Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-10-26 / nr. 120

IAȘI, 25 octombre 1883. LOCALURILE DE ȘCOLI. Nici nu mai ținem minte în câte rânduri am vorbit asupra localurilor în cari sunt instalate mai tóte scalele nóstre publice. Chestiunea însă fiind de mare în­semnătate, credem că trebue să re­venim asupra ei, mai cu samă că acum, aprope de Sf. Dimitrie, s’a agitat din nou în sinul consiliului nostru comunal. Făcând cine­va o inspecțiune tu­turor localelor de scole primare de băeți și de fete din Iași, se va con­vinge că, mai tote aceste localuri de școli, cu forte puține excepțiuni, nu sunt de loc corespund­atore menirei lor. In adevăr, fără a mai vorbi de păr­țile dosnice și mocirlase în cari sunt situate unile din localurile actuale a scolelor nóstre primare, mai tote aceste localuri sunt așa de râu împărțite, sunt compuse din camere puțin spaciose, cu ferestrele forte mici, așa că atât lumina cât și aerul, din ele nu sunt în cantități suficiente pentru marele numar de copii și de copile ce fre­quenteză scalele nóstre primare, ceia ce’i face ca să trăescă o bună parte a existenței lor într’o atmosferă vi­ciată, care nu pate de­cât să le va­­tăme sanatatea și chiar existența lor. Un alt inconvenient ce’l presintă actualele localuri de școli în genere, e și mutarea dintr’o casă în alta, ceia ce aduce necesari amente întreruperea cursurilor și prin urmare o însemnată perdere de timp, de­ore­ce termenile închirierei nu se pot face de­cât la Sf. Ghiorghi și la Sf. Dimitrie, timp când sculele sunt în plină activitate. Cu tote inconvenientile ce le pre­zintă actualile localuri de școli, suma absorbită de ele din budgetul Comu­nei e destul de respectabilă, de­ore­­ce proprietarii cari au norocul a-și în­chiria casele lor pentru scule, țin să fie de la primărie câte doua sau trei prețuri ca chirie de­cât ar lua de la particulari. Și pentru aceste prețuri exagerate nu avem nici chiar mulțumirea de a avea localuri de scule cari să răspundă cerințelor higienice. Chiar mutările de scule ce vedem făcându-se, sunt absolut nefolositare, de­ore­ce se găsesc localuri din ce în ce mai rare, mai nepotrivite cu menirea lor. Am spus-o deja, și o mai spunem încă, cu speranță că vom fi auziți și ascultați macar de astă-dată . In loc ca Comuna să plătescă pe fie­care an atâta sumă de bani ca chi­rii pentru localuri de scule, nepotrivite cu memociiea lor, ar fi mult mai bine să caute să construiască localuri nouă, după planuri anume făcute in acest scop, cu camere spațiase și in numar suficient, cu ferestre mari, cu un sis­tem de ventilațiune, și cu cele­l­alte cerinți higieoice ce trebue să le pre­­sinte. S’ar împovăra ore prin acesta bud­getul Comunei ? Noi suntem siguri că nu, căci localurile de scule ar putea fi construite pe terenurile cari le po­sedă Comuna în diferitele părți ale orașului. Cât pentru cheltuelile de construcțiune, Comuna ar putea con­tracta cu vr’o societate din țară sau din strâinătate ca să acopere aceste cheltueli prin anuități a căror cifră n’ar putea întrece suma însemnată ce se plătește astă-­zi ca chirie. In modul acesta Comuna în câți­va ani ar avea localurile sale proprii de scoli, și-ar ușura budgetul seu cu suma ce-o plătește asta-<ji ca chirie și care­ ar putea fi întrebuințată la alte înbunătățiri și necesități ale orașului, iar pe de altă parte copii n’ar mai fi condemnați să trăiască grămădiți în niște camere strîmte, într’o atmosferă viciată și a se muta cu scala din loc în loc. Supunem părerea nostră bine-voi­­tórei atențiuni a actualului consiliu comunal, și, nu ne îndoim că, discu­­tând’o cu seriositate, va găsi-o bună și va căuta s’o traducă’n fapt.­­ Anul al XI-lea No. 120. IN IASST, pe an, 21 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, ~28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREI NATATE .........................................40 fr — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 00 bani: SOIRI LOCALE . . . 1 fr.­EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auund­uri: Pag I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b­ain IVI*. 90 bani IASSI IMercuri 26 Octomv. (7 Noam.) 1883.___Apare Duminica, miercurea și Vinerea FOAEA INTERESELOR GENERALE. STIL VECHI V ț­.D­A ! PATRONUL I? |_h­ g|_________________TIMPUL DIN SEPTAMANA 1 STIL NOU | ț­I­U­A j PATRONUL I [ L­E­I j RĂS. Soar. | Apusul Soar. Oct. * ~ ~ " _ Noemi.­­ " -------------------—--------------------23 Duminică Apostolul Iacob fratele Domnului 4 Duminică Car­ol Boromeu g 44 4 45 24 Luni Marele Martir Ard­a _ La 27 oct., la 9­­ 5re naptea, Pătrarul 5 Luni Emeric 6—45 4—45 25 Marți Sfinții Marian și Martirie întâi cu timp frumos ți plóe apă ames­ ® Marți Eleonard g_46 4-44 26 Mercuri f­ K) Sf. Marele Martir Dimitrie „ 7 Mercuri Engelbert 6—48 4_42 27 Joi •­• Sf. Dem. Basarabov sf. m. Nestor tecata cu zapada. 8 Joi Gotfrid 6—49 4—40 28 Vineri Sf. Terentie și Neonilă 9 Vineri Theodor 6 — 50 4 39 29 Sămbătă Martira Anastasia Romana 10 Sâmbătă_______ Andrei 6 — 51 4—37 É Prețul Aluim. sî Anund­urilor • R*eninc tie foc Din pădurea Berezlogi, calitatea cea mai bună, se vinde cu vagonul predat la gara Iași. A se adresa la D-nul Emanoil Christodulo strada Carp, la D-nul Grigore Alex. Obrojia, sau la D nul Dimitrie Costandaki Portărel in Iași și la D-nul Angel Valy la gara Heciu- Lespezii prin cărți poștale. De in chiri cu etajul de sus a casei AC II­Iul III ICI strada Maselor, alăturea, cu casele d-lui Gheorghiu, având 8 odăi, o bu­cătărie, carnară, grajd, odae pentru viziteu, spălătorie și tote atenansele ei. Doritorii se­­ vor adresa la sub-semnatul proprietar. Isr. C. Daniel. O CASĂ din strada Carol, având 7 odăi, bucătărie, odaie pentru servitori, grajdiu, piv­niță și tote atenansele necesare, se închiriază de la 26 octombre a c. A se adresa la sub­semnatul proprietar. Isr. C. Daniel. CURIERUL (TH. BAL­AS­SAN­­ T­ELEGRAME TI *■ Moscva 3 nov. „Gazeta de Moscva“ nu crede că e cu putință o ne­nțele­­gere între Bulgaria și Rusia, ea arată că Rusia n’are vr’un escedent de po­­pulațiune nici de capitaluri spre a esploata țârile vecine. Statele orientale pe cari Rusia le protege nu au nici să se temă că vor fi exploatate de Rusia care nu dorește altă­ceva de­cât men­­ținerea independenții lor, a autonomii și a religiunii lor. Trebuie ca Serbia să fie a Sârbilor, Bulgaria a Bulga­rilor, România a Românilor, Grecia a Grecilor. Sprijinul Rusiei este numai o garanție a integrităței teritoriilor și drepturilor lor. Paris 2 nov. Challemel-Lacour, mi­nistrul afacerilor straine, s’a dus să Con­respon­denți in Stréinatate. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte &31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Din jo»­ bani petrecă câte­va­­ zile la Cannes, din pricina sănătății. In lipsa sa d. Jules Ferry va ține interimul afacerilor streine. Creditul suplimentar ce guvernul trebue să ceară pentru expediția din Tonkin, nu va trece peste­­ zece m­i­­lione franci. Belgrad 8 nov. Un ucaz regal pro­clamă starea de asediu în districtul Zak­ar; generalul Nicoliei s’a numit comandant militar și comisar regal in acest district. Acesta masură s’a luat în urma impotrivirei populațiunei de a preda armele în mânile autorităților. Constantinopoli 8 Nov. Sultanul a conferat marele cordon Nișani-Inițiat regelui Olandei. Viena 8 Nov. Prințul imperial a visitat pentru cea din urmă oră expo­­siția de electricitate și a pronunța cu acestă ocasiune înaintea comisiunei exposițiunei un discurs în care a arâtat marele succes ce a dobândit acestă exposiție. A mulțumit călduros orga­­nisatorilor și exposanților și a men­ționat cu mândrie tote statele amice cari au contribuit la acest succes. Belgrad 4 nov. Consiliul extra­or­­dinar de ieri, sprijinindu-se pe con­stituție și față cu situațiunea seriosă internă a țarei, a decis a suspenda exercițiul legei asupra presei și a le­gei privitore la dreptul de întrunire și de asociațiune, introducând censura preventivă pentru chestiile de presă. Un ucaz regal ordonă că întreți­nerea trupelor în districtele unde sta­rea de asediu este proclamată, incumbă locuitorilor acelor districte. Ofițerii și sub­ofițerii vor primi o soldă îndoită pe tot timpul cât va ținea starea de asediu. Buk­igno 4 nov. Albanezii din Al­bania de sus, din Macedonia și din Epir, au adresat marilor puteri un memoriu prin care cer anexarea lor la Grecia. Petersburg 4 nov. Colonel Caulbars a plecat ori la Sofia. Berlin 4 nov. Arhiducele Rudolf și prințesa Stefania soția sa, au sosit eri sara la 9 ore aici. Altețele lor au fost primite la gară de către imparatul și prințul Wilhelm. Viena 5 nov. țliarului „Neue Freie Presse“ i se telegrafiază din Belgrad că țâranii s’au revoltat în districtul Cernaveka și au ocupat strîmtorea situată lângă Cestabroditza precum și înălțimele de la Lukovo spre a im­­pedeca ast­fel intrarea trupelor în districtul unde s’a proclamat starea de asediu. Ostlexidar’u­l Septă,­­m. anei CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 24 oct. Camera presidatâ de d. Leca, pre­­senți S6 deputați. D. Porumbaru depune o petiție a trei sute cultivatori din Mehedinți ce­rând modificarea legei rescumpărărei embaticurilor. Petiția se trimete la co­mitetul delegaților. D. Chițu depune mesagiul relativ la recrutarea anului 1884. Se voteză urgența pentru acest proiect. După cererea d-lui Grădișteanu, ca­mera începe discuția asupra raportu­lui comisiunei de anchetă relativ la alegerea d-lui Schilleru. Concluziile raportului sunt pentru validare. După câte­va cuvinte ale d-lui E­­pureanu în favorea validărei, d. Voi­nov ia cuvântul și­­ lice că regretă cum că raportul comissiunei nu vor­bește despre mai multe fapte aduse la lumină cu ocazia primei discuțiuni asupra acestei alegeri. D. Voinov (lice că d. Schiller este alesul bandelor al- FOILETON. Xavier de Montepin. 48 FIICA UCIGAȘULUI. (Urmare). Aici, trebue să deschidem un scurt parentes... Trebue să explicăm răpide cititorilor noștri un fapt care fără’ndoială le causeză oare­care mirare, —voim să vorbim de prezența lui Pierre Landry în cherestegie, cu învoirea D-lui Verdier, după anga­jamentul luat într-un mod așa de format de lucrător df­e a renunța în mod absolut lafi­ că sașia nu căuta nici o dată să se apropie de dânsa. Purtarea D-lui Verdier, în acestă împrejurare, fu­­sese mai puțin generoasă în realitate de­cât pare a fi la ântâia vedere pentru ori­cine nu caută lucru­rile în fond... Iată faptele. După patru ani de detențiune într’o Cassă cen­trală, purtarea nereproșabilă a lui Pierre Landry, bunile exemple și sfaturile sale salutare pe cari nu înceta să le deie tovarășilor sei de nenorocire, atră­­sese asupra lui bunăvoință administrativă. In urma mai multor raporturi forte favorabile, con­­damnatul obținuse grad­area de restul pedepsei sale, autorizațiunea de a trăi la Paris dacă va găsi de cuviință, și promisiunea că supravegherea înaltei po­liții la care se găsea supus, nu va avea nimic rigu­ros în privința sa. I . Pierre Landry, la acestă epocă, își propunea sâ’și indeplinescă cu fidelitate promisiunea sa pănă’n ca­păt, și a se expatria numai cât o dorință ard­ă­­tare, imperiósa, el stăpânea,—vrea să’și revadă fiica, s’o revadă o singură dată, și să se asigure că era fericită, înainte de a se îndepărta pentru tot­deauna... Pentru a satisface acastă dorință așa de naturală și așa de legitimă, el se dusă în tostă graba la Paris și se instală mai multe­­ file în șir pe cheiul de Billy, în față cu pofta cherestegielor. Schimbările produse pe fața și'n turnura sa de patru ani de suferinți îi îndepărtau ori­ce temă de-a fi recunoscut, dacă întâmplarea ar atrage asupra lui atențiunea D-lui Verdier. — De-altmintrelea acest din urmă nu-l văd­usă de­cât de două ori, și, după totă aparența, nu’și mai amintea de trăsăturile sale... Timp de trei­­ zile lungi facțiunile lui Pierre Lan­dry pe cheia fură fără resultat. A patra­­ fi, însfârșit, fetița eși din cherestegie cu dadaca sa, și lucrătorul simți că i se topește inima privind’o.—Era naltă pentru etatea sa, frumosa ca un înger, și frescheta feței sale anunța o sanatate robustă... Pierre era îmbrăcat forte prost;—tot corpul îi tremura de emoțiune;—lacrimi mari îi curgeau din ochi și’i inundau obrajii sei pali­zi. Copila avea o prajitură’n mână —Ea se opri;— aținti asupra lui Pierre Landry privirile sale mirate și înduioșate, pe urmă, lăsând mâna dadacei sale, alergă la el și’i presenză prăjitura strigând : — Sărmane om, îți efeme... plângi..—ține, ia!... —dac’ași avea alt­ceva’ți-ași da...—n’am de­cât asta, ți-o dau... Cititorii noștri gâcesc fără’ndoială ceia ce se pe­trecu în inima nenorocitului tată...—cuvintele ne lip­sesc pentru a o exprima. . El apucă fetița, o râdică, o lipi la peptul seu și o sărută cu o impetuositate așa de mare în­cât da­daca alergă, cu totul spăimântată, să’i-o smulgă din brațe — Nu’ți fie frică...—­îngână el—nu’i voi face râu... — Nu... nu... nu’mi face reu...—adăogă copila,— n’are aerul răutăcios, sărmanul om...—dacă va voi să vie să lucreze la noi, tata’i va da de lucru... — Haide—își­­ lasă Pierre Landry lui însuși—ea’i fericită !... are nu numai cât frumuseța, dar și bu­nătatea unui înger...—Pot să mă îndepărtez acum... voi duce cu mine fericire pentru tot restul vieței mele... Vorbind ast­fel, Pierre Landry era de bună cre­dință —El credea să găsască în sufletul său puterea de a pleca.—Forte degrabă avu proba despre con­trar...—el înțelesă că numai cât la Paris putea trăi și că exilul, departe de copila sa, ar fi mortea pen­tru dânsul... In acelaș timp sericeau în spiritul seu cuvintele fetiței:—Dacă va voi să vie să lucreze la noi, ta­ta­ i va da de lucru... — Dac’ași încerca ?—se întrebă el—dar cum să fac să fiu admis pintre lucrători fără ca D. Verdier să me gâească și să mă îndepărteze?... El căuta în zadar soluțiunea acestei probleme, când întâmplarea’i veni în ajutor fără de veste. A doua­­ zi după acestă întâlnire se afla pe cheiu, ca de obiceiu, sperând că copila va eși din nou și va alerga la dânsul ca în ajun. Lucrătorii operau descărcarea unui hâtel încărcat cu lemne de construcțiune.—Mai mulți omeni du­ceau pe umerile lor o grindă enormă.—Cel mai a­­propiat de Pierre Landry alunecă, cătlu, și cei­l­alți se gâsiră un mire pericol de a fi striviți de sarcina lor care nu mai era în echilibru. Pierre se răpeai. — Camarazi—strigă el—te voi ajuta puțin !... Și luând locul lucrătorului căd­ut, susținu singur și fără silință aparentă greutatea gigantică pe care deplasarea grin­dei o făcea să apese asupra lui. Un strigăt de admirație și de mirare se râdică. Pierre Landry continuă lucrul cu lucrătorii, și făcu în doua ore atâta tradă cât’ar putea face un om harnic și puternic într’o ții întrâgă. Calfa de-atunci cred­u că face o minune atășând la cherestegie un ștrengar de­ acesta putere și de­­acestă energie, și’l tocmi pe loc. El întrebă cum îl chiamă. — El raspunsă că se numea Pierre și că sosea din provincie.—Aceste in­­formatiuni fură găsite îndestulătate, și D. Verdier se obișnui să vadă pe noul lucrător ducându-se și întorcându-se prin hherestegii fără să-i acorde cea mai mică atențiune. Aprópe doi ani trecură ast­fel și nu aduseră nici un incident însemnat.—Pierre Landry veghea asu­pra lui cu o îngrijire constantă și rigurosă, și nimic nu’l trada. După acest timp, Lucie Verdier cătru bolnavă și medicii o condemnară. Știm deja, prin scrisarea lui André de Villers către mama sa, care fu conduita adevăratului tată în timpul acestei boli și cum scăpă viața fiicei sale. Când medicii declarară ca nu mai exista perico­lul și că convalescența încep­a, D. Verdier chemă pe lucrător în cabinetul seu și’i­­ lisă, privindu’l drept în față : — Te-am recunoscut... ești Pierre Landry... — E adevărat...—îngână condemnatul plecând ca­pul—mi-am călcat jurământul... dar veții bine, dom­nule, că D-­eu o vrea pentru că s’a servit de mine ca să scape pe copila d-tale...—acum, te voi as­culta.—M- alungi d-ta ?...—trebue să plec ?...

Next