Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-07-22 / nr. 82
. Ä N U N C I U Subsemnatul Anton Lochmann farmacist, reluând dirigearea farmaciei proprietatea sa situată în strada mare, fața bisericei Trei Erarhi aduc acesta la cunoștința publică. Anton Lochmann Devrentiul Moșia SdCI lcilii proprietatea locot. I. Tabără in depărtare de o oră și jum. de Botoșani, având 300 fălci aproximativ vuivabil, casa de locuință și tote acaretele necesare gospodăriei este de arendat de la 23 April 1884. Boitorii se vor adresa la proprietar in Iași strada Serăriei, casele d lui Socot-col. Petrovanu, sau la d-nul Vasile Timuș la moșia Crăciunenii districtul Botoșani; prina Macri tubricea minorelui seu fiu Lidid lYlaul I [pail Constantin Pavli, vinde'tri'puterea art.396 cod. civ. următorea avere a minorelui : popușoii din coșerele de pe moșia Goeștii din județul lași; vitele aflătóre la moșia Reusenii din județul Botoșani .•diurne: porci, boi și vaci grase, vaci tinere, gonitori și gonitore, buhai, oi țurcane, țigăi albe și roșe; oi brumarii. Concurenții sunt rugați a se încredința singuri despre calitatea lucrurilor ce vând. Popușoii se vând in camera Trib. județului Iași secția II la 1 august; vitele la moșia Reusenii la 25 august. Anul al XI-lea No. 82. IASSI Vineri 22 Iulie ( 3 Aug.) 1883. Apare Duminica, miercurea și Vinerea Prețului Ion. și Anuneiurilor * • IN IASSI, pe an, 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. l>la TRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . : 60 bani. »unu LOCALE „ . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. " nunduri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Un IV. 20 buni Correspondenți in Streinatate. FORMA INTERESELOR GENERALE. Iu * ÎNȘTIINȚARE. In urma unei îndatoriri făcută de Comitetele Unite Santa Maria, l-nei Daudun des Perivres, D-na Daudun a dat un concert cu elevele pensionatului său, al căruia produs urma a fi oferit Comitetului Santa Maria . Comitetul vise nevoind a se folosi de acesta, rugă pe I-na Daudun ca acel produs să fie mai bine pus la disposițiunea intereselor pensionatului, și totodată să priimescă D na Daudun viile mulțumiri ale Comitetului Santa Maria pentru amabila sa intențiune. Maria Rosetti Roznovano. 1883 15 iulie. IASI, 21 iuliu 1883. I NDUSTRIA. Am arătat în numerile trecute necesitatea industriei, a unei industrii naționale și la noi, și câștigurile ce le- ar putea trage din ea diferitele clase ale Societăței nostre. Am arătat asemenea relele materiale și morale ce decurg din absoluta lipsă a industriei mari sau mici, pentru populațiunea rurală și pentru clasele de jos a populațiunei de prin târguri. , Tot ceia ce-am spus pentru barbați, se póte aplica și la femei, cu cre 1 cari adăogimi încă în râu. Femeia, vorbind mai cu samă de femeia de la țară, nu primește a fi absolut nici o instrucțiune. Rar unde se vede câte-o.. .c4lâ ^rtfitarä 'Taiala de fete sau câte-o scală mixtă în cari fetile pot primi o instrucțiune nesuficienta, ca și cea a bărbaților. Ce fac fetile sătenilor noștri când devin femei și mume ? Sau se ocupă cu munca câmpului, nefăcând tocmai un spor însemnat, deorece pentru acestă muncă se cere o mare desfășurare de forță, sau, ceia ce-i și mai râu încă, nu fie unit;! sî otftu fiCftßÖ. ,Aici, neavând nici o ocupațiune, femeia adună tot ce găsește prin casă și duce la crâșmă pentru a găsi câteva ore de distracțiune. Pe-aici decurg tóte relile. Femeia contractând obiceiul de-a merge la crâșma, nu se mai ocupă de gospodăria sa și asta încă contribe forte mult la mizeria popular'.une/ satelor nóstre. Dacă s’ai face scule rurale de fete, în cari fetile sătenilor noștri ar învăță, pe lângă cunoștințele elementare, arta de a prepara materialul necesar pentru fabricarea diferitelor pânzeturi și modul cum se țesă aceste pânzeturi, ele, când ar deveni femei ar deveni și bune mame, cari ar ști să dea o creștere bună copiilor se* și’n acelaș timp s’ar ocupa în tot cursul anului cu pregătirea materialului necesar și cu țesutul pânzei, cu car* ’și-ar putea îndestula trebuințele gospodăriei lor, remfiindu-le de unde să mai vândă încă. i Câte milióne n’ar rée 24&ea în țară, pe care astă-<ji le trimitem strâmații pentru diferitele pânzâuri de cariavem trebuință ? N’ar fi zire mai bine ca aceste pânzeturi să n’vie procurâm noi singuri ? E drept că, în timpurile din urmă, s’au făcut lăudabile silinți pentru ajungerea acestui scop. S’a fundat în București, grație inițiativei și incurajărei grade8ei nóstre Suverane M. S. Rjigina Elisabeta, orie1 •te dame, „Furnica NTu scoasele industriale ale 1r ca diferite * s pânzeturi, borangicuri, scîrțe, etc., s’au adus de ministerul cultilor mai multe resbóe perfecționate din străinatate cari s’au instalat la asilul„Elena Domna“ din București, dar atâta nu’i de ajuns. Ar trebui ca societăți ca „Furnica“ să se înfiiințeze cel pe^câte una în fiecare județ și pe‘ lânp acest’bis se doteze cu resbóe perfecționate fiecare comună rurală. Numai cu acestea și cu încurajarea publicului român s’ar putea realisa scopul propus. Cu trei patru resbve și cu o societate ca „Furnica“ tot nimic nu vom face. Acestea pentru femeile de la țară. Pentru femeile de la târg, după noi, cel mai bun mijloc pentru a le putea sa produce și ele ceva, e înființarea de scriei meserii în număr cât se va putea mai m*«.*. Câte femei reduse la mize TM nu și-ar putea asigura hrana lor și a familielor lor prin diferitele meserii care le-ar învăța în scală ? Deja sculele de meserii câte le avem, sunt o probă destul de evidentă că fetile române lipsite de mijloce sunt dispuse a învăță ca să aibă cu ce’și susținea existența lor, căci vedem că aceste scule sunt în destul de populate. N’ar fi are mult mai bine ca marea mulțime de fete române, cari astăzi stau de graba, nu produc absolut nimic, să devie tot atâtea maistre oneste, harnice, muncitore, cari să confecționeze in atelierile lor diferitele lengerii, rochii și alte obiecte pe cari le aducem astăzi confecționate gataj din streinătate sau pe cari ni le confecționeză ca vai de ele maiștri streini, cari au învațat meseria cu care se ocupă numai din practică? N’ar fi are mai bine să asigurăm feților nóstre o existență și să le împåcăm^e'a^fn› . pe panta alunecosă a mizeriei și a După noi, prin înființarea de scule de meserii, și numai prin ele, se pute ajunge a se introduce o industrie mică națională, care ne-ar scuti de-o însemnată parte din tributul pe care’l plătim astaz i streinăței. telegrame Gastein 30 iulie. Eri după ame$i, a fost stabilită programa de călătorie a impératului Wilhelm. Plecarea de la Wiesbad- Gastein va avea loc la 7 august, după ameda, la 2 ore. De la Lend impăratul Germaniei își urmează cu un tren al Curții la 3 ore 30 minute după ame^ă drumul spre Salzburg; sosirea acolo are loc la 5 ore 30 minute după amedă. La 6 ore sara împăratul descinde la «Hotel Europe“, unde își ia prânzul. La 9 august, înainte de amedă, la 9 ore 3(1) minute, impăratul Wilhelm își urmează dinumul spre Isl, unde swiște la 12 ore flina . La 9 august, după amâdo ft 4 ore, își aumează călătoria la motelul Uvu- Kabeisblerg. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Jr. 20 huni Belgrad 29 iulie, Ministrul de resbel chiamă la 7 septembre câte și trele clasele ale trupelor de Landwehr, pentru ca ele să predea armele conform cu noua reorganizare a armatei,—o măsură pe care lumea o privește cu neîncredere în vederea alegerilor care trebue să se facă la 7 septembre. Roma 30 iulie. Este imposibil de a se da, cel puțin aprope, descrierea de ceia ce este astăzli insula Ischia, unde o singură casă a rămas în picioire. Sguduirea întâmplându-se noiptea când locuitorii din Casamiciola erau acasă, mai tostă populația a fost îngropată sub ruine. Stradele sunt acoperite de cadavre. Se văd lungi șiruri de persane desperate căutând corpurile rudelor lor dispărute. Peste tot locul se văd corpuri de femei elegant imbracate dar a căror trăsături sunt devenite necunoscute. Este imposibil de a se ști numele morților fiindcă dintre supravețuitori nu a rămas în insulă de câ sătenii cei mai sărăci. Datinile sunt enorme și deopotrivă : Serrara, Fontana, Lacco, Ameno, și lt Forio. Enormitatea catastrofei este așa, ci Tijijji N^g pate constata perderile materialei proYmrn hi 'r^fXmume au murit. Pănă acuma 500 râniți au ^ost transportați la Neapole. Consiliul de miniștri a decis trimiterea de ajutoruri la Ischia Desastrul întrec ori și ce imagin' țB^^H^concepe. Neapole 30 iui • S tât ^Uvinl î StaTîâ’ ae^deacinciuri pentru viAmele de la Ischia. Guvernul a trimis *5 mii franci, Papa 20 mii și Regele o 3nu forte mare. Se crede că deputații Dazzai și Miceli se găsesc între victime. Roma 30 iulie. Ziarele „Fanfalla” ! „Italia“ desmint vitetul despre cesiune principatului Monaco la Francia. ‘n Belgrad 30 iulie. Kirovici, agentul Bulgariei de la Belgrad, a fost chiemat la Sofia. Londra 31 iulie. Camera comunelor respins cu 382 voturi pentru și 183 cor tra moțiunea d-lui Stafford Northcote relativă la canalul de Suez. Moțiunea ci prindea ca să se trimită Reginei o adres prin care să fie rugată ca în tote negocierile la care Majestatea Sa ar putea chemată a lua parte în privința canaluli de Suez, 08 Viîn p voiască, respectând totu CURIERUL (TH. BAL ASSAN) Oalen.d.a.roLl Septamanei STIL VECHIU I----------JJTUAI [PATRONUL OILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | IOA [ PATRONUL pILEI RSS. Soar. | Apusul Soare ------, -- |*~x~ =■-----------------1--------------1------—---------------------------------- — rîîITe. ~ ’ 17 Duminică Marea Martiră Marina - Duminică Marta 43 771« 18 Luni Martirii lacint și Emilian T . x Beatrice noi 19 Marti Cuv. Maica Macria și Cuv. Dia La 22 lub. la 10 ore noptea. Lumina 31 Marți 4-45 7-31 20 Mercuri (4) Prof. Ilie Tesveteailil none, cu plaie, apoi bine și iar plaie. , cu Mercuri pretina 47 7 99 21 Joi Cuviosul Părinte Simeon și Ion * . Portmcula 4-47 7-29 22 Vineri S. Mironosiță Maria Magdalena _ ? salusti Elenear 4 4 7 2 ________23_____________SÂmbătă__________Martirii Trofim, Teofil și alții__________________________________________________________ __________________________________Vomim cu_______________________________________________4 4____________ȚVG___ FOILETON. Xavier de Montepin. FIICA UCIGAȘULUI. (Urmare). — Păstrează!—replică Pierre Landry—și însărcineza te, te rog, să-i faci să se deie văduvei Giraud, la Cassa de popială din strada Clichy, îndată ce eu mă voi fi constituit prisonier, adică peste două țile... — Poți fi încredințat că acesta misiune va fi îndeplinită cu religiositate... — Fii binecuvântat, domnule.—Iți vei face o forte mare pomană — Nu voi da eu—întrerupsă Ach lle Verdier— ci d-ta, pentru că acești locutii sunt ai d-tale... Dulgherul dădu din cap. . — Știi deja ce gândesc în acestă privință...—(lisă ).—Pe urmă adăogă :—Și acum, nu’mi mai râmâi decât să-ți cer o grație... — O grație mie?...—care ?...—îți e acordată dinainte... — Să nu mi iei pe Denise decât poimâne... în momentul în care voi pleca din acestă casă pentru ca să mă duc la Palatul Justiției... —Gândește-te deci, domnule, oii trece așa de răpide... și nu mai am să fiu tatăl ei decât ori... — Vei ținea pe acestă scumpă copilă pănă la cel de pe urmă minuni și pănă la cea de pe urmă secundă—murmură Achille Verdier—și cel puțin, dispărțindu-te de ea, vei duce gândirea mângâitore că scumpa d-tale fiică va începe o existență de fericire, și că acestă fericire va datori o întregă devotamentului d tale, sacrificiului d-tale... — O! mulțumesc, domnule, mulțumesc!...strigă dulgherul—faci bine de’mi vorbești astfel!...—îmi dai puterea care’mi lipsea!...—îmi dai curajul de care aveam atâta trebuință... Aprope o săptămână după întrevederea la care am făcut pe cititorii noștri să asiste, o trăsură celulară ducea pe Pierre Landry, o dată cu alți condemnați, la Cassa centrală de la Clairvaux, unde trebuea să petrecă cinci ani... 13 PARTEA A DOUA. I. Cherestegia. Trecu să apupe cincisprezece ani de la cele de pe urmă evenimente povestite de noi în paginile precedente. Asta ne conduce in tomna anului 1854. Rugăm pe cititorii noștri să bine-voească a ne întovărăși în interiorul întinsului stabiliment fondat cu 25 de ani mai înainte de Filip Verdier, — stabiliment a căruia însemnătăte crescusă mai mult decât îndoit sub administrațiunea activă și inteligentă a nepotului său, Achille Verdier. Cherestegii# de la cheiul de Billy devenisă cele mai considerabile și cele mai bine organisate din tot Parisul, și reputațiunea lor crescândă atrăgea pe fiecare ții un număr destul de mare de visitatori, cari nu regretau deloc în urmă că curiositatea e i târâșă la o escursiune așa de îndepărtată. Cn adevăr, în fiecare ții, hoteluri mari încărcate cu magnifice lemne de construcțiune, aduse prin rîuri și prin canaluri, sau cu varietățile cele mai precise și cu eseurile cele mai rare provenind din pădurile lumei nouă și aduse de steamere transatlantice, veneau să ancoreze de verigile de fer prinsă în lespezile cheiului, și numerose escuade de muncitori, ajutați la trebuință de mașini puternice, se ocupau cu discarcarea lor. 1 Cherestegia propriu zisă acoperea peste douăzeci de mii metri de teren—grinzile și ghiliile clădite cu artă formau în tóte părțile arcade, galerii boltite nesfârșite și colonade de stâlpi grei în stil roman, întinzându-să cât puteai vedea cu ochii. Aceste construcțiuni bizare dădeau stabilintului întreg aspectul unui fel de oraș original^Equasifantastic. Locuinița stăpânului era lângă cherest^H—Fațada în petri tăete, de-o simplitate elegant^Romina cheiul de care nu era dispărută de cât prin^K curte așternută cu nisip, plantată cu arbori ș^urmând grădină. Acesta casa, construită de Filip Verdie^E epoca în care averea sa începea să se rotunjes^^n a suferisă de-atunci nici o schimbare, nici pe^^Kuntru nici pe dinafară.—Camerile mari, bine bm^^B, bine aerate și împărțite comod, aveau o mobil^^Bșa de modestă încât chiar comisii cu un sala^^b două mii patru sute de franci pe an ar fi dist^^Et mobilierul acestei locuinți de milionar. Niște parmaclâcuri de fer, susținute d^^atru pilaștri rustici și acoperiți cu plante agățătore cu frunzele late și ce voceti Zirrea tulosă, formau' ?^ guisă verde de,asupra celor trei uși cu giamuri , la rândul de jos... Pilaștrii dispăreau sub învârtiturile rochiei rândunicei și a volburei. De celelalta parte a curței, în fața casei supanului și lângă cherestegie, se ridica un pavitic construit în formă de șalet.—Ferestrile’i erau Muite cu gratii de fer de-o mare soliditate.—■ boltă cu verde închis, și forte grasă, era căpt», cu o tablă de fer.—Pe acestă ușă se citeau mH cuvinte scrise cu litere albe: ■ BIUROU ȘI CASSA. J Casa și biuroul ocupau în adeva rândul de Jq —Casierul ocupa locuința de la etajul âutâiu. , Nici locuința principală, nici cherestegia nnui portar.—O calfă, care locuea într’un fel de eff practicată în mijlocul cherestegiei, era însărcinată deschidă în fiecare dimineța porta particulară ■ care se duceau muncitorii la lucrul lor.—Acestă B se achita pe lângă acesta de-o misiune de încre ® —In fiecare vară, întovărășit de Pluton (cănei rasa boule-dogue de-o sălbâtăcie recunoscută și 1 trecând totăl^a în lanț),—în fiecare vară, dici după plecarea muncitorilor, el se’narma cu o pă de garda națională și cu o lanternă, și făcea un în tote galeriile, cu tote hudițele, în tote restBnele cherestegiei. Dacă din întâmplare vr’un făcător de relej avut prosta ideie să se ghemuiască în funda uneia din numerosele retrageri pe cari le oflă strucțiunile în lemn, de felul celora de carip bit mai sus, zăvodul, grație mirosului] și sup [ seu, n’ar fi lipsit să’l discopere și să’i sar] ne