Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-08-05 / nr. 89

Anul al 9-lea No. 89. IASSI, Mercuri 5 (17) August 1881. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Pretai abonamentelor ft. IASSI, pe an. 24 fr ._ pe semestru 12 fr­— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.­—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE , ....................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne francate nu se primesc PAGINA I. 50 b. Pag. fn. 40 b. Pag. IV. 30 b. Un \f. 20 bani CURIERUL (TH. BALASSAN) EOAEA INTERESELOR GENERALE. C alexicLar-ml Septa- maxiéi _________________________ STIL VECHI 1 ~"~"A-----------------------PATRONUL țILEI TIMPUL DIN SE­PT­AMA­NA____L STI^NOU | PIPA | PATRONUL I>­I L­E­I 1 Ras. 8oar­ LA £!^N­^0­ ar August. — = _ ■ August. _ _ ^ ,_ „ rj_ g 2 Duminică Aducerea relig. Sf. Archid. Stefan. Duminică Usebhe. g_ 3 7— 4 ■* Luni Cuv. Păr. Isachie, Dalmatiu și Faust. La 31 Iulie la 5 oare dim. Lună plină sfi­n D. 5—5 7—2 ■* Marti S. S. șapte cuconi din Efes. . 7 îr • Rosene. g 7— 6 * Mercuri Sf. Mart Eusigniu, cu timp frumos apoi ploae. 17 Mercur Alexis. 5— 7 6—69 £ Joi [t] Transfig. Domn. (Schimb, la față.) 1?1 Hălene.­g 6—67 l Vineri Sf Ierom. Domeniu. « ^neri Bou,8ev.- 5-10­6-56­8______________Sămbătă___________Sf. Emilian mărturia._________________________________________________________________________M____________bambau__________Bernard­______________________________________—-------------------------------------------­ 20 000 sunt­­ la WIWWW procent cu­prii de dat cu prima ipotecă, în condițiuni avantajose. Se pot da și în parte: Pentru informațiuni ase a­­­dresa la d. Gr. J. Buicliu sau la Admi­­nistrațiunea farului Curierul Balassan. LAIOSIAU­ ACESTItr.1:1 află de vânzare, grâu, Banat, de se­­mință, prima calitate. D-nii amatori se vor adresa la D. V. Alecsandri, in Mircești. Doctor al Saalin­ei, special pentru bólele interne și de piele, dă consultațiuni în tote filele de la ore­le 9 —11 dimineță și 4—6 după amâț­tă. Pentru săraci gratuite. Locuește strada Sărărie în casa D-lui Pogor lângă casa Baștă. (314—7). MOȘIA CAUTACENI Districtul Roman, plasa Fundurile, se dă în arendă, cu intrare in stăpânire, de pe acuma, tomna anului 1881. Pentru informațiuni, a se adresa la pro­prietară în Iași, strada Sf. Neculai, Maria Tufescu, Hr» wnm­b­ire de bună voe casele mele si­ If­J Voil­ai , tuate la Copou, strada Lâ­­lescu, având șapte cam­ere, două bucătării, o grădină spațiosă pentru legume două grădini pentru flori, șură, grajdiu, beciu, pivniță, fe­ Cfideu, fântână de apă bună, în flue tate ate­nansele necesare. Pentru informațiuni, a se adresa la d. Moritz Rubensatt, ciasornicar, strada Lăpușnanu, casa Grabowieski. Sevastie Stegărescu. INSTITUTUL PEDAGOGIC ID­In Ia­și. Cu începirea anului scolariu viitor se vor înființa la Institutul pedagogic din Iași (strada Baston, casele d-lui Colonel Langa) două clase gimnaziale. Asociația de profesori secundari, ce a întemeiat acest institut (unde pănă acum se făcea numai cursul primar și se internau elevi, ce fregventau cursurile de liceu) s’a convins, in urma unei experiențe de mai mulți ani, că unul din cele mai mari servicii, ce ar putea aduce instrucțiunei în genere și părin­ților de familie, ce sunt deciși a face pe co­pii lor, să urme d­e calea instrucțiunei publice. Prețul Anunc­urilor Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Mont­­marte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUS­TRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win iWîr. 20 bani A­NUNCIURI este înpreunarea bunurilor, ce le are instruc­țiunea publică cu cele ce le dă instrucțiunea privată. In adevăr, pe deoparte instrucția publică, măsurînd la sfârșitul fie­cărui an șco­lar capacitatea și știința fie­cărui copil, ce fregventează cursurile publice, prevestește pe părinți, într'un mod de tot imparțial și ne­interesat, ce trebue să facă cu copii lor, se-i lase să urmeze mai departe cursurile gimna­­siale (căci nu vorbim aici decât de instruc­țiunea secondară, cea primară fiind obligatoriu pentru tota lumea), sau, dacă resultatul e slab, să-i dee intr’o scolii reală, ori intr’o scolă de meserii, s’au în lipsă chiar și de astfeliu de aptitudini, să-i aplice la practica agriculturei s­au comerciului. Pe de altă parte unul din neajunsurile cele mari ale instrucțiunei pu­blice este imposibilitatea profesorilor de a controla zlilnic, sau cel puțin odată pe săptă­mână, pe fie­care din elevii clasei, și acesta din cauza mulțimei prea mari (peste 50 în clasă­ de elevi, cu care trebue să se ocupe un profesor. Tot din această pricină profe­sorul public nu are timp să studieze indivi­dual pe fie­care copil, să-i îndrepte relele a­­pucături la învățat și de multe ori să-i arăte metoda cum să învețe, căci se știe, că o mul­țime de copii se descurage artă și devin răi, fiind­că nu știu cum să lucreze. Aceste lip­suri le pote împlini și le împlinește chiar ins­trucția privată (dovadă însemnatele resultate ce au dat și dau institutele private). De a­­ceia asociația institutului pedagogic va primi elevi pentru clasa I și II gimnasială, cărora le va face cursuri în­tocmai după programa liceului, și la sfârșitul fie­cărui an elevii ast­feliu preparați vor trece esamen dinaintea pro­fesorilor publici, cari vor constata știința s­au neștiința lor. Pe lângă acesta se va propune în aceste două clase și limba germană, și ast­fel nu se va împlini o lacună din programul statului, unele limba germană nu Începe­a, se studia decât tocmai din clasa V-a gimnasială. Pentru ca controlul zilnic și săptămânal să se potă face cu indestulare, nu se vor primi in in fie­care din cele 2 clase mai mult de 25, maximum 30 de elevi. Inscrierile se vor face la direcția institu­tului pedagogic de la 1 până la 15 Septem­vrie. Părinții, ce vor vor să onoreze acest institut cu incredirea lor, vor binevoi a pre­­senta atestatul de 4 clase primare pentru co­pii ce vor să fregventeze clasa I gimnasială și biletul de promoțiune pentru elevii ce vor fregventa clasa II gimnasială. Nu se primesc externi decât copii, a­ i că­rora părinți locuesc în Iași și cari prin ur­mare să îngrijesc de aproape de educația co­piilor lor. Pentru a evita un neajuns a in­ternatelor, lipsa de mișcare, se vor face, pe lângă exercițiile gimnastice și jocurile din spa­­țiosa ogradă a institutului, cel puțin de 2 ori pe săptămână, primblări la câmp, în orele de recreație. TELEGRAME Londra 18 august. Z­iarul „Times“ zice că o crisă ministerială este posi­bilă in urma conflictului care s’a produs de curând intre camera lorzi­lor și acea a comunelor asupra bilu­­lui agrar. Tripolis 1B august. Se consideră ca probabilă o apropietă schimbare a valiului din Tripolis. Eisingen 13 august. Prințul Bis­­mark s’au suit într’o trăsură și mers până la o mică stațiune de drum a de fer de unde a plecat la Berlin. Munich 13 august. Regele Bava­­riei a plecat incognito la Paris, Constantinopoli 13 august. După in­vitația particulară a sultanului, con­­tele Corti a mers ieri la palat și a fost primit in audiență particulară ca­a­re ținu o oră și un sfert. Sultanul invitat la prânz­ pe contele Corti după sărbătorile ramazanului. Copenhaga 13 august. In Folkesting cu ocasiunea discuției primei lectu­ri a legei financiare, șeful oposiției a atacat într’un mod, viu cabinetul care după resultatatul decentelor ale­geri pentru folkesting trebuia să de­misioneze. Prezidentul consiliului res­­punde: „Constituția nostra nu cere acesta de la guvern, datoria cabine­tului era din contra de a rămânea la putere pentru a menține landsturmu care are aceleși drepturi ca și Folkes­­tingul. Izvorul conflictului actual este că Folkestingul nu’și­ cunoște dreptu­rile sale.“ Viena 13 august. O veche casă cu 4 etaje din centrul orașului s’a dărâ­mat. Este temă că sunt multe victi­me, dar aceste temeri nu par­funda­te fiind că locatarii erau absenți, sau au putut să fugă în momentul acci­dentului. Până acum totuși s’au scos un mort și doi răniți. Autoritățile lu­­crăză cu activitate la curățirea locului. „Corespondenței Politice“ i se tele­­grafiază din Atena că comisiunea in­ternațională de delimitare a acceptat propunerea forței de a intârzia cu 15 zile ocuparea celei de a doua secți­uni de teritorii cedate Greciei. Belgrad 13 august. In urma spo­­rirei impositului asupra tutunurilor, negustorii au închis prăvăliele. Londra 14 august. Ministerul s-a decis să insiste asupra votului dat in chestiunea bilului agrar, dacă camera lorzilor persistă de a voi să menți­nă amendamentele sale. Parlamentul va fi prorogat și in­­data ce afacerile financiare vor fi re­gulate, camerile vor fi convocate in noemvrie și atunci bilul agrar va fi din nou introdus in desbatere. Berlin 14 august. Principele Bis­marck a sosit aice. Gerua 14 august. Astăzi a avut loc la teatru un meeting contra legi­lor garanțiilor Papei. După cetirea mai multor adesiuni din partea societăți­lor democratice, inspectorul poliției a suspendat meetingul și a evacuat sala. Borna 14 august. Gazetta oficială publică un comunicat al guvernului prin care acesta recunoște ca organ al comunicațiunelor și interpret al gân­­direi sale numai gazetta oficială. „Agenta Ștefani“ desminte dintr’un izvor sigur că Papa ar fi consultat a­­dunarea cardinalilor, prelaților, preoți­lor și a religioșilor asupra oportuni­­tății de a pleca din Roma. Nu este adevarat că Papa ar fi es­­pediat in străinătate o notă diploma­tică in privința meetingului ținut in Roma la 1 august. CRONICA INTERNA M. S. Regele a bine-voit a numi mem­­bri ai ordinului Corona Rom­ă­niei, în gra­dul de cavaler, următorele persone: func­ționari și particulari din societatea distinsă a capitalei, cari s’au pus la disposiția co­mitetului executiv al serbărei încoronărei, însărcinându-se cu funcțiunile de comisari extra­ordinari: D-nii Em. Culoglu, advocat; C. Arion, advocat, fost șef de cabinet la ministerul afacerilor străine ; Ath. Athanasovici, ma­gistrat; G. Angelescu, magistrat; N. Cer­chez, inginer; D. Cerchez, inginer; Cio­­canelly, advocat al primăriei capitalei; Cons. Ionescu, advocat; Al. Marghiloman, magistrat; C. I. Zamfirescu, magistrat; C. Râmniceanu, advocat; N. M. Stoianovici, advocat; C. Tătăranu, magistrat; C. Nă­­cescu, magistrat; G. Bagdat, magistrat; M. Zenide, magistrat; I. C. Dobrescu, ma­gistrat; Al. Brăiloiu, secretar al Il-lea la legațiunea din Berni; G. Em. Lahovari, se­cretar al legațiunei din Londra; Const. Sardony, secretar al legațiunei din Arheea. Cit­m în „Poșta ” din Galați. Societatea de bine­facere a meseriași­lor din Iași a trimes, prin D. N. Cle­­tinos, suma de 200 lei pentru scala Guza-Vodă. Frumosa ofrandă a Societăței o ono­­rază mult. Presidentului ei, D. D. Gusti, in special i se cuvine mulțămire pentru stăruință, ce ni se afirmă, că a depus în reușirea propunerei de a se oferi acestă sumă. Tot pentru scala Cuza-Vodă a mai o­­ferit D. Dimitrie Iacomachi din Galatz, I0 lei. Se vorbește că d. Liciu, procuror ge­neral la Iași, va fi numit al treilea ad­ministrator la Domenii, in urma retra­gerii d-lui Zanfirescu. «Monitorul Oficial»» publică următorul decret: D. Ion C. Brătianu, președinte consi­liului de miniștri, ministrul secretar de Stat la departamentul financiar și ad-inte­­rim la acela al resbelului, având trebu­ință de un concediu pentru cât­va timp, cu începere de la 1 August, f­oileton Eugène Scribe. 8 CARLO BROSCHI » (Urmare): «— Acel secret, Juanita, nu mi’l cereți..., dacă mă iubiți, căci nu vi’l pot spune făr’a muri, și în Ziua in care’l veți cunoște voi fi încetat de a mai trăi! «In acest moment, soțul meu reintră, și Carlo, si­­lindu-se, reluă aerul vesel și convorbirea vieie, pi­cantă și fără pretențiune, ce’i erau obicinuită. Se găsea in francheța manierelor sale și in grațiosita­­tea cuvintelor sale un carmen de care nu se putea cine­ va apăra, lângă dânsul ori­cine era amabil, și el da spirit acelor ce-l ascultau. Comtele de Pepoli însuși cedând puterii sale, la care nu se putea re­­sista, se găsea răpit, sedus și cu totul mirat de a simți o plăcere care să nu fie acea a venaturei. De acea zi, in Ziua in care Carlo nu venea, el era su­părat și se sfădea cu tota lumea, începând cu mine. «El dorise să tracă într’un regiment care avea să servescă in Hanovra, și cererea sa îi fusese la moment încuviințată ; el era nu se pare mai bine privit la curte și părea protegiat in tote de o mână nevăzută. Dar lucrul cel mai de mirat era că vor­bisem de mai multe ori unor persone din Londra, despre Carlo Broschi, și că nimeni nu cunoștea a­­cest nume, și nu auzise vorbindu-se de acel ce’l purta. Intr’o Zi, un om întrebă pe omenii casei dacă se­niorul Broschi are să vie, căci nu’l găsise la ote­lul seu și trebuia absolut să’l vadă chiar in acea zi. Fusei înștiințată, și fiind­că un adevăr așteptam pe Carlo, Zolei să intre acel care dorea să-i vorbescă. Acesta era un bătrân forte bine îmbrăcat, cu un aer respectabil, cu părul alb, cu o figură plină de bu­nătate pe care o anima niște ochi încă vioi și stră­lucitori. Și vorbit de Carlo, și de o­dată el ridică capul cu o espresiune de bucurie și de mândrie. Carlo era D-Zeul și idolul seu; nu era nimeni pe pământ care să i se pută compara. Apoi, de o dată, și ca cum s’ar fi temut ca entusiasmul seu să nu’l ducă prea departe, el se oprea in mijlocul laude­lor sale. «— Nu pot vorbi. Zicea el, dar dacă l’ați cu­noște ca mine, dac’ați ști cât bine face, aurul ce răspândește cu pumnii... Și un om atât de superi­or,... un om atât de bogat, a fi atât de simplu,... atât de modest și atât de blând, căci este bunăta­tea chiar el n’ar face râu nimănui,... de­cât nu­mai unei singure persane póte... «Și bătrânul ștergea o lacrimă; și cu cât îl as­cultam, cu atât mi se părea că o voce odinioră cu­noscută suna la urechea mea ; și străinul era să ur­meze lauda lui Carlo, când acesta intră in salon. Văzând pe bătrân, fața i se aprinse; ochii săi de ordinar atât de dulci, aruncară fulgere, și un tre­mur nervos îl cuprinse. «— D-vostră aici, strigă el, cine v’a permis să veniți ? cine v’a permis să vă presintați dinainte’mi ? «— Nu voiam să te văd de­cât un moment, Car­lo, răspunse bătrânul tremurând ; de atâta timp n’am avut acestă fericire! — Ce voiți ? urmă Carlo căutând din causa mea, a’și potoli mânia. V’am făcut o pensie de Zece mii livre, veți avea cinci­spre­ Zece mii! voiți ore mai mult ? — Nu, o știi tare bine,... că nu’ți cer acesta. — Veți avea două­zeci mii, cu condițiune ca să plecați de’ndată, și că nu vă voi mai revedea. — Și eu refus, dacă nu’mi permiți de a te ve­dea cel puțin o dată pe an. — Fie ! răspunse Carlo, a cărui acces de mânie era să reîncăpă!... Dar plecați.... depărtați-vă! »— Te ascult, Carlo. Zise bătrânul plângând. Ești numai pentru mine crud și răutăcios... Nu mă plâng, ai dreptate... Dar într’o Zi îmi vei da mai multă dreptate... Adio dar, și peste un an,... nu’i așa ? Adio, Carlo, am să mă rog pentru tine. «El eși. Și Carlo căzu într’un fotoliu, incă emo­ționat și furios. «— Ah! D-Zeul meu! îi Zisei eu apropiindu-mă de dânsul, cine este acel bătrân ? — Cum­­ signora, nu v’aduceți aminte de dân­sul ? Nu l’ați recunoscut ? îmi zise el c’un ton brusc. — Ah! Zeu nu. — Era tatăl meu ! — Părintele d-vóstre ? strigăi eu, vechiul meu profesore de piano,... acel bun Gherardo Broschi... Ah! să revie, vă rog! să revie!... Aș fi atât de fe­ricită de a’l îmbrățișa ! Și alergai să deschid ferestra spre a’l rechiema. Carlo mă opri. Văzui pintre gemuri pe bătrân care se depărta in parc, și, lovită atunci de mersul și statura sa, strigai: — Acesta’i străinul care, in castelul de Arcos, a venit să întrebe de d-vostră in acea sară fatală... «— El însuși. Plecase cu zece ani înainte la St. Petersburg, unde devenise maestrul de musici și mai mult încă confidentul împărătesei Ecaterina ; ea îl în­trebuințase in niște intrigi pe care c­arul le desco­perise, și Petru, care nu glumea, trimisese pe Ghe­rardo in Siberia. El a stat șapte ani acolo fără a putea da știri despre dânsul, și s’a reîntors la Nea­­pole chiar in sara... in care era să ne căsătorim ! «— Și pentru ce d-vostră, Carlo, care sunteți bun cu tota lumea, vă tratați părintele cu ațâta as­prime ! „Carlo nu răspunse: «— Pentru ce refusați de a’l vedea ? „— Pentru ce­ îmi zise el c’un aer posomorât și c’un tremur convulsiv, pentru că de câte ori îl văd, mă cuprinde ne’ncetat dorinți de a’l ucide!... Da..., e spăimântător, nu’i așa ? Și fiind­că nu vo­­esc a deveni paricid, l’am gonit. Tam­ exilat din pre­­sența mea. E rău, fără’ndoială, mă’nvinovățesc de acesta, dar’i mai bine de­cât de a’l ucide. „Și capul îi căzu pe pept, și tăcu. «Câte­va zile mai tărziu primirăm o visită la care eram departe de a ne aștepta. Carlo venea adesa să dejune și să petrecă diminețele cu noi. Un servitor cu straie violete intră, și zise cu jumătate voce lui Carlo că monsignorele episcopul de Nola dorea să’i vorbască. Carlo tresări și strigă: — El!... in Anglia !... Ce’l aduce aici ?... Pentru ce nu intră ? Se teme ore de a’și revedea amicii și d’a se reafla in mijlocul lor ? «Ambele canaturi ale ușei se deschiseră, și Theo­­baldo apăru. Soțul meu scose un țipet de surprin­dere : — Este ore cu putință! vechiul preot a ducilor de Arcos! acela care, anul trecut încă, era cape­lanul nostru! iată’s înalt demnitar al bisericei! «Apoi apropiindu-se de dânsul, și salutându’l cu respect : — Se vede, signore Theobaldo, că v’ați făcut cariera ? (Va urma).

Next