Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-07-22 / nr. 82

. Ä N U N C I U Subsemnatul Anton Lochmann farmacist, reluând dirigearea farmaciei proprietatea sa si­tuată în strada mare, fața bisericei Trei Erarh­i aduc acesta la cunoștința publică. Anton Lochmann De­vrentiul Moșia SdCI­ l­­cilii proprietatea locot. I. Tabără in depărtare de o oră și jum. de Botoșani, având 300 fălci aproxi­mativ vuivabil, casa de locuință și tote acaretele necesare gospodăriei es­te de arendat de la 23 April 1884. Bo­itorii­­ se vor adresa la proprietar in Iași strada Serăriei, casele d lui Socot-col. Petrovanu, sau la d-nul Vasile Timuș la moșia Crăciunenii districtul Botoșani; prina Macri tubricea minorelui seu fiu Lidid lYlaul I [pail Constantin Pavli, vin­­de'tri'puterea art.­­396 cod. civ. următorea avere a minorelui : popușoii din coșerele de pe moșia Goeștii din județul lași; vitele află­­tóre la moșia Reusenii din județul Botoșani .•diurne: porci, boi și vaci grase, vaci tinere, gonitori și gonitore, buhai, oi țurcane, țigăi albe și roșe; oi brumarii. Concurenții sunt rugați a se încredința singuri despre calita­tea lucrurilor ce vând. Popușoii se vând in camera Trib. județului Iași secția II la 1 august; vitele la moșia Reusenii la 25 august. Anul al XI-lea No. 82. IASSI Vineri 22 Iulie ( 3 Aug.) 1883. Apare Duminica, miercurea și Vinerea Prețul­u­i Ion. și Anun­eiurilor * • IN IASSI, pe an, 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. l>la TRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . : 60 bani. »unu LOCALE „ . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. " nund­uri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Un IV­. 20 buni Correspondenți in Streinatate. FORM­A INTERESELOR GENERALE. Iu * ÎNȘTIINȚARE. In urma unei îndatoriri făcută de Co­­mitetele­ Unite Santa Maria, l­-nei Daudun des Perivres, D-na Daudun a dat un con­cert cu elevele pensionatului său, al că­ruia produs urma a fi oferit Comitetului Santa Maria . Comitetul vise ne­voind a se folosi de acesta, rugă pe I­-na Daudun ca acel produs să fie mai bine pus la dis­­posițiunea intereselor pensionatului, și tot­odată să priimescă D na Daudun viile mul­țumiri ale Comitetului Santa Maria pen­tru amabila sa intențiune. Maria Rosetti Roznovano. 1883 15 iulie. IASI, 21 iuliu 1883. I NDUSTRIA. Am arătat în numerile trecute ne­cesitatea industriei, a unei industrii na­­­­­ționale și la noi, și câștigurile ce le-­ ar putea trage din ea diferitele clase­ ale Societăței nostre.­­ Am arătat asemenea relele materia­le și morale ce decurg din absoluta lipsă a industriei mari sau mici, pen­tru populațiunea rurală și pentru cla­sele de jos a populațiunei de prin târ­guri. ,­­ Tot ceia ce-am spus pentru barbați, se póte aplica și la femei, cu cre­ 1 cari adăogimi încă în râu. Femeia, vorbind mai cu samă de femeia de la țară, nu primește a­ fi­ absolut nici o instrucțiune. Rar unde se vede câte-o.. .c4lâ­ ^rtfitarä 'Taiala­ de fete sau câte-o scală mixtă în cari fetile pot primi o instrucțiune nesu­­ficienta, ca și cea a bărbaților. Ce fac fetile sătenilor noștri când de­vin femei și mume ? Sau se ocupă cu munca câmpului, ne­făcând tocmai un spor însemnat, de­ore­ce pentru acestă muncă se cere o mare desfășurare de forță, sau, ceia ce-i și mai râu încă, nu fie u­nit;! sî otftu­ fiCftßÖ. ,­­Aici, neavând nici o ocupațiune, fe­meia adună tot ce găsește prin casă și duce la crâșmă pentru a găsi câ­­te­va ore de distracțiune. Pe-aici decurg tóte relile. Femeia contractând obiceiul de-a merge la crâșma, nu se mai ocupă de­ gospo­­dăria sa și asta încă contrib­e forte mult la mizeria popular'.une/ satelor nóstre. Dacă s’ai face scule rurale de fete, în cari fetile sătenilor noștri ar învăță, pe lângă cunoștințele elementare, arta de a prepara materialul necesar pen­tru­ fabricarea diferitelor pânzeturi și modul cum se țesă aceste pânzeturi, ele, când ar deveni femei ar deveni și bune mame, cari­ ar ști­ să dea o creștere bună copiilor se* și’n acelaș timp s’ar ocupa în tot cu­rsul anului cu pregătirea materialului necesar și cu țesutul pânzei, cu car* ’și-ar pu­tea îndestula trebuințele gospodăriei lor, remfiindu-le de unde să mai vân­dă încă. i Câte milióne n’ar rée 24&ea în țară, pe care astă-<ji le trimitem strâm­a­­ții pentru diferitele pânzâuri de cari­­avem trebuință ? N’ar fi zire mai bine ca aceste pânzeturi să n’vie procurâm noi singuri ? E drept că, în timpurile din urmă, s’au făcut lăudabile silinți pentru a­­jungerea acestui scop. S’a fundat în București, grație inițiativei și incura­­jărei grad­e8ei nóstre Suverane M. S. Rji­gina Elisabeta, orie1 •­­­te dame, „Furnica­ NTu­ scoa­sele industriale ale 1­­r ca diferite * s­ pânzeturi, borangicuri, scîrțe, etc., s’au adus de ministerul cultilor mai mul­te resbóe perfecționate din străinatate cari s’au instalat la asilul„Elena Dom­na“ din București, dar atâta nu’i de ajuns. Ar trebui ca societăți ca „Furnica“ să se înfiiințeze cel p­e^câte una în fie­care județ și pe‘ lânp acest’bis se doteze cu resbóe perfecționate fie­care comună rurală. Numai cu aces­tea și cu încurajarea publicului ro­mân s’ar putea realisa scopul propus. Cu trei patru resbve și cu o societate ca „Furnica“ tot nimic nu vom face. Acestea pentru femeile de la țară. Pentru femeile de la târg, după noi, cel mai bun mijloc pentru a le pu­tea sa produce și ele ceva, e în­ființarea de scrie­i meserii în număr cât se va putea mai m*«.*. Câte femei reduse la mize TM nu­­ și-ar putea asigura hrana lor și a fa­­milielor lor prin diferitele meserii care le-ar învăța în scală ? Deja sculele de meserii câte le a­­vem, sunt o probă destul de evidentă că fetile române lipsite de mijloce sunt dispuse a învăță ca să aibă cu­ ce’și susținea existența lor, căci vedem că aceste scule sunt în destul de po­pulate. N’ar fi are mult mai bine ca ma­rea mulțime de fete române, cari as­­tă­­zi stau de graba, nu produc abso­lut nimic, să devie tot atâtea maistre oneste, harnice, muncitore, cari să con­fecționeze in atelierile lor diferitele lengerii, rochii și alte obiecte pe cari le aducem astă­zi confecționate gataj din streinătate sau pe cari ni le con­­fecționeză ca vai de ele maiștri streini, cari­ au învațat meseria cu care se ocupă numai din practică? N’ar fi are mai bine să asigurăm feților nóstre o existență și să le îm­­påcăm^e'a^fn› . pe panta alu­necosă a mizeriei și a­ După noi, prin înființarea de scule de meserii, și numai prin ele, se pute ajunge a se introduce o industrie mică națională, care ne-ar scuti de-o însem­­nată parte din tributul pe care’l plă­tim asta­z i streinăței. t­elegrame Gastein 30 iulie. Eri după ame$i, a fost stabilită programa de călătorie a im­­pératului Wilhelm. Plecarea de la Wiesbad- Gastein va avea loc la 7 august, după amed­a, la 2 ore. De la Lend impăratul Germaniei își urmează cu un tren al Curții la 3 ore 30 minute d­upă ame^ă drumul spre Salzburg; sosirea acolo are loc la 5 ore 30 minute după am­ed­ă. La 6 ore sara împăratul descinde la «Hotel Europe“, unde își ia prânzul. La 9 august, înainte de amed­ă, la 9 ore 3(1) minute, impăratul Wilhelm își urmează dinumul spre Isl, unde swiște la 12 ore flina . La 9 august, după amâd­o­ ft 4 ore, își au­mează călătoria la motelul Uvu- K­abeisblerg. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un J­r. 20 huni Belgrad 29 iulie, Ministrul de resbel chiamă la 7 septembre câte­ și trele clasele ale trupelor de Landwehr, pentru ca ele să predea armele conform cu noua reor­­ganizare a armatei,—o măsură pe care lumea o privește cu neîncredere în ve­derea alegerilor care trebue să se facă la 7 septembre. Roma 30 iulie. Este imposibil de a se da, cel puțin aprope, descrierea de ceia ce este astăzli insula Ischia, unde o sin­gură casă a rămas în picioire. Sguduirea întâmplându-se noiptea când locuitorii din Casamiciola erau acasă, mai tostă populația a fost îngropată sub ruine. Stradele sunt acoperite de cadavre. Se văd lungi șiruri de persane desperate căutând corpurile rudelor lor dispărute. Peste tot locul se văd corpuri de femei elegant imbracate dar a căror trăsături sunt de­venite necunoscute. Este imposibil de a se ști numele morților fiind­că dintre su­­pravețuitori nu a rămas în insulă de câ sătenii cei mai sărăci. Datinile sunt enorme și de­opotrivă : Serrara, Fontana, Lacco, Ameno, și lt Forio. Enormitatea catastrofei este așa, ci Tijijji N^g pate constata perderile materialei proYmrn hi 'r^fXmume au murit. Pănă a­cuma 500 râniți au ^ost­ transportați la Neapole. Consiliul de miniștr­i a decis trimiterea de ajutoruri la Ischia Desastrul întrec ori și ce imagin' țB^^H^concepe. Neapole 30 iui • S tât ^Uvinl î StaTîâ’ ae^deacin­c­iu­ri pentru viA­mele de la Ischia. Guvernul a trimis *5 mii franci, Papa 20 mii și Regele o 3nu forte mare. Se crede că deputații Dazzai și Miceli se găsesc între victime. Roma 30 iulie. Ziarele „Fanfalla” ! „Italia“ desmint vitetul despre cesiune principatului Monaco la Francia. ‘­n Belgrad 30 iulie. Kirovici, agentul Bul­gariei de la Belgrad, a fost chiemat la Sofia. Londra 31 iulie. Camera comunelor respins cu 382 voturi pentru și 183 cor tra moțiunea d-lui Stafford Northcote re­lativă la canalul de Suez. Moțiunea ci prindea ca să se trimită Reginei o adres prin care să fie rugată ca în tote nego­cierile la care Majestatea Sa ar putea chemată a lua parte în privința canaluli de Suez, 08 Viîn p­ voiască, respectând totu C­URIERUL (TH. BAL ASS­AN) Oalen.d.a.roLl Septa­m­anei STIL VECHIU I----------JJTU­A­I [P­A­T­R­O­N­U­L O­I­L­E­I TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | I­O­A [ PATRONUL pILEI RSS. Soar. | Apusul Soare ------, -- |*~x~ =■­-----------------1--------------1------—---------------------------------- — rîîITe. ~ ’ 17 Duminică Marea Martiră Marina - Duminică Ma­rta 43 771« 18 Luni Martirii lacint și Emilian T . x Beatrice n­oi 19 Marti Cuv. Maica Macria și Cuv. Dia La 22 lub. la 10 ore noptea. Lumina 31 Marți 4-45 7-31 20 Mercuri (4) Prof. Ilie Tesveteail­il none, cu plaie, apoi bine și iar plaie. , c­u M­­ercuri p­retin­a 47 7 99 21 Joi Cuviosul Părinte Simeon și Ion *­­ . Portmcula 4-47 7-29 22 Vineri S. Mironosiță Maria Magdalena _ ? salusti Elenear 4 4 7 2 ________23_____________SÂm­b­ătă__________Martirii Trofim, Teofil și alții__________________________________________________________ _­_________________________________Vomim cu_______________________________________________4­ 4____________Ț­VG___ FOILETON. Xavier de Montepin. FIICA UCIGAȘULUI. (Urmare). — Păstrează!—replică Pierre Landry—și însăr­­cineza­ te, te rog, să-i faci să se deie văduvei Gi­­raud, la Cassa de popială din strada Clichy, înda­tă ce eu mă voi fi constituit prisonier, adică peste două ț­ile... — Poți fi încredințat că acesta misiune va fi în­deplinită cu religiositate... — Fii bine­cuvântat, domnule.—Iți vei face o forte mare pomană — Nu voi da eu—întrerupsă Ach lle Verdier— ci d-ta, pentru că acești locutii sunt ai d-tale... Dulgherul dădu din cap. . — Știi deja ce gândesc în acestă privință...—(lisă ).—Pe urmă adăogă :—Și acum, nu’mi mai râmâ­­i de­cât să-ți cer o grație... — O grație mie?...—care ?...—îți e acordată di­nainte... — Să nu mi iei pe Denise de­cât poimâne... în momentul în care voi pleca din acestă casă pentru ca să mă duc la Palatul Justiției... —Gândește-te deci, domnule, o­­ii trece așa de răpide... și nu mai am să fiu tatăl ei de­cât o­­ri... — Vei ținea pe­ acestă scumpă copilă pănă la cel de pe urmă minuni și pănă la cea de pe urmă se­cundă—murmură Achille Verdier—și cel puțin, dis­­părțindu-te de ea, vei duce gândirea mângâitore că scumpa d-tale fiică va începe o existență de fericire, și că acestă fericire va datori­ o întregă devotamen­tului d tale, sacrificiului d-tale... — O! mulțumesc, domnule, mulțumesc!...­stri­gă dulgherul—faci bine de’mi vorbești ast­fel!...—îmi dai puterea care’mi lipsea!...—îmi dai curajul de care­ aveam atâta trebuință... Aprope o săptămână după întrevederea la care­ am făcut pe cititorii noștri să asiste, o trăsură celulară ducea pe Pierre Landry, o dată cu alți condemnați, la Cassa centrală de la Clairvaux, unde trebuea să petrecă cinci ani... 13 PARTEA A DOUA. I. Cherestegia. Trecu să ap­­upe cinci­spre­­zece ani de la cele de pe urmă evenimente povestite de noi în paginile pre­cedente. Asta ne conduce in tomna anului 1854. Rugăm pe cititorii noștri să bine-voească a ne în­tovărăși în interiorul întinsului stabiliment fondat cu 25 de ani mai înainte de Filip Verdier, — stabiliment a căruia însemnătăte crescusă mai mult de­cât în­doit sub administrațiunea activă și inteligentă a ne­potului său, Achille Verdier. Cherestegii­# de la cheiul de Billy devenisă cele mai considerabile și cele mai bine organisate din tot Parisul, și reputațiunea lor crescândă atrăgea pe fie­care ții un număr destul de mare de visitatori, cari nu regretau de­loc în urmă că curiositatea e i târâșă la o escursiune așa de îndepărtată. Cn adevăr, în fie­care ții, hoteluri mari încărcate cu magnifice lemne de construcțiune, aduse prin rîuri și prin canaluri, sau cu varietățile cele mai preci­se și cu eseurile cele mai rare provenind din pădurile lumei nouă și aduse de steamere transatlantice, ve­neau să ancoreze de verigile de fer prinsă în les­pezile cheiului, și numerose escuade de­­ muncitori, ajutați la trebuință de mașini puternice, s­e ocupau cu discarcarea lor. 1 Cherestegia propriu zisă acoperea peste­­ două­zeci de mii metri de teren­­—grinzile și gh­iliile clădite cu artă formau în tóte părțile arcade, galerii boltite nesfârșite și colonade de stâlpi grei în st­il ro­man, întinzându-să cât puteai vedea cu ochii. Aceste construcțiuni bizare dădeau stabilintului întreg aspectul unui fel de oraș original^Equasi­­fantastic. Locuinița stăpânului era lângă cherest^H—Fa­țada în petri tăete, de-o simplitate elegant^Romina cheiul de care nu era dispăru­tă de cât prin^K curte așternută cu nisip, plantată cu arbori ș^urmând grădină. Acesta casa, construită de Filip Verdie^E epoca în care averea sa începea să se rotunjes^^n­ a su­­ferisă de-atunci nici o schimbare, nici pe^^Kuntru nici pe dinafară.—Camerile mari, bine b­m^^B, bine aerate și împărțite comod, aveau o mobil^^B­șa de modestă în­cât chiar comisii cu un sala^^b două mii patru sute de franci pe an ar fi dist^^Et mo­bilierul acestei locuinți de milionar. Niște parmaclâcuri de fer, susținute d^^atru pi­laștri rustici și acoperiți cu plante agățătore cu frun­zele late și c­e voceti Zirre­a tulosă, formau' ?^ guisă verde de,­asupra celor trei uși cu giamuri , la rândul de jos... Pilaștrii dispăreau sub învârtiturile rochiei rându­nicei și a volburei. De cele­l­alta parte a curței, în fața casei su­­panului și lângă cherestegie, se ridica un pavitic construit în formă de șalet.—Ferestrile’i erau M­uite cu gratii de fer de-o mare soliditate.—■ boltă cu verde închis, și forte grasă, era căpt», cu o tablă de fer.—Pe acestă ușă se citeau mH cuvinte scrise cu litere albe: ■ BIUROU ȘI CASSA. J Casa și biuroul ocupau în adeva rândul de Jq —Casierul ocupa locuința de la etajul âutâiu. , Nici locuința principală, nici cherestegia nnui portar.—O calfă, care locuea într’un fel de eff practicată în mijlocul cherestegiei, era însărcinată deschidă în fie­care dimineța porta particulară ■ care se duceau muncitorii la lucrul lor.—Acestă B se achita pe lângă acesta de-o misiune de încre ® —In fie­care vară, întovărășit de Pluton (cănei rasa boule-dogue de-o sălbâtăcie recunoscută și 1 trecând totă­l^a în lanț),—în fie­care vară, d­ici după plecarea muncitorilor, el se’narma cu o pă de garda națională și cu o lanternă, și făcea un în tote galeriile, cu tote hudițele, în tote restB­nele cherestegiei. Dacă din întâmplare vr’un făcător de relej avut prosta ideie să se ghemuiască în funda uneia din numerosele retrageri pe cari le oflă strucțiunile în lemn, de felul celora de carip bit mai sus, zăvodul, grație mirosului] și sup [ seu, n’ar fi lipsit să’l discopere și să’i sar] ne

Next