Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-01-03 / nr. 2
Cofetăria Alexandru Fondată la 1847 I. A. SFETCOVIOi succesor Au sosit : Bonboniere fondante, dragele, pastile de goma, fructe candite, ciocolata praline și tablete, Maroane de Bai is : champaqne (L’oussillion), Bordeaux, Madera, Liqueruri : din cele mai renumite fabrici 10—, Mte arendat Moșia Șofrăceștii din districtul Roman, plasa Șiretul” de jos situată lângă orașul Roman și având la vre o două sute șasezeci fălci arătură, de prima cualitate, la vre o nouăzeci fălci fânaț și imașuri, două iazuri, livezli, două mori cu câte trei petre, și fiind înzestrată și cu semănături de temna, se dă in arendă cu începere de la 23 April viitor. Aseminea se află de vânzare pe numita moșie, vre-o opt fălci pădure, stejar vechiu. A se adresa la D. avocat Eugeniu Donici, in Iași, strada Română, in casele D lui Gheorghe Cozadin, sau la D. Vârnav, in Roman. —5). open din prévalsele mele situate în Iași proU strada de Sus vis-a vis de piața Sft. Spiridon se dau cu chirie de la 23 Aprilie 1882. Concurenții se vor adresa la mine proprietarul lor in Iași strada Română No. 30 dispărțirea a IlI-a. Giurcaneanu Anul al X-lea No. 2. Prețul Alion, și Aminciurilor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . fin bani. SCIRI LOCALE „ . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. UniVI. 20 bani SĂSLI, Duminică 3 (15 ianuarie) 1882. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CURIERUL (TH. BALASSIN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris, G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien, Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 bani O a. 1 e Xi. d. a, r ta. 1 plămân. STIL VECHIU______PIPA____J PA jULQNUL PILEI__________________TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU _ț> r IJ a PATRONUL PILEII Ros. Soar. Apusul Soar. Ianuarie. ... " ianuarie. 3 Duminică Sf. Prof. Malahia și Mart. Gorde. 15 Duminică Mauru. 7—33 4—46 4 Luni Adunarea celor 70 Apostoli. 16 Lun- Marcel. 7—32 4—47 5 Mărfi Sf. Mart. Teopelit și Theona (post). La 1 ianuarie pătrarul din urmă, se 17 Mărfi Anton Eremit. . 7—31 4—48 6 Mercuri (1) Botezul Domnului Nostru. 18 Mercuri Prispa. 7—31 4—49 7 Joi (f) Sf. Prof. loan Botezătorul. n 9 ) Topada. 19 Joi Canutu. 7-30 4-50 8 Tineri Cuv. Mac. Domenica și cuv. păr. Gg. 20 Vineri Fabian și Sevastian. 7—30 4—51 9 Sâmbătă Sf. Martir Polieuct. 21 Sâmbătă Agnes. _____7—294—53 Correspondenți in Streinatate COMITETE UT-UNITE Conform celor dispuse în ședința din 12 Decembrie 1581 relativ la representația ce urmeae a se da în Tatra de mai mulți Onorabili Domni și Domne din Societatea Iașana în folosul acestor Comitete, Societatea fiind dispusă pentru îndeplinirea operei de bine facere, a fixat Ziua de representație la 19 Ianuari 1882. Detailurile se vor da la timp. Pentru representația ce urmare a se da in Teatru la 19 Ianuar curent de mai mulți onorabili Domni și Domne a înaltei societăți Iașeni in folosul acestor Comitete. Se anunța prin presență, că biletile pentru loje și staluri se găsesc la Domnița Aglae (Hotel de Paris, de la orele 11—12 a. m. iar in sala de represaitație la casa Teatrului. Asemine Biletele pentru parter și galerie se găsesc spre vânzare la Dl. Victor Delmary. Se face un apel călduros la simțimentele generosei calități a publicului, rugându-l spre a ne da binevoitorul său concurs In urma votului emis de Domnii și Domnele Membre a Comitetelor- Unite în ședința din 12 a curentei pentru a se scote în vânzare ca la proprietate acestor Comitete, situată în acest oraș dispărțirea III strada 40 Sfinți, compusă din 4 odăi, bucătărie, șură, fântână și loc îngrădit cu zaplas de jur înprejur. Se deșteptă prin acestă, ca amatorii ce vor binevoi de a cumpără sus menționata casă, să binevoescă a se presinta pentru informațiuni și prețu la oricare din comisiunea însărcinată compusă din Domnii Nicolai R. Roznovanu, Nicu Ceur Aslan, Nicolai Drosu, și Nicolai Gheuca, carii sunt rugați a primi acestă însărcinare de binefacere și de a contracta vânzarea. TELEGRAME Paris 11 ianuar Le„Temps“, reproduceau nota colectivă a Engletezei și a Franciei către kedir, constată că Germania in acestă afacere, ca in tote acelea privitóre la interesele franceze în Egipt, se arată reservate și binevoitóre. Convențiunea pentru instruirea unui port la Tunis s’a semnat de guvernul tunisian și compania franceză des Batignolles-Berlin, 12 ianuari Reichstagul a începu discuțiunea suprimării legilor din Main propusă de d. Windhorst, deputat, șef al partidului ultramontan. Desvoltând motivele propunerei sale, d. Windhorst constată că situațiunea s-a inbunatățit; crede totuși că esecutarea mai dulce a acestor legi nu este încă suficientă ptin a face să înceteze plângerile catolicilor. In cursul discuțiunei d. de Boetticher, secretar de Stat, declară că consiliul federal nu pate să iasă din rezerva sa obicinuită în discuțiunile în cari se tratază de legile guvernamentale, și că guvernul nu pute aborda cestiunea constituțională decât numai când propunerea va fi fost adoptată de Reichstag. „Dacă împăratul, adăugă el, era acum pentru măsuri la cari nimeni nu se gândea anul trecut, trebue primită acesta cu recunoștință și respect.“ Constantinopoli 12 ianuari Ali Nizami pașa și Reșid-bey, după intorcerea lor de la Viena, au convorbit mult cu Sultanul. Nimic n’a transpirat din aceste convorbiri, dar se observă că, de câteva zile palatul a mai potolit manifestațiunile sgomotase ce se făceau in privința Germaniei. Credința generală e că misiunea lui Ali Nizami-pașa nu ș’a ajuns scopul propus. Se vorbește acum de o tendință de a se apropia de Italia, și nu ar fi neprobabil ca viitorea misiune care va avea să ducă decorațiunea ordinului Nizam Imt *z, împăratului Austriei, să o ducă aseminea și regelui Italiei. Numirea lui Arabi-bey ca sub-secretar de Stat la ministerul de resbel din Egipt a fost bine primită de turcii ce o prevedea. Ziarul „Eldjewalb“ anunță că Mahomed Elacraf, apărătorul Sfatului, a sosit ori aici și a fost primit de o deputațiune arabă, tr’o Petersburg 12 ianuar. Tiarul prinscrisore autografă adresată generalului Ignatief îi asigura că el posedă totdeauna o plină și intregă încredere întrensul. Constantinopoli 12 ianuar. Se asigură că Porta a primit oritextul notei identice a Franciei și Angiei trimisă Kedivului relativ la măsurile decretate de cele două puteri Ín cazul în care nouă tulburări s’ar produce in Egipt. Rusia cerând direct guvernului Rumelioi rambursarea celor 4 milione ruble pentru spesele de ocupațiune ale armatei rusești, Aleko-pașa a cerut instrucțiuni Porței. Șerif-pașa și Ghalilpașa au fost numiți, primul guvernator Andrianopolei și al doilea al Salonicului. M. S. Regele a bine-voit a acorda d-lui căpitan Gherghe Dimitrie comisar regal de la consiliul de resbel al divisiei II teritorială militară, înalta autorisațiune pentru a putea primi și jjurtst însemnele ordinului „Takova,“ în gradul de ofițer, ce i s’a conferit de A. S. Principele Serbiei. CRONICA INTERNA înalt ordin de zi Cu ocasiunea anului nou, M. S. Regele a dat următorul un alt ordin de j.i. Ostași. Fie-oare an ce trece ’Mi dovidește că silințele vóstre pentru întărirea instituției și a disciplinei dă rode noi. Simt dar o adîncă bucurie a vă arăta înalta Mea mulțumire și a vă ura un an fericit, în care, urmând pe aceeași cale de devotament și abnegațiune, să fiți scutul cel mai puternic al Patriei și al Tronului. Ofițeri, subofițeri și soldați, vă urez ani mulți! Dar în București, la 1 Ianuarie 1882. CAROL. M. S. Regele a asistat vineri la serviciul divin la Mitropolie, înconjurat de casa sa civilă și militară. După terminarea slujbe religiose, Maiestatea Sa a trecut în revistă trupele înșirate în curtea Mitropoliei, apoi a mers în apartamentele P. S. S. Mitropolitului Primat, unde a primit felicitările clerului. M. S. Regele a bine-voit a numi pe d. Gheorghe Scorțescu, atașat la ministerul afacerilor străine, in postul de cancelar la consulatul general român la Constantinopole. Comuna urbană Roman, din județul Roman, este autorizată a percepe o taxă de bani 10 de perechea boi sau cai la trăsurile încărcate cu orice povară, ce vor intra în comună, iar deșerte nicidecum. Ministerul Italiei, contele Tornielli, s’a reîntors la postul său în capitală. Alegeri suplimentare. Colegiul al II din Romanați a ales senator pe d. Amza Jianu cu 51 voturi din 52. Colegiul al II din Dorohoi a ales deputat pe d. Calcantraur cu 13 voturi. Colegiul al II din Buzău a ales deputat pe d. Bălăcenu cu 11 voturi, contra d-lui Dimitriadi care a avut 49 voturi. Ministrul României la Paris, d. Ferekide, după cum anunță fiarele parisiane, a plecat din Paris pentru a se întorce în țară, în virtutea unui concediu. D. Ferekide se va înturna în curând la postul său, împreună cu domna Ferekide și cu familia. D. J. Conduma e numit consul al Greciei la Galați. FOILE TON_____________ PONSON DU TERRAIL 29 DIAMANTUL COMANDORULUI. (Urmare). — Au spus acesta ? — Da. Și dintre ei, doi sunt încă destul de energici pentru a ne ajuta. — Cari ? — Fran^uepeii. — Dar ceilalți ? — Li se va porunci să dorma și să crâdă c’au visat dacă din întâmplare vor audi zgomot. Hector vorbea cu sângele rece a unui general en chef care face un plan de luptă. — Acum,lisă el, esențialul e să avem diamantul. — Iată cheia subteranei,lisă Raoul. Comtele se uită la ciaș . — Mețiul nopței,lisă, el; tóta lumea trebue să’ncepă a dormi numai cât netrebnicul de Pandrillo nu s’a suit la el, căci el aud totdeuna pe scară când se stie. In momentul în care pronunța aceste din urmă cuvinte, se audi răsunând pe scara cea mare pasul greu și cadențat al intendentului care se ducea să se culce. Probabil că el recondusese pe Jean, puțin mai liniștit, la căsuța din parc, și’ncerca trebuința a se repausa de-atâtea emoțiuni neprevăzute și succesive. Pandrillo era de-o natură liniștită, îi era groza de dramă și de agitațiune, ca onest pescuitor cu undița ce era. Netrebnicul murmură contele Hector, e insolent cu noi, și’i fórte fericit; că«i dac’ași avea timp s’aștept deschiderea testamentului, umerii sei ar face cunoștință cu cravașa mea. — Ei! Zisă Raoul cu dispreț, un lacheu, ce ne pasă! Hector și fratele seu așteptară încă câteva minunte; pe urmă, când crezură că Pandrillo se culeasă, se învăliră’n măntălile or, lunecară două pistole’n buzunări și se înarmar ă c’un hârleț mic pe care Raoul și’l pregătisă cu Ziuă ; pe urmă, părăsiră fără sgomot apartamentul lor și se coborâră’n marea sufragerie a Montuorinului. Acesta era singura cameră din manur Pe care comandorul nu găsise de trebuință s’o restaureze Ea’și păstrasă vechie ei lemnării sculptate, încadrând o antică tanțerie în dantele de Beauvais, representând aventile lui Antinous. Intre cele două ferestre se afla un mare orologiu cu cutie de stejar negru. In fața orologiului, un dulap forte mare în acelaș lemn, suindu-să pănă la plafond și’n cap se strîngea dessertul. Nu trecu să prin gând nici unuia dintre moștenitori a căuta diamantul în adîncimele lui. Cum să presupue caeva că cavalerul de Montmorin s’a dus să’și îngrj e camera sa pintre reliefurile de paseri și pintre dărăturile de plăcintă ? Cu tote acestea, DD. de Maltevert se duseră drept acest dulap, înturnară cheia de trei ori; și, sub TM straniu! care justifica aserțiunile D-lui mareei de Posthéac, dulapul păru că se disface’n două și o ușă apăru în ochii înmărmuriți ai celor doi frați. Raoul luă atunci cheița care avea o etichetă și ioi care o găsisă’n cofret, o vârâ în broscă și deschisă ușa misteriosă care se’ntorsa pe uținele sau fără zgomot, demascând o scară ’n spirală de unde se sui un miros de aer umed pe care’l respiră cineva în subterane. Ochii lui Raoul străluciră de veselie. — In fine! Zisă el, iată subterana... a nostru’i diamantul! Și el pasă piciorul pe cea întăi treptă a scărei care părea că se’nvârtește brusc. Contele Hector îl urmă. Amândoi se coborâră, câte c’o lumînare’n mână, vicomtele deschizând drumul; ei numărară aprópe o sută cincizeci de trepte. După cam o pantă unită și răpide succedă scărei. Atunci Raoul se opri și se’ntorsă spre fratele seu. Un foc sumbru strălucea în ochii contelui. El nu se mai ducea să caute acel faimos diamant pe care -și clădise mai dinainte edificiul ambițiunei sale, ci posesiunea femeei care plătise amorul seu cu cea mai sângerosă insultă. Căuta răsbunarea ! Raoul se întorsă. — Trebue să numărăm pașii. Zi3ă el. — Mergi, îi voi număra eu. Hector nu putea să se apere de o emoțiune stranie. — Mi se pare, murmură el la urechia fratelui său, mi se pare că sunt în căruța de poștă, lângă ea... lângă ea adormită! — Mie, murmură Raoul punându-și mâna pe inimă, mi se pare că intru, cu diamantul în mână, în sala Tronului, la Viena sau la Schoenbrünn, și că ea scote un strigăt de veselie văzându’l. Ei înaintară’n prăpastie. Panta era răpide mai întăi, pe urmă se îndrepta puțin câte puțin pentru a deveni puțin după aceia mai răpide încă. — O sută șesă-zeci și cinci, șăsă, șăpte... numără Hector. Dar de o dată, el se opri brusc. — Ce’i? întrebă vicontele. — Mi s’a părut... — Ce? Hector întinsă mâna. — N’ai văzut nimic? — Nimic. — N’ai auzit nimic ? — Cu totul nimic. — Am crezut că văd o umbră alergând, colo. — Haide dă! — Am văzut’o... insistă Hector cu accentul convingerei. — Ei bine! 78^ Raoul, suntem înarmați și să se păzască strigoii! Și el făcu să răsune cocoșul unuia din pistolele sale. Cu tote acestea nici un zgomot nu răsună în subterana. Nu se auzea decât răsuflarea gâfâindă a celor doi căutători a diamantului. Un moment nemișcați și ca păzindu-se pentru a face față unui pericol neprevăzut, ei sfârșiră prin a-și urma drumul. — Era o părăre! Ză Raoul. — O cred... cu tote acestea... — Unde eram ? Mi se pare că număraseți șăsă- Zeci și șapte de pași! — Da. — Să înaintăm atunci. — O sută șesă-Zeci și opt, nouă, Zece> urmă Hector. — Mai departe încă. •— O sută opt-Zeci... Amândoi se opriră. Panta deveni să nesimțită. — Să vedem, 7»8* Hector, la lucru!