Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-04-22 / nr. 45
Anul al XI-lea No. 45. IASSI Vineri 22 April (4 Mai.) 1883. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea, Prețul Alton, și A nuneiurilor MASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRIOTF, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE................................. • 40 fr — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul : 60 bani. SUIRI LOCALE „ • « fr.EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.niuncîurî. Pag. 1,50b Pag. III, 40b Pag. IV, 30b. Un J/P« 20 bani (TE BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. (T) Sf. I*»8«e și Sf. Simeon ([-) Sf. P««ce și Păr. Ion (f) Sf. Pasee și Păr. Ion din peșteră Cuviosul Teodor Trihin Sfântu Irodion Sfântu Teodor Silipptu (ț) THiart, filie veșhe și Imp. Alexandra TIMPUL DIN SEPTAMANA La 25 april, la 11 oare noptea, Lumină nouă cu timp frumos și cald, apoi ploae. 1 STIL NOU__[_ April 29 30. 4321 Mai. 5 Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka L, Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un 17»*. 20 hani I Caterina I. Filip, Iac. Atanasiu Afl. Crucii tf Smil. Gotard Gelastin A eșit de sub presa. ! Mj m a je a pentru Consiliile Jndețiene Promulgată la 31 Martie 1864 cu modificațiunile introduse prin Legile promulgate la 31 Martie 1872 și la 28 Fevruarie 1883 (După edițiunea oficială) Se află de vendare la tipografia nostră, cu prețul de un leu nou. — ------------------------------------------------ I CURIERUL Conrespondenii In Streinatate STIL VECHIO i> I O A PATRONUL ți LE ÄjiriT. 17 Duminică 18 Luni 19 Marți 20 Mercnri 21 Joi 22 Vineri 23 Sâmtiritâ len.d.a.r-u.1 S epta, xn â, n V 1 u a . P A T R O N U L D 1 L E I Râs. Soar. , Apusul_Soare 4—47 7— 3 4—4§ 7— 4 4- 46 7- 5 4—43 7— 7 4-42 7- 8 4-41 7- 9 4-40 7-11 MA«S«I Sofrăceștii proprietatea PBa fi indivisă a Domnei Emma Donici, și a D-lor Alexandru și Ernest Vârnav, situată in plasa Siretul-de-jos, județul Roman, in apropiere, jumătate oră de orașul Roman, posedând pământ arabil și tânațuri de prima calitate, doua mori, doua iazuri, și arendată cu 1.600 galbeni pe an se vinde de veci. Doritorii se pot adresa pentru informațiuni și condițiuni la D. avocat Eugeniu Donici, in Iași, strada Română, casele dlui Gh Cozadin. Í Moșia Patrașcanii | • mila, să dă in arendă, cu, sau arăpă • 2 dure, pe patru sau cinci ani, incepători § 1 de la 23 Aprilie 1884 J 2 se adresa la proprietara Moșiei, 2 $ U-na Elena I. Imka, dornici 2 fliată in Iași, strada Sărăriei. § ........................s Moșieie Vlădenii Storeștii Județul Botoșani se dau în arendă cu Începere de la 3 April 1884 pe mai mulți ani. Amatorii se vor adresa la jos iscălitul. D. Mavrocordat V_____________________________V OTELUL MOLDOVIE pronumit Ilie Armanu fiind acum sub o altă administrațiune de cumt a fostului antreprinor. Onorabilul Public este deja pe deplin asigurat despre perfecta curățenie, serviciul prompt și prețurile comvenabile. împreună se află și un restaurant care mai ales corespunde cerințelor bunului gust, fără a lașa nimic de dorit. Administrațiunea. IAȘI, 21 april 1883. ALEGERILE. Tata săptämâna patimilor precum și în timpul sărbătorilor, întrunirile electorale, ante-mergetorele și pregătitorele alegerilor au continuat fără întrerumpere. Pe când partida guvernamentală căuta prin vocea oratorilor săi, fie dics în parentes o bună parte nu tocmai dintre cei mai eloquenți, a convinge pe auditorii d-lor, adunați in sala primăriei, că revizuirea constituțiunei este necesară și că prin urmare alegătorii sunt datori a-și da voturile lor pentru candidații guvernamentali, oratori oposițiunei unite căutau a convinge pe auditorii d-lor, adunați in casele Dimara, că constituțiunea nu trebue revizuita, mai cu tamă in împrejurările actuale, că contopirea colegiilor electorale ar fi o nenorocire pentru țara nostră față cu starea de cultură a populațiunei sale, și că prin urmare alegétorii datori sunt a-și da voturile lor pentru candidații oposițiunei, cari vor lupta din răsputeri a salva situațiunea, a impedica revizuirea constituțiunei și prin urmare a înlătura nenorocirile și nevoile ce amenință țara. Am fost și suntem independenți, nu susținem nici o partidă și asta ne face a arăta cititorilor noștri adevărul, far’a căuta să ridicăm pe unii și să apăsăm pe alții pe nedrept. Din tote întrunirile pregătitori ținute in Iași de la meetingul oposițiunei, adică de la 25 martincace, cea mai însămnată a fost îndoita întrunire a oposițiunei ținuta in casele Cimara luni la 18 april. Sala in care s’a ținut întrunirea nu mai putea cuprinde marele număr de auditori ce venise să asculte discursurile oratorilor cari aveau să vorbesca in acesta întrunire, și mai cu samă a eminentului barbat de Stat d. Mihail Cogălniceanu, așa încât o bună parte a trebuit să se mulțumescă a asculta de prin camerile vecine. Discursurile d-lor Tăcu și Cogălniceanu au fost cele mai bine primite de auditor. Mai la fiecare frasă oratorii erau întrerupți prin aplauze frenetice. In discursul său,d. Cogălniceanu a făcut un adevărat curs de istorie contimporană, forte instructiv pentru auditor, expunând faptele cu eloquența’i cunoscută într’un mod atât de clar și corect, incât a făcut să fie înțelese de întregul auditor. Credem de prisos a mai spune că d. Cogălniceanu a căutat a trage avantaje din discursul d-sale și ca a înlăturat părțile cari ar fi putut aduce un resultat contrar cu cel la care se aștepta oratorul. Ca orice lucru din lume, și întrunirile electorale, cari pentru unii devenise un fel de distracțiuni, a trebuit să aibă un sfârșit. Acest sfârșit l-a adus alegerile, cari au început deja de ori pentru legiul I de deputați. Sforțările oposițiunei unite au avut un resultat satisfăcător pentru dânsa, căci biuroul definitiv constituit eri, e compus numai din membrii oposițiunei. Iată cum a fost costituit acest biurou: Președinte d. Telemac Ciupercescu ; secretari d-nii Iancu Potea și avocat Irimescu ; scrutători d-nii Gh. Lupu și Iorgu Șendrea. Până în momentul când scriem aceste rânduri, nu știm încă resultatul alegerei colegiului I de deputați. Ei vom da însă mai la vale. Pănă atunci însă, vom repeta alegătorilor consiliere ce le-am dat prin numărul trecut, adică îi îndemnăm a ’și consulta bine conștiințele lor și a nu’și da încrederea, și prin urmare voturile lor, decât acelora cari cred ei c’o merită, decât acelora pe cari’i judică capabili a conduce multiplele și vartele interese ale țărei, decât acelora cari cred ei că vor căuta să lupte din răsputeri pentru binele țărei și asigurarea bunului traiu al locuitorilor ei. * Numărul candidaților pentru colegiul III de deputați s’a înmulțit încă cu unul. D. avocat Mihail Mircea, nemulțumit cu lista partidului liberal din care face parte și d-sa, ’și-a pus candidatura la colegiul III contra d-lor Gr. I. Buinescu și I. Ornescu. Printr’o placardă adresată alegătorilor din col. III, d-sa își face profesiunea de credință, arată linia de conduită ce va urma-o daca va fi ales și cere încrederea cetățenilor. După cât aflăm, și d. G. Rojniță își va pune candidatura de deputat. Până acum nu știm însă contra cui și ii ce colegiu. * TELEGRAME Nemied 80 april. Regina României a sosit aoi diminăță, și a fost primită la gară de principe, ofițerii de reservă și societăți, ce formau mai multe șiruri, cum și de o mulțime imensă, cari făcură o primire solemnă Maj. Sale. Regina a descins la palatul princiar, Londra 80 april. Se telegrafiază din Cairo către jurnalul „Standard“, că o crisă ministerială este iminentă. Roma 30 april. Jurnalul „Diritto“ anunță că principele ereditar al Germaniei este așteptat să vie in curând la Roma, dar că visita sa va conserva un caracter cu totul privat. Londra 1 mai. Se telegrafiază din Port-Said către „Daily News“, că ori după amiză, in lunea Paștelor, a isbucnit noui disordini intre Greci și Arabi. Tote magasiele sunt închise. Trupele egiptene din Portul Said sunt puse sub comanda unui căpitan engles, care a fost numit in acelaș timp și guvernator al orașului. Cairo 1 mai. O mare agitațiune domnește aici in urma veștilor ce se primesc din Port-Said. Trupele englese sunt consignate in căsării de eli. Poliția face patrule prin strade. Viena 1 mai. Regele României a sosit atăzi diminuță la Viena și a plecat spre București, după ce s’a oprit aci numai 23 minute. Lege din 1 mai Regele României a sosit astăsare aici și a prânzit in bufetul gărei, a căreia personal era in ținuta de gară. Comandantul superior al orașului a venit să salute pe Maj. Sa, in numele populațiunei. Mai multe sute de persone, ce se aflau la gară, au salutat pe rege cu strigăte de filten la care M. Sa mulțumi și după 38 minute își urmă călătoria cu un tren special, care va fi condus de un inspector al căilor ferate Ungare pănă la Vârciorova. Paris 1 mai. În Senat, ministrul Charlemel Lacour, răspunzând la interpelația ducelui de Broglies, zise intre altele. Apropierea celor trei puteri ale centrului Europei, Austria, Germania și Italia, nu aduce nici o amenințare Franciei, care nu engetă la rândul ei de a ataca pe nimeni. Belgrad 1 mai. Membrii partidului liberal avură o întrunire in care fu discutată cu aprindere programa viitorelor alegeri in Scupcina ce va trebui a se ocupa cu revizuirea Constituțiunei ; discuția însă fu închisă fără «îf»în Monhor FOILETON.____________ Javier de Montepin. 75 MEDICUL SĂRACILOR. PARTEA A DOUA CASTELUL DE L’AIGLE. (Urmare). Fără îndoială, cu tote acestea, un sunet va lovi urechile muribundului, căci își adună tóte puterile pentru a îngenunchia, și-și întinsă brațele în direcțiunea citadelei cu un gest rugător, dar aprope îndată, slăbăciunea ’i cuprinsă din nou și recăzu neînsuflețit. — Ne-a făcut semn .—reluă bătrâna cu o ușă de mare animațiune încât fața sa, naturalminte colorată, se împurpură așa de tare încât făcea să se temă că un atac de apoplexie să nu fie iminent , — ne chiamă în ajutorul seu !...—Am fi mai răi decât păgânii și decât vrăjitorii dacă ’l-am lăsa să moră acolo!...—Trebue să’l ajutăm... — Să’l ajutăm !—repetă un soldat,—și cum ?... — Cum ?—strigă mama Fiat,—nu pate fi adus aici ?... — Și mijlocul de a eși din castel?—Sunt cinci ore trecute,—porțile sunt închise și puntea ridicată. . — Ce are-a face ?.. Dacă l-am părăsi, am fi demni să fim spânzurați în acestă lume, și fripți în cealaltă. Călugărul iși revenisă în simțiri,—el se tara ațicam, pe mâni și pe genunchi, spre șanțurile castelului. . ! — Sunteți încurcați pentru lucruri de nimic!— reluă bătrâna femeie. Porțile sunt închise!... să se deschidă!—puntea’i ridicată! s’o iese în jos !—Asta nu’i greu!... — In adevăr!... Și ai d-ta învoirea guvernatorului pieței ?... — Va da-o. — In tot cașul, nu mă însărcinez ca să mă duc să i-o cer.. — Și pentru ce ?... Mi se pare că, când e vorba de viața unui om sfânt, pate cineva să se miște !... — Te-ai duce d-ta, mamă ?.„ — Da, mă voi duce. — Ei bine ! du-te dar!.. — Asta voi face-o... Și bătrâna femeie se pregătea în adevăr a coborâ povârnișul întăriturilor pentru a ajunge la interiorul citadelei, când soldatul, o opri Zicându’i. — Nu te deranja...—iată’i Grupele se’ndepărtară cu respect,— tăcerea se stabili și guvernatorul inaintă pintre soldați. El era cu fața sălbatică și cu sprincena încruntată,—se sprijinea pe un baston lung cu gămălia de aur, căci o rană pe care o primise la șoldul sting, la asediul Dölului, el făcea să sufere încă. — Ce vrea să zică asta ?—întrebă el cu un ton aspru,—pentru ce aceste adunări și pentru ce acest zgomot ?... Cantiniera și, după schița pe care am tras’o despre caracterul seu trebue să se înțelegâ fără greutate) se pusese, nu numai cât cu soldații, ci încă și cu șefii, pe un picior de familiaritate pe care totă lumea o primea — Messire,— răspunsă ea cu îndrăznălă, — este aici, în câmpie, un bun călugăr pe care jăfuitorii ’l-au asasinat și’l-au părăsiții crezându’l mort...—el se târăște spre șanțuri... Guvernatorul s’apropia de crésta zidului și privi. Călugărul era destul de aprope acum pentru ca să’l puta auzi murmurând cu o voce întrezăetă . — In numele fiului D-Zeu, aveți milă de mine! — Messire,—urmă bătrâna femeie cu un ton rugător,—nu se pate să-l lese să moră fără ajutor, nu-i așa ?. . — E forte nenorocit,—răspunsă guvernatorul,— dar eu nu pot face nimic... — Poți forte mult, din contra!... poți totul!...— Poruncește să dea în jos puntea ridicatóre și să se ducă să aducă pe sfântul om... — Peste putință !... — Cum peste putință ?...—pentru ce peste putință?...—E un creștin, messire!... e un călugăr!... — Și când ar fi papa, n’ași putea mai mult...—Eminența Sa monse ignorul cardinal de Richelieu e singur stăpân pretutindenea unde se află.—El a poruncit, într un mod absolut și fără restricțiune, să nu se mai dea în jos puntea ridicatore după cinci ore și să nu se mai lese să intre nimeni la castel... Ei bine, messire, trebue să se înștiințeze pe Eminenți Sa că este cu totul aprope de noi un preot care geme și care móre...—El se va grăbi să deie un contraordin... Eminența Sa e închis în apartamentul seu și nu primește pe nimeni în acest moment. — Nici chiar pe d-ta, messire?... — Nici chiar pe mine... Călugărul părea că sufere intr’un mod crud.—Se auzea hârcâind ca unul care’și dă sufletul,—el își frângea manile și murmura: — Scăpați mă !... Bătrâna’și lovea fruntea. Guvernatorul, forte mișcat, în fond, de acest spectacol dureros, dar neîndrăznind să calce ordinul dat de ministru, se pregătea să se îndepărteze repetând : — Da, desigur, e trist... forte trist!...—Dar, încă o dată, nu pot nimic!... Deja el făcure câțiva pași. — Am o ideie!...—strigă de o dată mama Fint cu accentul bucuriei și al triumfului.—Am o ideie !... Guvernatorul se opri, și așteptă ca cantiniera să-și formuleze ideia sa. XXIV.—Peripeție. Cantiniera, angajând în bine atențiunea pe care guvernatorul părea dispus a i-o acorda, reluă cu viociune : — Ințălegi, messire, că când are cineva ca mine avantajul de a adapa de cinci-zeci de ani garnizana citadelei de Bletterans, știe ce este un ordin, și cunoște respectul datorit lucrului...—Dar dacă ordinul te oprește a pune să se deschidă porțile și a face să se plece punțile, îmi închipuiesc cu tote acestea că nu te obligă a fi crud și fără milă... — Fără îndoială,—murmură guvernatorul, care nu gâcea de loc unde vrea s’ajungă mama Fint. — In scurt,—urmă ea,—ți-ar părea forte bine, nu-i așa, messire, să scapi pe acest sărman călugăr fără să calci ordinul ? — Ai d-ta un mijloc ? — Da, am unul.—Și tocmai asta’i ideia mea... — Sa vedem... Curiositatea învinsă respectul, și soldații cari se îndepărtaseră mai întăi, se grămădiră din nou împrejurul guvernatorului, pentru a putea auzi proiectul cantinierei. — Știi, messire,—Z să ea,——știi că am un catâr,