Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-04-22 / nr. 45

Anul al XI-lea No. 45. IASSI Vineri 22 April (4 Mai.) 1883. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea, Prețul Alton, și A nunei­uri­lor M­­­­ASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRIOTF, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE................................. • 40 fr — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul : 60 bani. SUIRI LOCALE „ • « fr.­EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.­­niuncîurî. Pag. 1,50b Pag. III, 40b Pag. IV, 30b. Un J/P« 20 bani (TE BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. (T) S­f. I*»8«e și Sf. Simeon (­[-) Sf. P««ce și Păr. Ion (f) Sf. Pasee și Păr. Ion din peșteră Cuviosul Teodor Trihin Sfântu Irodion Sfântu Teodor Silipptu (ț) THiart, filie veșhe și Imp. Alexandra TIMPUL DIN SEPTAMANA La 25 april, la 11 oare noptea, Lu­mină nouă cu timp frumos și cald, apoi ploae. 1 STIL NOU__[_ April 29 30. 4321 Mai. 5 Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka L, Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un 17»*. 20 hani I Cater­ina I. Filip, Iac. Atanasiu Afl. Crucii tf Smil­. Gotard Gelastin A eșit de sub presa. ! Mj m a je a pentru Consiliile Jndețiene Promulgată la 31 Martie 1864 cu modificațiunile introduse­ prin Legile promulgate la 31 Martie 1872 și la 28 Fevruarie 1883 (După edițiunea oficială) Se află de vend­are la tipografia nostră, cu prețul de un leu nou. — ------------------------------------------------ I CURIERUL Conresp­ondenii In Streinatate STIL VECHIO i> I O A PATRONUL ți LE ÄjiriT. 17 Duminică 18 Luni 19 Marți 20 Mercnri 21 Joi 22 Vineri 23 Sâmtiritâ len.d.a.r-u.1 S epta, xn â, n V 1 u a . P A T R O N U L D 1 L E I Râs. Soar. , Apusul_Soare 4—47 7— 3 4—4§ 7— 4 4- 46 7- 5 4—43 7— 7 4-42 7- 8 4-41 7- 9 4-40 7-11 M­A«S«I Sofrăceștii proprietatea­ PBa fi indivisă a Domnei Emma Do­nici, și a D-lor Alexandru și Ernest Vâr­­nav, situată in plasa Siretul-de-jos, jude­țul Roman, in apropiere, jumătate oră de orașul Roman, posedând pământ arabil și t­ânațuri de prima calitate, doua mori, doua iazuri, și arendată cu 1.600 galbe­­­ni pe an se vinde de veci. Doritorii se pot adresa pentru informațiuni și condi­­țiuni la D. avocat Eugeniu Donici, in Iași, strada Română, casele d­lui Gh Cozadin. Í Moșia Patrașcanii | • mila, să dă in arendă, cu, sau­­ ară­pă­ • 2 dure, pe patru sau cinci ani, incepători § 1 de la 23 Aprilie 1884 J 2­­ se adresa la proprietara­ Moșiei, 2 $ U-na Elena I. Imka, dornici­ 2 f­liată in Iași, strada Sărăriei. § ........................s Moșieie Vlădenii Storeștii Județul Botoșani se dau în arendă cu Începere de la­­ 3 April 1884 pe mai mulți ani. Amatorii se vor adresa la jos iscălitul. D. Mavrocordat V_____________________________V OTELUL MOLDOVIE pronumit Ilie Ar­manu fiind acum sub o altă administrațiune de cumt a fostului antreprinor. Onorabilul Public este deja pe deplin asigurat despre perfecta cură­țenie, serviciul prompt și prețurile comve­­­­nabile. împreună se află și un restaurant ca­re mai ales co­respunde cerințelor bunului gust, fără a lașa nimic de dorit. Administrațiunea. IAȘI, 21 april 1883. ALEGERILE. Tata săptämâna patimilor precum și în timpul sărbătorilor, întrunirile e­­lectorale, ante-mergetorele și pregăti­­torele alegerilor au continuat fără în­­trerumpere. Pe când partida guvernamentală căuta prin vocea oratorilor săi, fie­ dics în parentes o bună parte nu tocmai dintre cei mai eloquenți, a convinge pe auditorii d-lor, adunați in sala pri­măriei, că revizuirea constituțiunei este necesară și că prin urmare alegătorii sunt datori a-și da voturile lor pentru candidații guvernamentali, oratori o­­posițiunei unite căutau a convinge pe auditorii d-lor, adunați in casele Di­­mara, că constituțiunea nu trebue re­­vizuita, mai cu tamă in împrejurările actuale, că contopirea colegiilor elec­torale ar fi o nenorocire pentru țara nostră față cu starea de cultură a po­­pulațiunei sale, și că prin urma­re alegétorii datori sunt a-și da voturile lor pentru candidații oposi­­țiunei, cari vor lupta din răsputeri a salva situațiunea, a impedica revizui­rea constituțiunei și prin urmare a în­lătura nenorocirile și nevoile ce ame­nință țara. Am fost și suntem independenți, nu susținem nici o partidă și asta ne face a arăta cititorilor noștri adevărul, far’a căuta să ridicăm pe unii și să apăsăm pe alții pe nedrept. Din tote întrunirile pregătitori ți­nute in Iași de la meetingul oposi­­țiunei, adică de la 25 mart­incace, cea mai însămnată a fost îndoita în­trunire a oposițiunei ținuta in casele Cimara luni la 18 april. Sala in care s’a ținut întrunirea nu mai putea cu­prinde marele număr de auditori ce venise să asculte discursurile oratori­lor cari aveau să vorbesca in acesta întrunire, și mai cu samă a eminen­tului barbat de Stat d. Mihail Cogăl­­niceanu, așa în­cât o bună parte a trebuit să se mulțumescă a asculta de prin camerile vecine. Discursurile d-lor Tăcu și Cogăl­­niceanu au fost cele mai bine primite de auditor. Mai la fie­care frasă ora­torii erau întrerupți prin aplauze fre­­netice. In discursul său,­d. Cogălniceanu a făcut un adevărat curs de istorie contimporană, forte instructiv pentru auditor, expunând faptele cu eloquen­­ța’i cunoscută într’un mod atât de clar și corect, in­cât a făcut să fie înțelese de întregul auditor. Credem de prisos a mai spune că d. Cogălniceanu a căutat a trage avan­taje din discursul d-sale și ca a în­lăturat părțile cari­ ar fi putut aduce un resultat contrar cu cel la care se aștepta oratorul. Ca ori­ce lucru din lume, și întru­nirile electorale, cari pentru unii de­­venise un fel de distracțiuni, a tre­buit să aibă un sfârșit. Acest sfârșit l-a adus alegerile, cari­ au început de­ja de ori pentru legiul I de de­putați. Sforțările oposițiunei­ unite au avut un resultat satisfăcător pentru dânsa, căci biuroul definitiv constituit eri, e compus numai din membrii oposițiu­nei. Iată cum a fost costituit acest biurou: Președinte d. Telemac Ciupercescu ; secretari d-nii Iancu Potea și avocat Irimescu ; scrutători d-nii Gh. Lupu și Iorgu Șendrea. Până în momentul când scriem a­­ceste rânduri, nu știm încă resultatul alegerei colegiului I de deputați. Ei vom da însă mai la vale. Pănă atunci însă, vom repeta ale­gătorilor consiliere ce le-am dat prin numărul trecut, adică îi îndemnăm a ’și consulta bine conștiințele lor și a nu’și da încrederea, și prin urmare voturile lor, de­cât acelora cari cred ei c’o merită, de­cât acelora pe cari’i judică capabili a conduce multiplele și vartele interese ale țărei, de­cât a­­celora cari cred ei că vor căuta să lupte din răsputeri pentru binele ță­rei și asigurarea bunului traiu al lo­cuitorilor ei. * Numărul candidaților pentru cole­giul III de deputați s’a înmulțit încă cu unul. D. avocat Mihail Mircea, ne­mulțumit cu lista partidului liberal din care face parte și d-sa, ’și-a pus candidatura la colegiul III contra d-lor Gr. I. Buinescu și I. Ornescu. Printr’o placardă adresată alegătorilor din col. III, d-sa își face profesiunea de credință, arată linia de conduită ce va urma-o daca va fi ales și cere încrederea cetățenilor. După cât aflăm, și d. G. Rojniță își va pune candidatura de deputat. Până acum nu știm însă contra cui și ii ce colegiu. * TELEGRAME Nemied 80 april. Regina României a sosit a­oi diminăță, și a fost primită la gară de principe, ofițerii de reser­vă și societăți, ce formau mai multe șiruri, cum și de o mulțime imensă, cari făcură o primire solemnă Maj. Sale. Regina a descins la palatul prin­ciar, Londra 80 april. Se telegrafiază din Cairo către jurnalul „Standard“, că o crisă ministerială este iminentă. Roma 30 april. Jurnalul „Diritto“ anunță că principele ereditar al Ger­maniei este așteptat să vie in curând la Roma, dar că visita sa va conserva un caracter cu totul privat. Londra 1 mai. Se telegrafiază din Port-Said către „Daily­ News“, că ori după amiză, in lunea Paștelor, a is­­bucnit noui disordini intre Greci și Arabi. Tote magasiele sunt închise. Trupele egiptene din Portul­ Said sunt puse sub comanda unui căpitan en­­gles, care­ a fost numit in acelaș timp și guvernator al orașului. Cairo 1 mai. O mare agitațiune domnește aici in urma veștilor ce se primesc din Port-Said. Trupele en­­glese sunt consignate in căsării de eli. Poliția face patrule prin strade. Viena 1 mai. Regele României a sosit ată­zi diminuță la Viena și a plecat spre București, după ce s’a o­­prit aci numai 23 minute. Lege din 1 mai Regele României a sosit astă­sare aici și a prânzit in bu­fetul gărei, a căreia personal era in ținuta de gară. Comandantul superior al orașului a venit să salute pe Maj. Sa, in numele populațiunei. Mai multe sute de persone, ce se aflau la gară, au salutat pe rege cu strigăte de fil­­ten la care M. Sa mulțumi și după 38 minute își urmă călătoria cu un tren special, care va fi condus de un in­spector al căilor ferate Ungare pănă la Vârciorova. Paris 1 mai. În Senat, ministrul Charlemel Lacour, răspunzând la in­terpelația ducelui de Broglies, zise in­tre altele. Apropierea celor trei pu­teri ale centrului Europei, Austria, Germania și Italia, nu aduce nici o amenințare Franciei, care nu engetă la rândul ei de a ataca pe nimeni. Belgrad 1 mai. Membrii partidului liberal avură o întrunire in care fu discutată cu aprindere programa vii­­torelor alegeri in Scupcina ce va tre­bui a se ocupa cu revizuirea Consti­tuțiunei ; discuția însă fu închisă fără «îf»î­­n Monh­or FOILETON.____________ Javier de Montepin. 75 MEDICUL SĂRACILOR. PARTEA A DOUA CASTELUL DE L’AIGLE. (Urmare). Fără îndoială, cu tote acestea, un sunet va­ lovi urechile muribundului, căci își adună tóte puterile pentru a îngenunchia, și-și întinsă brațele în di­recțiunea citadelei cu un gest rugător, dar aprope­­ îndată, slăbăciunea ’i cuprinsă din nou și recăzu neînsuflețit. — Ne-a făcut semn­­ .—reluă bătrâna cu o ușă de mare animațiune în­cât fața sa, naturalminte co­lorată, se împurpură așa de tare în­cât făcea să se temă că un atac de apoplexie să nu fie iminent , — ne chiamă în ajutorul seu !...—Am fi mai răi de­cât păgânii și de­cât vrăjitorii dacă ’l-am lăsa să moră acolo!...—Trebue să’l ajutăm... — Să’l ajutăm !—repetă un soldat,—și cum ?... — Cum ?—strigă mama Fiat,—nu pate fi adus aici ?... — Și mijlocul de a eși din castel?—Sunt cinci ore trecute,—porțile sunt închise și puntea ridicată. . — Ce are-a face ?.. Dacă­­ l-am părăsi, am fi demni să fim spânzurați în acestă lume, și fripți în cea­l­altă. Călugărul iși revenisă în simțiri,—el se tara a­­ți­cam, pe mâni și pe genunchi, spre șanțurile cas­telului. . ! — Sunteți încurcați pentru lucruri de nimic!— reluă bătrâna femeie. Porțile sunt închise!... să se deschidă!—puntea’i ridicată! s’o iese în jos !—As­ta nu’i greu!... — In adevăr!... Și ai d-ta învoirea guvernato­rului pieței ?... — Va da-o. — In tot cașul, nu mă însărcinez ca să mă duc să­­ i-o cer.. — Și pentru ce ?... Mi se pare că, când e vor­ba de viața unui om sfânt, pate cine­va să se miște !... — Te-ai duce d-ta, mamă ?.„ — Da, mă voi duce. — Ei bine ! du-te dar!.. — Asta voi face-o... Și bătrâna femeie se pregătea în adevăr a cobo­­râ povârnișul întăriturilor pentru a ajunge la inte­riorul citadelei, când soldatul, o opri Zicându’i. — Nu te deranja...—iată’i Grupele se’ndepărtară cu respect,— tăcerea se sta­bili și guvernatorul inaintă pintre soldați. El era cu fața sălbatică și cu sprincena încrun­tată,—se sprijinea pe un baston lung cu gămălia de aur, căci o rană pe care­ o primise la șoldul sting, la asediul Dölului, el făcea să sufere încă. — Ce vrea să zică asta ?—întrebă el cu un ton aspru,—pentru ce aceste adunări și pentru ce acest zgomot ?... Cantiniera­­ și, după schița pe care am tras’o des­pre caracterul seu trebue să se înțelegâ fără greu­tate) se pusese, nu numai cât cu soldații, ci încă și cu șefii, pe un picior de familiaritate pe care totă lumea o primea — Messire,— răspunsă ea cu îndrăznălă, — este aici, în câmpie, un bun călugăr pe care jăfuitorii ’l-au asasinat și’l-au părăsiții crezându’l mort...—el se târăște spre șanțuri... Guvernatorul s’apropia de crésta zidului și privi. Călugărul era destul de aprope acum pentru ca să’l puta auzi murmurând cu o voce întrezăetă . — In numele fiului D-Zeu, aveți milă de mine! — Messire,—urmă bătrâna femeie cu un ton ru­gător,—nu se pate să-l lese să moră fără ajutor, nu-i așa ?. . — E forte nenorocit,—răspunsă guvernatorul,— dar eu nu pot face nimic... — Poți forte mult, din contra!... poți totul!...— Poruncește să dea în jos puntea ridicatóre și să se ducă să aducă pe sfântul om... — Peste putință !... — Cum­ peste putință ?...—pentru ce peste pu­tință?...—E un creștin, messire!... e un călugăr!... — Și când ar fi papa, n’ași putea mai mult...—E­­minența Sa monse ignorul cardinal de Richelieu e singur stăpân pretutindenea unde se află.—El a po­runcit, într un mod absolut și fără restricțiune, să nu se mai dea în jos puntea ridicatore după cinci ore și să nu se mai lese să intre nimeni la castel... Ei bine, messire, trebue să se înștiințeze pe Eminenț­i Sa că este cu totul aprope de noi un preot care geme și care móre...—El se va grăbi să deie un contraordin... Eminența Sa e închis în apartamentul seu și nu primește pe nimeni în acest moment. — Nici chiar pe d-ta, messire?... — Nici chiar pe mine... Călugărul părea că sufere intr’un mod crud.—Se auzea hârcâind ca unul care’și dă sufletul,—el își frângea manile și murmura: — Scăpați mă !... Bătrâna’și lovea fruntea. Guvernatorul, forte mișcat, în fond, de acest spec­­tacol dureros, dar neîndrăznind să calce ordinul dat de ministru, se pregătea să se îndepărteze repetând : — Da, de­sigur, e trist... forte trist!...—Dar, încă o dată, nu pot nimic!... Deja el făcure câți­va pași. — Am o ideie!...—strigă de o dată mama Fint cu accentul bucuriei și al triumfului.—Am o ideie !... Guvernatorul se opri, și așteptă ca cantiniera să-și formuleze ideia sa. XXIV.—Peripeție. Cantiniera, angajând în bine atențiunea pe care guvernatorul părea dispus a­ i-o acorda, reluă cu viociune : — Ințălegi, messire, că când are cine­va ca mine avantajul de a adapa de cinci-zeci de ani garnizana citadelei de Bletterans, știe ce este un ordin, și cu­­noște respectul datorit lucrului...—Dar dacă ordinul te oprește a pune să se deschidă porțile și a face să se plece punțile, îmi închipuiesc cu tote acestea că nu te obligă a fi crud și fără milă... — Fără îndoială,—murmură guvernatorul, care nu gâcea de loc unde vrea s’ajungă mama Fint. — In scurt,—urmă ea,—ți-ar părea forte bine, nu-i așa, messire, să scapi pe­ acest sărman călugăr fără să calci ordinul ? — Ai d-ta un mijloc ? — Da, am unul.—Și tocmai asta’i ideia mea... — Sa vedem... Curiositatea învinsă respectul, și soldații cari se îndepărtaseră mai întăi, se grămădiră din nou îm­prejurul guvernatorului, pentru a putea auzi pro­­iectul cantinierei. — Știi, messire,—Z­ să ea,——știi că am un catâr,

Next