Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-06-11 / nr. 65
Mr. Robert Coiffeur Jassy. Annonce aux personnes qui vont passer la Saison des laux â Slănic qn’il y a ins‘allé un magasin ou Fon trouvera des costumes de bains des espadrilles et manteaux de bains, et un- grand cboix de parfumérie et autres articles. (285—3). Pe Moșia Negrești 101 kili popușoi 200 k.ora j și 50 k. rapiță. Doritorii bine-voească, pentru informațiuni a se adresa la D Nicolai Suțu Strada Seulescu. Moșiile Miroslava și Uricanii 11 sunt de arendat pe termen de cinci ani, împreună sau separat. Doritorii să vor adresa la Iași, la prințul A. Ghika, sau la Miroslava la proprietar. (269 —12) Anul al X-lea No. 65. Streiu Alion. și Rimadudior IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. * STREINATATE............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . : 60 bani. SOIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Win i. bani IASSI, Vineri II (23 iunie. ) 1882.________Apare Duminica, Iiercurea și Vinerea. CURIERUL (TH.BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Calend.euro.1 Septămanei STIL VECHIU I pnjAI PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU________țIUA ]_________PATRONUL țILEI_________| Râs. Soar. | Apusul Soar. ~ luni. ^------------- = ~ _ 7.7 . * 6 Duminică Cuv. Păr. Varion și Păr. Visarion. 18 Duminică Gervasie. 4—15 7—47 7 Luni St. Ierom. Theodor Ep. Anghel. 19 Luni Iuliana. 4—15 7—48 8 Marti Ad. rel. St. M. T. Strat. La 12 iunie, pătrarul 1, de la 12-19 20 Marți Silveriu. 4—16 7—48 9 Mercuri Păr. Ciru Arh. Alexandriei. vănt și apoi Um_ 21 Mercuri pl °^’ n~1î 10 joi St. Ierom. Timotheiu Ep. Brüssel. TM Joi Paulin. 4 16 7 48 11 Vineri St. Ap. Vartolomei și Varnava. 2b Vineri Edeluad. 4 17 7 48 12 Sâmbătă C. P. Onufriu și P. Petru de la Ath. 24 Sâmbătă Nasc. S. loan Botez. 4—17 7—48 Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D- 1 Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris, Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien, Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. încă o dată, rugăm pe acei dintre d-nii abonați noștri, cari mi și-au achitat abonamentele din trecut, să bine-voiască a o face cât mai curând. Am primit mulțime de promisiuni, dar am rămas numai cu ele, și, promisiunile sunt un capital care nu pute asigura regulata aparițiune a unui diar. Nom dori de loc să ne vedem puși în trista posițiune de a reclama personal minte prin publicitate. Administrațiunea Loterie de Binefacere in folosul incendiaților «din țară câștiguri 3000 lei ’ în numerar 27 numere câștigătore din cari. 1 de 1000—1000 1 „ 250— 250 10 a 100 — 1000 15 a 50— 750 27 câștiguri de lei 3000 J Ziua tragerei se va anunța prin ziare Pensionatul Normal de D-șpre dirigeat de D-na E. HUMPEL. Esamenele publice ale anului școlar 1881 —1882 incep duminică in 13 Iunie cu esamenul de musică, și vor continua pentru celelalte obiecte in filele de la 18 pănă la 28 Iunie 1882 inclusiv. Conrespondenți ii Streinatate’ Manuscriptele nepublicate se vor arde. Uniii*. bani INSTITUTELE UNITE Se pune in vederea d-lor amatori că in filele de 1 și 2 Iulie după araeză, se va ține licitațiune in localul din Sărărie, pentru dareain întreprindere a aprovisionărei Institutelor- Unite cu pâine, carne, băcălii, lemne și gaz, pe anul școlar 1882—1883. BĂILE NASTASACHI ,din Târgu Ocna. Renumite, pentru calitatea apelor minerale vindecând felurite bóle cronice , fiefurile mai reduse decât l a tate băile din opă. Doritorii pentru angajarea apartamendlor pe sezonul verii, sunt rugați a se adrea direct. Administrator Costachi Tataru, Ocna. IAȘI, 10 lunw 1882. CONFERENTA. 9 Evenimentele întâmplate filele din urma în Egipet, au făcut ca sa se activeze întrunirea Conferenței care sâ reguleze chestiunea egipteană ce preocupă atât de mult spiritele de câtva timp încace. Turcia, somată a-și da ultimul cuvânt în privința participărei sale la Conferința, a refuzat categoric a trimite și ea un representant, deși Francia, prin ambasadorul său de la Constantinopol, a aratat Porței că argumentul opus de ea pentru a declina propunerile puterilor occidentale nu mai există, deorece misiunea lui Darviș-pașa în Egipet a eșuat complect aminte, și prezența sa nu a fost macar în stare să împedice tulburările și măcelul Europeilor de la Alexandria. Pofta nu-i ostilă Conferenței, dar nu vrea sa fie parte la ea. Sultanul se zice chiar c’ar fi declarat că nu va opune nici o obiecțiune intrunirei Conferenței in capitala sa, și a dat a’nțelege că va ținea socotelă de hotărârile ei. Celelalte șesă puteri însă au căut de acord in privința Conferenței, și, în fața refusului categoric dat de Turcia prin ministrul sef de externe Said-pașa, au hotărât ca să se ție Conferința și fața de Turcia. I Iată hotărârele ce se zice că s’arj fi luat în acestă privință: Conferința, deși fără participarea Turciei, se va ținea la Constantinopoli, și nu aiurea, pentru a înlesni și activa înțelegerea in Porta. Conferința se va întruni pe baza menținerei statului-quon Egipet, și nu va discuta nici o chestiune care- ar fi strâisă afacerilor Egiptului. Neutralizarea canalului de Suez, după cum a declarat sir Ch. Dilke in Camera comunelor, nu va fi discutată de Conferință, după cum se râspândise zgomotul. După „Memorial diplomatique,“ representanții puterilor la Constantinopoli s’ar fi înțeles, intr’o recentă întrunire ce au avut-o, asupra principalelor puncte ce se vor pune în discuțiunea Conferinței. Ei ar fi cădut de acord asupra trimiterii în Egipet a unui corp espediționar otoman, al cârva efectiv va fi cel puțin de 10,000 omeni, dar au reservat chestiunea a se ști care va fi durata ocupațiunei și pe cine va privi cheltuelile necesitate de ea. In tot cazul, escadrele europene vor râmânea dinaintea Alexandriei atâta timp cât va dura ocupațiunea. După acelașiiiar, Englitera ar fi insistând pentru a avea dreptul, de acord cu Francia, aa debarce trupe la cea mai mica mișcare. Acesta chestiune preocupă și penarele engleze, dar informațiunile lor în acesta privință nu se potrivesc de loc. In timp ce „Times“ desminte știrea că guvernul englez ar fi având intențiunea să trimită trupe în Egipet, „Morning Post“ anunță că Englitera ar fi având intențiunea să ocupe militărește istmul de Suez. In tot cazul, soluțiunei chestiunei egiptene nu pare a fi tare departe. Agența Hawas s’a și grăbit a anunța că conferența se va ținea in Constantinopoli astăzi la 22 iuniu stil nou, dar, acesta știre a fost prematurată, căci, in urmă, a desmințit’o. Totuși, timpul ce ne desparte de Conferență nu’i de loc considerabil, deorece ințelegerea intre puteri e perfectă. TELEGRAME Ladra 18 iunie. Trebue ca poliția să fi primit știri forte seriose și positive despre o reseöla înarmată în Irlanda, căci comandantul din Dublin a adresat un ordin confidențial tuturor autorităților militare inferiore; s-a dat ordin și cele mai mici amănunte pentru o imediată pregătire a tuturor felurilor de arme, ca și cum ar fi în ajunul unei bătălii. Chiar și artileria este cu totul gata, și tóte punctele militare mai însemnate din Dublin sunt ocupate. In același timp poliția descoperi astăzi dimineața aici, în foburgul Clerkenwell, aprope 10,000 patrone, câteva mii de puști Sedney cu baionete, 25 lănpi mari cu revolvere și alte arme; tote acestea ascunse într’un grajd și împachetate spre a fi imediat pornite în Irlanda. Nu s’au găsit nici un om în grajd, și de aceea nu s’a făcut nici o arestare. Belgrad 18 iunie. Cu totă remânerea dlui Pirotchanac la putere, crisa durază mereu. Sunt probabile tulburări de ale radicalilor prin departamentele acelea cari se mărginesc cu provinciile ocupate de Austro Ungaria, se crede a se fi descoperit influența rusescă. Se zice că SkuPcina va fi prorogată după două săptămâni. Berlin 18 iunie. Depe și private din Kiel afirmă că d. Meiting, casierul central, care fusese trimis la admiralitatea din Kiel pentru că cunoște limba rusă, a vândut guvernului rus copii de pe planurile germane din întărire ale castelor, despre semnalurile flotei, despre torpile și despre mine. D. Meiting a fost arestat. O escadră cuirasată germană va porni zilele acestea în partea de est a mării Baltice pănă la Memel, spre a face cercetări exacte despre tote relațiunile maritime de pe costele prusiane de est, și mai ales despre aceea, întru cât ar putea vase mari de resbel să se apropie de coste. Dar tuturor acestor vase li sau dat cele mai seriose ordine de a nu intra în apele castelor rusești și să evite tot ce ar putea să provoce o neînțelegere cu autoritățile rusești de uscat și apă. Paris 18 iuniu. In Cartea galbenă ce se așteptă acum vor fi publicate și următorele depeși: D. Challemel-Lacour scrie președintelui consiliului, d. Gambetta : „Lordul Granville respinge absolut orice amestec armat în Egipt,“ la ceea ce d. Gambetta răspunse la 19 ianuarie, că acastă comunicare el surprinde, de vreme ce lordul Lyons ține față cu el un limbagiu cu totul altfel. Acum însă, lordul Lyons declară la 3 Februarie d-lui Freycinet, că d. Gambetta nu i-a înțeles nici decum cuvintele.» Londra, 19 iunie. Noutatea că Anglia ar avea intențiunea de a ocupa canalul de Suez e desmințită. Berlin 19 iuniu. Puterile occidentale au propus celorlalte Puteri ca conferința să se întrunescă la 22 ale lunei aceștia la Constantinopol, spre a discuta cestiunea Egiptului. Germania a primit deja propunerea. Avizuri telegrafice primite la cancelaria Germaniei fac a se prevedea că Cabinetele din Roma, din Viena și din Petersburg vor trimite de asemenea consimțimântul lor. După resultatele discuțiunilor ce se vor deschide în sinul Conferinței, den3a se va pune în comunicațiune cu Porta. După știrile din Alexandria, Kedivul, Derviș pașa și Arabi au declarat representanților Europei că garantază menținerea ordinei în Egypet. Constantinopoli, 17 iunie. Sultanul e încă decis de a refuza conferința ; el a repetat refusul seu cătră mardasul de Noailles într’o audiență ce ’i-a dat vinerea trecută, ales apoi ambasadorului Franciei, că nu va trimite în Egypt trupele ce i-a cerut Derviș. Musurus-pașa, ambasador la Londra, a fost asemenea însărcinat în aceeași fi. 16 FOILETON. MATILDA. 37 Traducere din limba germană de JD-sora A. A. (Urmare). — Ei bine, plecă Tom, și renunță de a mai spera. — Acesta’i cel din urmă cuvânt ? — Da, dar nu uita că vei găsi în mine întodeuna o amică sinceră și devotată, respinse Ebba u o voce hotărâtă dar afectuosă. Stuart se sculă rapede și se depărtă. Carol cânta cele din urmă acorduri, și, sculândue de la piano, se dusă de luă locul lui Stuart. — Lucrezi grozav in astă sară, zise el apropindu-se de ea pentru prima oră de mai multe luni. — Cuvintele tale par a’mi spune că nu lucrez la mult întotdeauna, Ilise Ebba surpând. — Pentru asta ,eu că nu știu nimic, faptul că ’l-am observat astă sară. — Și pentru ce’l-ai observat acum ? — Fiindcă asta mă cam supără. — Te supără că sunt laboriosă ? nu te înțeleg. Cu tote aceste e ușor de înțeles. Prsmuesc aestui gherghef băgarea de samă ce-i dai. Ebba se roși puțin și răspinse glumind: — Oare vrei să’mi faci un compliment? — Nu, vreui numai să me favorisezi cu orecare ăgare de samă, lasă puțin lucrul ca să vorbești cu sine. — Voi vorbi bucuros cu tine, dar lasa-mi să lucrez vorbind, fiindcă pot să le fac pe amândouă. Care va fi subiectul convorbirei nóstre ? — Oricare vei voi, dar iată că Stuart se pune lângă mama, Max și Maria asemenea se înțeleg, să imităm exemplul lor. — Cu plăcere, numai dacă se pate. — Mai întâi, te rog să mé erți de-o greșală, și să mă declari învins, (lise Carol țintind asupra Ebbei o privire plină de iubire. — Ah! <jise Ebba cu veselie, în fine declari că ai necunoscut sexul meu ! — Oh ! nu, de loc ! — Cum, domnule ? dar asta nu’i cavaleresc, întinai armele ca cum ai voi să le dai, și apoi iar le retragi spre a începe ostilitățile. — Te înșeli, Ebbo, acum, orice ostilitate între noi s’a sfârșit. — Cum așa ? — Pe tine nu te-am cunoscut, iar nu sexul tău / Tu’mi-ai arătat că sunt femei capabile de cele mai mari sacrificii, cu tote că cele mai multe ascund sub un exterior frumos o inimă falsă și din causa lor nimeni nu are dreptul a trata ca inamice femeei cari, ca tine și Maria, posed cele mai înalte și nobile calități a sufletului. Iartă’mi cele ce-am vorbit altădată, căci erau fondate pe o amară experiență ce-am uitat’o acum ; propnele nostre suferinți ne fac de multe ori nedrepți către alții. — Pe când am trebui să judecăm pe apropele nostru cu o fragedă indulgență, Ilise Ebba. Dar tot îți mulțumesc din suflet de explicațiunea ce i mi-ai dat, văci că credința pentru bine a reînviat in tine,este trist a vedea pe acel spre care inima nostră se înclină, că nu crede decât la reu. — Și acum Ebba, suntem un adevăr amici ? întreba Carol plecându-se pe ghergheful ei. — Fără îndoială sinceri și adevărați amici,li se ea cu un scris dulce. — să’mi mâna ta ca semn de amiciție. — Din totă inima. Și Ebba’i întinse mâna. XXIX. Câteva zile după acesta, căpitanul Stuart plecă la Stocholm. Intr’o sară, aprope de ajunul Crăciunului, pe când domna Eldner ajutată de femeia de menaj și de tot personalul femenin a servitorilor prepara trebuinciosele pentru serbare, Ebba, în cabinetul ei, lucra cu mai multă stăruință la broderia ce-o destina colonelului. Maria se închisese și ea în camera ei tot pentru același motiv. Max, întins pe o sofa în salon, se juca cu Eduard. Colonelul plecase cu locotenentul în oraș pentru a nu jena prin prezența lui, acele «blestemate șoptituri» cum zicea el. Carol umblase totăliua, de la o odaie la alta, fără a fi primit nicăierea, fiindcă’l întâlneau în drumul lor, pănă când mama lui îi lise . — Pentru D-jeu ! Carol, făceai mai bine de te duceai și tu în oraș să faci o preumblare. Era aprape de șase ore când deschise ușa cabinetului unde lucra Ebba. — Am voe să intru ? întrebă el. — Cu condiție să nu mă deranjezi de la lucru. — Iată un răspuns ce-am fost condemnat sâ’l aud astăzi ori unde m’am presentat, nicăiurea nu vor să’mi dea așii,lise Carol glumind și luând loc lângă Ebba , dar tu ca amică trebue să fii mai miloasă. — Nu’mi lași timpul să fiu milasă sau nu, fiindcă fără jenă te ascdi singur aici. — Cum să fac altfel? și apoi am să-ți spun ceva. — Haide, vorbește, te ascult. — Dar nu lucra cu atâta stăruință. — Despre asta fii liniștit, sunt numai urechi. — Ei bine, vin să-ți notific sfârșitul amiciției nóstre. — Iată un început ce nu sună bine, ce vom fi atunci ? inamici pate ? întrebă Ebba privind pe Carol sublénd. ■— Oh! nu,îți propun ceva mai mult decât amiciția. — Este ceva mai mult ? — Ca glumă vom presupune că este ceva ce întrece amiciția. — Fie, dar ca glumă. — Este lămurit... presupun că ne iubim. — O presupunere cam îndrăzneță. — Dar glumim. — Fie, urmeză. — Așadar ne iubim, și-ți propun ca să vrei ca acest amor ardent, adînc, să devie pentru mine cea mai mare fericire de pe pământ, consimțind a deveni femeia mea. Nu ar fi asta ceva ce-ar întrece amiciția ? Spune, Ebbo, n’am fi noi atunci unul pentru altul mai mult decât amici ? Carol își apropiase scaunul mai mult de al Ebbei. — Adevărat, atunci am fi tot ce putea una pentru alta două creaturi umane — Dar dacă acum am lăsa gluma și am vorbi serios,lise Carol apucând mânale Ebbei. Știi bine,lise el cu o pasiune arletóre, știi bine că te iubesc din tot sufletul.