este de o fabricațiune recentă. Epinal 20 iunie. In discursul ce a pronunțat ieri sara la concursul agricol din Epinal, d. prim ministru Jules Ferry, a zis că alegerile vor avea loc peste câteva săptămîni și vor fi libere. Ministrul a respins ideea unei revi­­zuiri a constituției. A arătat neputința la care este redus partidul radical precum și resultatele obținute de re­publicanii moderați. Cabinetul, a adaos ministrul, repre­­zintă uniunea reală și indisolubilă a partidului republican. D. Ferry făcu apoi elogiul d-lui Grevy care cu în­țelepciunea sa va dirigă încă mulți ani destinele republicei care are trebuința de unirea tuturor republicanilor. Pre­ședintele consiliului termină zicând că hotărîrea d-lui GrievyL mai cu samă înțălepciunea. sa nu Discursul a fost acoperit de aplause și strigăte de­ sa trăească Grevy, s’au auzit. Marsilia 20 iunie. Incăerările din­tre francesi și italieni continuă în mai multe puncte ale orașului. Se vor­bește că până acum ar fi 8 morți 28 răniți, dar la spital nu sunt de­cât 2 morți și 12 răniți. Numărul are­stărilor făcute se știe la 65 și procu­rorul republicei a început instrucțiunea. Roma 20 iunie, ț­iarul „Diritto“ anunță că ministrul de externe a a­­cordat d-lui Maccio consulul Italiei de la Tunis congediul pe care-l solicita acest din urmă. CRONICA INTERNA In ședința de vineri a Camerei, d. dr. Măldărescu a depus un proiect pentru creare de spitale pentru săteni; d. Aure­lian pentru concursurile agricole și indus­triale și guvernul pentru modii. art. 10 și 131 din legea sanitară. D. Ganea a anunțat o interpelare asu­pra cestiunii celor 10 milione acordate Iașilor. D. Maniu asupra legii pentru do­miciliu și celei pentru libertatea individu­ală ; d-sa a cerut a se depune proiecte pentru modificarea legii prestațiunilor și a tocmelelor agricole. D. ministru al justi­ției a respins că proiectul pentru liber­tatea individuală este in studiul Senatului; în secțiunile Camerei este un proiect din inițiativă parlamentară pentru domiciliu și d. președinte al Camerei a luat măsuri ca d-mi delegați să se intrunască și să facă raportul. D. Mărgăritescu a cerut a se studia proiectul pentru aprobarea conven­­țiunii incheiată de urba Brăila cu intre­­prinzătorul pavagielor, apoi s’a adoptat cu 53 in contra 10 voturi proiectul pen­tru repararea mănăstirilor. In fine adu­narea a trecut în secțiuni. S’a acordat Steaua României drape­lului batalionului 2 de vânători, pentru bravura și tenacitatea ce a arătat la a­­tacul și luarea redutei Grivița No. 1, in ziua de 30 August 1877, mria.,s.. v.aaionul 2 de vânători, în Ziua de 30 August, a iupa sa­loanelor de batalioane, cari aveau de mi­siune a ataca reduta Griviței (No. 1). A­­cest batalion a înaintat la l­iul atac, fără a trage un singur foc, cu mașinele și ins­trumentele necesare escaladării redutei; respinși insă de un foc bine hrănit din partea inimicului, totuși el s’a putut în­tocmi cu restul de oameni, și au întreprins un al 2-lea atac. Perderile ce a suferit batalionul 2 de vânători in acastă Z‘ glo­­rioasă au fost de 5 ofițeri și 281 soldați morți și răniți dintr’un efectiv de 500 oa­meni, ceea ce probează o dovadă netăgă­duită de bravura cu care s’a purtat. Din cele patru milione piese de câte 5 lei pe cari avea să le bată monetăria, mai sunt de bătut incă numai vr’o 90.000. Din Brăila ni se relatăză faptul că joi după ameză o corabie încărcată cu 250 chile popușoi, venind din susul Dunărei spre portul Brăilei, i s’a rupt frănghia cu care de pe mal o trăgea spre port; atunci, rămânând fără sprijin valurile a­mânat’o până s’a isbit de un vapor en­­gles ce staționa în apropiere și s’a inecat. (Poșta) Un accident deplorabil a avut loc la 1 curent în Hârșova. Șase persone au de­venit victima furiosei Dunări. Sub­locot. Hristescu, șeful garnisanei locale, înpre­­ună cu alți doi ofițeri, locotenentul Tito­­poleos și sub-locot. Ionescu, trimiși în lo­calitate pentru ridicarea de planuri topo­­grafi­ce, profitând de timp liber și fiind o zi frumoasă, își propuseră a face o mică primblare cu luntrea pe Dunăre, luând cu ei și 5 soldați spre a mâna vasul. Depărtându-se de uscat, luară direcțiu­nea țărmului drept, adecă a Hârșovei, mergând spre răsărit, contra cursului apei, și trecând în dreptul unei mori de apă, ce se afla în partea de sus a Hârșovei, voiră a trece pe dinaintea ei, păstrând a­­ceeași direcțiune. Oamenii din moră atra­­seră atențiunea persanelor din luntre de a ridica în sus funia de care se ținea le­gată mora de țărm, spre a putea trece cu ușurință ; dându-se puțină atențiune aces­tor consilii, luntrea își urmă calea înce­pută. Din nefericire însă funia rădicându­­să de valuri, în momentul când vasul a­șa că, fiind îngreuiată­ uF^imnirul perso­­nelor aflate în ea, s’a răsturnat. Doi ofițeri, și anume locotenent Tito­­poleos și sub-locot­ Hristescu, înpreună cu patru soldați, fură cufundați în apă, fără a mai apărea de­asupra, ci sub-lo­­cotenentul Ionescu și un soldat scăpară din acestă catastrofă. Acesta, în momen­tul critic în care se afla­se prinse cu mâ­­nere de barca răsturnată, sub-locot. Io­nescu avu salutara idee de a se apuca de el și de a-și pune tote silințele spre a se lupta energic cu valurile apei, de­și era înbrăcat­; a reușit a se depărta de locul catastrofei și a ținea pept furiei apei, de­și rămăsese fără nici un sprijin, despăr­­țindu-se involuntar de corpul soldatului. Niște vâslași, văzând de pe țărm pe­ricolul în care se aflau, alergară cu o lun­tre spre a le da ajutor. Un adevăr ajuto- FOILETON Alexandre Dumas. 62 RESBOIUL FEMEILOR. (Urmare). y — Duceți-vă, Zise ea, și când îmi veți aduce pro­­na d-vostră, vă voi da-o pe a mea. Domnul d’Épernon e și mai mult alergând, și se dusă, fără a se opri de loc, pănă la Nanon. — Ei bine ! âi zisă ea, ’mi-ați adus cartelul de schimb, scumpul meu duce ? — Ah ! tocmai! acuma’i vorba de asta, răspun­să ducele, regina’i forte furiosă. — Și de unde vine furia Majestăței Sale. — De-acolo că, d-vostră sau eu am numit pe domnul Richon guvernator in Vayres, și că acel gu­vernator, care după cum se vede s’a aparat ca un leu, ne-a omorât cinci sute de omeni. — Domnul Richon î repetă Nanon, eu nu’l cunosc. — Nici eu nici atâta, sau să mă fie dracu! — In acest cas, spuneți fără sfială, reginei că se — Dar nu sunteți d-vostră care vă înșălați, să vedem ? — Așteptați, nu vreți să am nimic a’mi reproșa, și vreți să vă spun. Și Nanon trecu in cabinetul ei de lucru, consultă registrul seu de afaceri, la litera R, ea nu găsi nici un brevet dat domnului Richon. — Vă puteți reintorce la regina, zisă ea intrând, și a’i spune că se află in erere. Domnul d’Épernon nu făcu de­cât o săritură de l­a casa Nanonei la otelul unde era regina. — Domnă, zisă el intrând cu mândrie la regina, sunt nevinovat de crima ce mi se impută. Numirea domnului Richon vine de la miniștrii Majestăței Vostre. — Atunci miniștrii mei sub­semneză d’Épernon ? reluă cu ciudă regina. — Cum asta ? — Fără’ndoială, fiind­că acea sub semnătură este in josul brevetului domnului Richon. — Cu neputință, Domna, răspunsă ducele cu to­nul slăbit al unui om care începe a se îndoi de el însuși. Regina râdică din umere. — Cu neputință? Zisă ea. Ei bine! citiți. Ea luă un brevet ce era pus pe masă și’I dădu ducelui. Domnul d’Épernon luă brevetul, îl parcursă cu lăcomie, examinând fie­care îndoitură a hârtiei, fie­care cuvânt, fie­care literă, și rămasă consternat, o amintire teribilă ai trecu prin gând. — Pot să văd pe­ acel domn Richon­­ întrebă el. — Nimic mai lesne, răspunsă regina, am spus să-l fie in camera de-alăturia pentru a vă da aca­stă satisfacțiune. Pe urmă întorcându-se către păzitorii ce așteptau la ușă ordinile sale: — Să aducă pe­ acel miserabil, dusă ea. Păzitorii eșiră, și după o secundă Richon fu a­dus cu mânâre legate și cu capul acoperit. Ducele se dusă spre el și aruncă asupra prisonierului o pri­vire pe care acesta o susținu cu obicinuita lui dem­nitate. Fiind­că era cu pălăria pe cap, unul dintre păzitori’i-o aruncă jos cu dosul mânat. Acesta insultă nu provocă cea mai mică mișcare din partea guvernatorului din Yayres. — Puneți’i o manta pe umeri, o mască pe obraz, zisă ducele, și dați’mi o luminare aprinsă. Mai întâi să supuseră la cele întăi două ordine. Regina privea cu mirare aceste singulare prepara­tive. Ducele se întorcea împrejurul lui Richon mas­cat, el privea cu cea mai mare luare aminte, încer­când a’și aduna tóte amintirele sale dar tot încă părea că se îndoește. — Aduceți’mi luminarea ce-am cerut. Zisă el, a­­cestă încercare va fixa tóte indoelile mele. Se adună luminarea. Ducele apropie brevetul de lu­minare, și la căldura flacarei o cruce dublă, trasă de­desubtul semnăturei cu o cernelă simpatică, apăru pe hârtie. " La vederea acesteia, fruntea ducelui se lumină, și el strigă: — Domnă, acest brevet­e semnat de mine, e prea adevarat, însă n’a fost nici pentru domnul Richon, nici pentru ori­care altul, el’mi-a fost luat de­ acest om într’un fel de cursă ; dar mai’nainte de a da a­­castă împuternicire, am făcut pe hărtie acest semn ce Majestatea Vostră pate să vadă, și ea servește de probă evidentă contra culpabilului. Priviți. Regina luă cu lăcomie hârtia și privi, pe când ducele ai arata cu vârful degitului semnul. — Eu nu înțăleg nici un cuvânt din acusațiunea ce’mi faceți, zisă cu simplicitate Richon. — Cum­ strigă ducele, nu sunteți d-v0stră omul mascat căruia’i-am dat acestă hârtie pe Dordogne ? — N’am vorbit nici o dată Segnoriei Vostre pă­nă astăzi; n’am fost nici o dată mascat pe Dor­dogne, răspunsă Richon cu răcală. — Dacă n’ați fost d-vostră, atunci a fost un om trimis de d-vostră și care a venit in locu-vă. — Nu’mi-ar servi la nimic a ascunde adevărul, zisă Richon tot cu acea liniște: brevetul ce vedeți domnule duce, ’i-am primit de la domna prințesa de Condé, chiar din mânile domnului duce de La Rochefoucauld; el a fost complectat cu numele și pronumele mele de domnul Senei, a cărui scrisare pare că o cunoșteți. Cum a căzut acest brevet in mânile domnei Princese ? cum a devenit domnul de La Rochefoucauld posesorul lui ? In ce loc numele și pronumele mele au fost scrisă de domnul Lenei pe acestă hărtie ? Acestea nu se știu de loc, mă in­­teresază puțin, acesta nu mă privește. — A­ așa credeți d-vestra ? Zisă ducele cu un ton batjocoritor. Și apropiindu-se de regina, el ai istorisi încet o destul de lungă istorie pe care regina o asculta cu multă atenție : acesta era delațiunea lui Cauvignac și aventura de pe Dordogne; însă fiind că regina era fe­­mee, ea înțălesă forte bine mișcarea de gelosie a du­celui. Pe urmă, după ce termină : — Acesta’i o infamie adăogată la o mare tră­dare, Zisă ea, eată tot, acela care n’a eșu­at a da foc asupra regelui seu, putea forte bine vinde se­cretul unei femei. — Ce dracu spun ei acolo I murmură Richon în­­crețindu’și sprincele; căci fără a auzi destul pentru a înțelege convorbirea, el auzisă destul pentru a gâci că onerea lui era compromisă ; mai întăi ochii scânteitori ai ducelui și ai reginei nu-i promiteau nimic bun, și ori­cât de brav fu comandantul de la Vagres, acestă îndoită amenințare nu’i lăsa de­cât îngrijire, de­și ar fi fost imposibil a­tâci pe fața lui, înarmată cu o liniște disprețuitore cea ce se petrecea în inima lui. — Trebue să fie judecat, Zisă regina. Să adu­năm un consiliu de resboi, d-vóstrá el veți presida,

Next