Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-06-11 / nr. 65

Mr. Robert Coiffeur Jassy. Annonce aux personnes qui vont passer la Saison des laux â Slănic qn’il y a ins‘allé un magasin ou Fon trouvera des costumes de bains des espadrilles et manteaux de bains, et un- grand cboix de parfumérie et autres articles. (285—3). Pe Moșia Negrești 101 kili popușoi 200 k.­ora j și 50 k. rapiță. Doritorii bine-voească, pentru informațiuni a se adresa la D Nicolai Suțu Strada Seulescu. Moșiile Miroslava și Uricanii 1­1 sunt de arendat pe termen de cinci ani, îm­preună sau separat. Doritorii să vor adresa la Iași, la prințul A. Ghika, sau la Miroslava la proprietar. (269 —12) Anul al X-lea No. 65. Streiu­ Alion. și Rimad­udior IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. * STREIN­AT­ATE............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . : 60 bani. SOIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Win i­­. bani IASSI, Vineri II (23 iunie. ) 1882.________Apare Duminica, Iiercurea și­­ Vinerea. CURIERUL (TH.BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. C­alend.eur­o.1 Septă­­m­­a­n­e­i STIL VECHIU I pnjA­­­I PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU________ț­­I­U­A ]_________PATRONUL ț­­I­L­E­I_________| Râs. Soar. | Apusul Soar. ~ luni. ^------------- = ~ _ 7.7 . * 6 Duminică Cuv. Păr. Varion și Păr. Visarion. 18 Duminică Gervasie. 4—15 7—47 7 Luni St. Ierom. Theodor Ep. Angh­el. 19 Luni Iuliana. 4—15 7—48 8 Marti Ad. rel. St. M. T. Strat. La 12 iunie, pătrarul 1, de la 12-19 20 Marți Silveriu. 4—16 7—48 9 Mercuri Păr. Ciru Arh. Alexandriei. vănt și apoi Um_ 21 Mercuri pl °^’ n~1î 10 joi St. Ierom. Timotheiu Ep. Brüssel. TM Joi Paulin. 4 16 7 48 11 Vineri St. Ap. Vartolomei și Varnava. 2b Vineri Edel­uad. 4 17 7 48 12 Sâmbătă C. P. Onufriu și P. Petru de la Ath. 24 Sâmbătă Nasc. S. loan Botez. 4—17 7—48 Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D- 1 Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris, Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien, Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. încă o dată, rugăm pe acei dintre d-nii abonați noștri, cari mi și-au achitat abonamentele din trecut, să bine-voiască a o face cât mai curând. Am pri­mit mulțime de promisiuni, dar am rămas numai cu ele, și, pro­misiunile sunt un capital care nu pute asigura regulata apa­­rițiune a unui diar. Nom dori de loc să ne vedem puși în tris­ta posițiune de a reclama per­­sonal minte prin publicitate. Administrațiun­ea Loterie de Bine­facere in folosul incendiaților «din țară câștiguri 3000 lei ’ în numerar 27 numere câștigătore din cari. 1 de 1000—1000 1 „ 250— 250 10 a 100 — 1000 15 a 50— 750 27 câștiguri de lei 3000 J Ziua tragerei se va anunța prin ziare Pensionatul Normal de D-șpre dirigeat de D-na E. HUMPEL. Esamenele publice ale anului școlar 1881 —1882 incep duminică in 13 Iunie cu esamenul de musică, și vor continua pentru celelalte obiecte in filele de la 18 pănă la 28 Iunie 1882 inclusiv. Con­respon­den­ți ii­ Streinatate’ Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un­iii*. bani INSTITUTELE­ UNITE Se pune in vederea d-lor amatori că in fi­lele de 1 și 2 Iulie după araeză, se va ține licitațiune in localul din Sărărie, pentru darea­­in întreprindere a aprovisionărei Institutelor- Unite cu pâine, carne, băcălii, lemne și gaz, pe anul școlar 1882—1883. BĂILE NASTASACHI ,din Târgu Ocna. Renumite, pentru calitatea apelor mi­nerale vindecând felurite bóle cronice , fiefurile mai reduse de­cât l a tate băile din opă. Doritorii pentru angajarea apartamen­­dlor pe sezonul verii, sunt rugați a se adre­­a direct. Administrator Costach­i Tataru, Ocna. IAȘI, 10 lunw 1882. CONFERENTA. 9 Evenimentele întâm­plate filele din urma în Egipet, au făcut ca sa se activeze întrunirea Conferenței care sâ reguleze chestiunea egipteană ce preocupă atât de mult spiritele de cât­va timp în­cace. Turcia, somată a-și da ultimul cu­vânt în privința participărei sale la Conferința, a refuzat categoric a tri­­mite și ea un representant, de­și Francia, prin ambasadorul său de la Constantinopo­l, a aratat Porței că ar­gumentul opus de ea pentru a declina propunerile puterilor occidentale nu mai există, de­ore­ce misiunea lui Darviș-pașa în Egipet a eșuat com­­plect aminte, și prezența sa nu a fost macar în stare să împedice tulbură­­rile și măcelul Europeilor de la A­­lexandria. Pofta nu-i ostilă Conferenței, dar nu vrea sa fie parte la ea. Sultanul se­­ zice chiar c’ar fi de­clarat că nu va opune nici o obiec­­țiune intrunirei Conferenței in capi­tala sa, și a dat a’nțelege că va ținea socotelă de hotărârile ei. Cele­l­alte șesă puteri însă au că­­­­­­ut de acord in privința Conferenței, și, în fața refusului categoric dat de Turcia prin ministrul sef de externe Said-pașa, au hotărât ca să se ție Con­ferința și fața de Turcia. I Iată hotărârele ce se­­ zice că s’arj fi luat în acestă privință: Conferința, de­și fără participarea Turciei, se va ținea la Constantino­­poli, și nu aiurea, pentru a înlesni și activa înțelegerea in Porta. Conferința se va întruni pe baza­ menținerei statului-quo­­n Egipet, și­­ nu va discuta nici o chestiune care-­ ar fi strâisă afacerilor Egiptului. Neutralizarea canalului de Suez, după cum a declarat sir Ch. Dilke in Camera comunelor, nu va fi discutată de Conferință, după cum se râspân­­dise zgomotul. După „Memorial diplomatique,“ re­­presentanții puterilor la Constantino­­poli s’ar fi înțeles, intr’o recentă în­trunire ce­ au avut-o, asupra principa­lelor puncte ce se vor pune în discu­­țiunea Conferinței. Ei ar fi căd­ut de acord asupra tri­­miterii în Egipet a unui corp espedițio­­nar otoman, al cârva efectiv va fi cel puțin de 10,000 omeni, dar au re­servat chestiunea a se ști care va fi durata ocupațiunei și pe cine va privi cheltuelile necesitate de ea. In tot cazul, escadrele europene vor râmânea dinaintea Alexandriei atâta timp cât va dura ocupațiunea. După acelaș­iiiar, Englitera ar fi insistând pentru a avea dreptul, de a­­cord cu Francia, aa debarce trupe la cea mai mica mișcare. Acesta chestiune preocupă și pena­rele engleze, dar informațiunile lor în acesta privință nu se potrivesc de loc. In timp ce „Times“ desminte ști­rea că guvernul englez ar fi având intențiunea să trimită trupe în Egi­pet, „Morning Post“ anunță că En­glitera ar fi având intențiunea să o­­cupe militărește istmul de Suez. In tot cazul, soluțiunei chestiunei egiptene nu pare a fi tare departe. Agența Hawas s’a și grăbit a anunța că conferența se va ținea in Constan­­tinopoli astă­zi la 22 iuniu stil nou, dar, acesta știre a fost prematurată, căci, in urmă, a desmințit’o. Totuși, timpul ce ne desparte de Conferență nu’i de loc considerabil, de­ore­ce in­­țelegerea intre puteri e perfectă. TELEGRAME Ladra 18 iunie. Trebue ca poliția să fi primit știri forte seriose și positive despre o reseöla înarmată în Irlanda, căci comandantul din Dublin a adresat un or­din confidențial tuturor autorităților mi­litare inferiore; s-a dat ordin și cele mai mici amănunte pentru o imediată pregătire a tuturor felurilor de arme, ca și cum ar fi în ajunul unei bătălii. Chiar și artileria este cu totul gata, și tóte punc­tele militare mai însemnate din Dublin sunt ocupate. In același timp poliția des­coperi astăzi dimineața aici, în foburgul Clerkenwell, aprope 10,000 patrone, câte­va mii de puști Sedney cu baionete, 25 lănpi mari cu revolvere și alte arme; tote acestea ascunse într’un grajd și împache­tate spre a fi imediat pornite în Irlanda. Nu s’au găsit nici un om în grajd, și de aceea nu s’a făcut nici o arestare. Belgrad 18 iunie. Cu totă remânerea d­lui Pirotchanac la putere, crisa durază mereu. Sunt probabile tulburări de ale radicalilor prin departamentele acelea cari se mărginesc cu provinciile ocupate de Austro Ungaria, se crede a se fi desco­perit influența rusescă. Se­­ zice că SkuP­cina va fi prorogată după două săptămâni. Berlin 18 iunie. Depe și private din Kiel afirmă că d. Meiting, casierul cen­tral, care fusese trimis la admiralitatea din Kiel pentru că cunoște limba rusă, a vândut guvernului rus copii de pe planu­rile germane din întărire ale castelor, despre semnalurile flotei, despre torpile și despre mine. D. Meiting a fost arestat. O escadră cuirasată germană va porni­­ zi­lele acestea în partea de est a mării Bal­tice pănă la Memel, spre a face cercetări exacte despre tote relațiunile maritime de pe costele prusiane de est, și mai ales despre aceea, întru cât ar putea vase mari de resbel să se apropie de coste. Dar tuturor acestor vase li sau dat cele mai seriose ordine de­ a nu intra în apele castelor rusești și să evite tot ce ar putea să provoce o neînțelegere cu autoritățile rusești de uscat și apă. Paris 18 iuniu. In Cartea galbenă ce se așteptă acum vor fi publicate și urmă­­torele depeși: D. Challemel-Lacour scrie președintelui­­ consiliului, d. Gambetta : „Lordul Granville respinge absolut ori­ce amestec armat în Egipt,“ la ceea ce d. Gambetta răspunse la 19 ianuarie, că a­­castă comunicare el surprinde, de vreme ce lordul Lyons ține față cu el un lim­­bagiu cu totul alt­fel. Acum însă, lordul Lyons declară la 3 Februarie d-lui Frey­­cinet, că d. Gambetta nu­ i-a înțeles nici de­cum cuvintele.» Londra, 19 iunie. Noutatea că Anglia ar avea intențiunea de­ a ocupa canalul de Suez e desmințită. Berlin 19 iuniu. Puterile occidentale au propus celor­lalte Puteri ca conferința să se întrunescă la 22 ale lunei aceștia la Constantinopol, spre a discuta cestiunea Egiptului. Germania a primit deja pro­punerea. Avizuri telegrafice primite la can­celaria Germaniei fac a se prevedea că Cabinetele din Roma, din Viena și din Petersburg vor trimite de asemenea con­­simțimântul lor. După resultatele discuțiunilor ce se vor deschide în sinul Conferinței, den3a se va pune în comunicațiune cu Porta. După știrile din Alexandria, Kedivul, Derviș pașa și Arabi au declarat repre­­sentanților Europei că garantază men­ți­­nerea ordinei în Egypet. Constantinopoli, 17 iunie. Sultanul e încă decis de a refuza conferința ; el a repetat refusul seu cătră mard­asul de Noailles într’o audiență ce ’i-a dat vine­rea trecută, a­­les apoi ambasadorului Franciei, că nu va trimite în Egypt tru­pele ce­­ i-a cerut Derviș. Musurus-pașa, ambasador la Londra, a fost asemenea însărcinat în aceeași­­ fi. 16 FOILETON. M­ATILDA. 37 Traducere din limba germană de JD-sora A. A. (Urmare). — Ei bine, plecă Tom, și renunță de a mai spera. — Acesta’i cel din urmă cuvânt ? — Da, dar nu uita că vei găsi în mine în­tod­­­e­una o amică sinceră și devotată, respinse Ebba u o voce hotărâtă dar afectuosă. Stuart se sculă rapede și se depărtă. Carol cânta cele din urmă acorduri, și, sculându­­e de la piano, se dusă de luă locul lui Stuart. — Lucrezi grozav in astă sară, zise el apropi­­ndu-se de ea pentru prima oră de mai multe luni. — Cuvintele tale par a’mi spune că nu lucrez la mult în­tot­deauna, Ilise Ebba surpând. — Pentru asta ,eu că nu știu nimic, faptul c­ă ’l-am observat astă sară. — Și pentru ce’l-ai observat acum ? — Fiind­că asta mă cam supără. — Te supără că sunt laboriosă ? nu te înțeleg. Cu tote aceste e ușor de înțeles. Prsmuesc a­estui gherghef băgarea de samă ce-i dai. Ebba se roși puțin și răspinse glumind: — Oare vrei să’mi faci un compliment? — Nu, vreui numai să m­e favorisezi cu ore­care ăgare de samă, lasă puțin lucrul ca să vorbești cu sine. — Voi vorbi bucuros cu tine, dar lasa-mi să lu­crez vorbind, fiind­că pot să le fac pe amândouă. Care va fi subiectul convorbirei nóstre ? — Ori­care vei voi, dar iată că Stuart se pune lângă mama, Max și Maria asemenea se înțeleg, să imităm exemplul lor. — Cu plăcere, numai dacă se pate. — Mai întâi, te rog să mé erți de-o greșală, și să mă declari învins, (lise Carol țintind asupra Eb­­bei o privire plină de iubire. — Ah! <jise Ebba cu veselie, în fine declari că ai necunoscut sexul meu ! — Oh ! nu, de loc ! — Cum, domnule ? dar asta nu’i cavaleresc, în­tinai armele ca cum ai voi să le dai, și apoi iar le retragi spre a începe ostilitățile. — Te înșeli, Ebbo, acum, ori­ce ostilitate între noi s’a sfârșit. — Cum așa ? — Pe tine nu te-am cunoscut, iar nu sexul tău / Tu’mi-ai arătat că sunt femei capabile de cele mai mari sacrificii, cu tote că cele mai multe ascund sub un exterior frumos o inimă falsă și din causa lor nimeni nu are dreptul a trata ca inamice femeei cari, ca tine și Maria, posed cele mai înalte și nobile ca­lități a sufletului. Iartă’mi cele ce-am vorbit altă­dată, căci erau fondate pe­ o amară experiență ce-am uitat’o acum ; propnele nostre suferinți ne fac de multe ori nedrepți către alții. — Pe când am trebui să judecăm pe apropele nostru cu o fragedă indulgență, Ilise Ebba. Dar tot îți mulțumesc din suflet de explicațiunea ce i mi-ai dat, văci că credința pentru bine a reînviat in tine,este trist a vedea pe acel spre care inima nostră se în­clină, că nu crede de­cât la reu. — Și acum Ebba, suntem un adevăr amici ? în­­treba Carol plecându-se pe ghergheful ei. — Fără îndoială sinceri și adevărați amici,­­li se ea cu un scris dulce. — s­ă’mi mâna ta ca semn de amiciție. — Din totă inima. Și Ebba’i întinse mâna. XXIX. Câte­va­­ zile după acesta, căpitanul Stuart plecă la Stocholm. Intr’o sară, aprope de ajunul Crăciunului, pe când domna Eldner ajutată de femeia de menaj și de tot personalul femenin a servitorilor prepara trebu­­inciosele pentru serbare, Ebba, în cabinetul ei, lu­cra cu mai multă stăruință la broderia ce-o destina colonelului. Maria se închisese și ea în camera ei tot pentru același motiv. Max, întins pe­ o sofa în salon, se juca cu Eduard. Colonelul plecase cu locotenentul în oraș pentru a nu jena prin prezența lui, acele «blestemate șop­­tituri» cum zicea el. Carol umblase totă­­liua, de la o odaie la alta, fără a fi primit nicăierea, fiind­că’l întâlneau în dru­mul lor, pănă când mama lui îi­­ lise . — Pentru D-­jeu ! Carol, făceai mai bine de te duceai și tu în oraș să faci o preumblare. Era aprape de șase ore când deschise ușa cabi­netului unde lucra Ebba. — Am voe să intru ? întrebă el. — Cu condiție să nu mă deranjezi de la lucru. — Iată un răspuns ce-am fost condemnat sâ’l aud astă­­zi ori unde m’am presentat, nicăiurea nu vor să’mi dea așii,­­lise Carol glumind și luând loc lângă Ebba , dar tu ca amică trebue să fii mai mi­loasă. — Nu’mi lași timpul să fiu milasă sau nu, fiind­că fără jenă te ascd­i singur aici. — Cum să fac alt­fel? și apoi am să-ți spun ceva. — Haide, vorbește, te ascult. — Dar nu lucra cu atâta stăruință. —­ Despre asta fii liniștit, sunt numai urechi. — Ei bine, vin să-ți notific sfârșitul amiciției nóstre. — Iată un început ce nu sună bine, ce vom fi atunci ? inamici pate ? întrebă Ebba privind pe Ca­rol sub­­lénd. ■— Oh! nu,îți propun ceva mai mult de­cât a­­miciția. — Este ceva mai mult ? — Ca glumă vom presupune că este ceva ce în­trece amiciția. — Fie, dar ca glumă. — Este lămurit... presupun că ne iubim. — O presupunere cam îndrăzneță. — Dar glumim. — Fie, urmeză. — Așa­dar ne iubim, și-ți propun ca să vrei ca acest amor ardent, adînc, să devie pentru mine cea mai mare fericire de pe pământ, consimțind a de­veni femeia mea. Nu ar fi asta ceva ce-ar întrece amiciția ? Spune, Ebbo, n’am fi noi atunci unul pen­tru altul mai mult de­cât amici ? Carol își apropiase scaunul mai mult de al Ebbei. — Adevărat, atunci am fi tot ce pute­a una pen­tru alta două creaturi umane — Dar dacă acum am lăsa gluma și am vorbi se­rios,­­lise Carol apucând mânale Ebbei. Știi bine,­­lise el cu o pasiune ar­letóre, știi bine că te iu­besc din tot sufletul.

Next