Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-07-22 / nr. 82
ratei concesiunei, tote acele instalațiuni să rămâie comunei fără nici un ban despăgubire. In schimb, propultorii cer numai ca primăria să le garanteze un debit de cel puțin două mii metri cubi de apă pe zi socotiți câte un franc metrul cub pentru particulari, și pentru comună numai câte 60 bani. Trebuie să nu se uite că numărul de două mii metri cubi pe zi, este o pretențiune destul de modestă din partea propultorilor, căci se știe că orașul ar avea pute nevoie și de patru mii metri cubi pe zi. Față cu acesta propunere care ni se pare din tote punctele de vedere favorabilă intereselor comunale, suntem convinși că părinții orașului vor lua in seriosă atenție chestiunea și, discutând neaparat asupra detailrurilor cari pot fi modificate în parte, se vor grăbi a da o soluțiune afacerei, căci probat este până la evidență că orașul suferă de lipsa apei necesară alimentarei sale și că e prea de ajuns de când el indura acesta suferință. TELEGRAME Park 20 iulie. China a cerut un nou termen ca să facă cunoscut răspunsul iei la ultimatul Franciei in ce privește indemnitatea reclamată de acesta pentru violarea tratatului de la Tien-Tsin ; guvernul francez a refuzat. Termenul acordat la început espiră mâne,ul iuliu. Camera deputaților a retrimis la comisiune proiectul de revizuire modificat de Senat. Se speră că discuțiunea se va începe. Gastein 80 iulie. Arhiducele Albert, sosit aici de dimineță, s-a dus să facă o visită împăratului Germaniei; arhiducele se îmbrăcase, pentru acesta circumstanță, cu uniforma regimentului al 3-lea de infanterie prusian, al cărui șef este împăratul, in costum de general austriac, ia înapoiat îndată visita. Constantinopoli 29 iule. „Cale indirectă.“—Eri ambasadorii Franciei, Englitezei, Germaniei și Austro-Ungariei au remis Porței o Notă verbală identică a cărei analisti cat-o: „Puterile au aflat că guvernul otoman a manifestat intențiunea de a închide birourile poștale străine; ele își reservă dreptul de a răspunde printr’o comunicare ulteriora la acesta pretențiune a Porții. Dar, fiind că acesta suprimare nu pate să se facă decât după o înțelegere între Turcia și puteri, acestea adresază presenta comunicare guvernului Sultanului pentru a nu-i lăsa nici o îndoială asupra chipului de a vedea in privința intențiunei ce Porta a arătat de a suprima biurourile poștale străine sau de a opri funcționarea lor pe teritoriul otoman. Acesta Notă echivalează cu o respingere Italia și Rusia neavând biurouri poștale in Turcia, representanții acestor două puteri s’au mărginit a remite Porței copie după instrucțiunile guvernelor lor care fsc să sprijine Nota de mai sus. Porta stărie a voi să impună tutor provenințelor maritime europene o carantină de 10 zile, pe când consiliul sanitar internațional menține termenul de cinci zile. In fața acestei diverging de opiniuni, Porta, pentru a-și asigura majoritatea in sînul consiliului, a decis a adăuga la membrii actuali ai consiliului sanitar 7 medici militari otomani. Consiliul va discuta aiii asupra acestei chestiuni; refuzul delegaților internaționali era sigur. CRONICA INTERNA M. S. Regele a primit din partea marelui Duce Ludovic de Hessa o scrisore, prin care’i face cunoscut căsătoria fiicei sale Principesa Elisabeta-Alexandra-Luisa- Alice de Hessa cu marele Duce Sergiu Alexandrovici de Rusia. Ni se spune că AA LL. Imperiale și Regale Arhiducele Rudolf și principesa Stefania, cu ocasiunea venatórei ce s’a organisat de comitele Teleky în Transilvania, vor face pe la 25 septembre, stil nou o visită la castelul Peleș, MM. II. Regele și Regina. D. Ion Staub, consul general al Confederațiunei elvețiane, plecând in concediu cu începere de la 18 (29) Iuliu, D. Frederic Staeger junior rămâne însărcinat a gira prin interim afaceriler curente ale consulatului general elvețian, pănă la întorcerea d-lui Staub. «Voința națională» (zice că guvernul a primit răspuns că comunicarea despre numirea d-lor Carp și Lahovary a fost forte bine primită la Paris și Berlin, și că dacă pănă acum d-lor se află tot in țară, causa este că d. Carp este însărcinat cu remonta de cai, car d. Lahovary presidâdă comisiunea examinatore a candidaților pentru sculeleiilor de militari din Iași și Craiova, îndată ce-și vor fi terminat însărcinările d-lor, d-nii Carp și Lahovary vor pleca la Paris și Berlin. Comisiunea austro-română de delimitare a fruntariilor a sosit in Petroșani, de unde se va îndrepta spre Hațeg și Caransebeș, unde se vor termina lucrările, întâlnirea membrilor comisiunei de delimitare a fruntariilor româno-bulgară a fost amânată. CURIERUL TH. BALASSAN. te, astăzi n’am avea de regretat perderea unui tablou atât de prețios" «Tribuna* primește din Mehadia următorea telegramă cu data de 27 iulie : — vr-o cinci fzeci de Români din Temișora, Lugoj, Caransebeș, Mehadia și Orșova au fost primiți de Vasile Alexandri Cei prezenți și poetul au variat lacrimi de bucurie. Intusiasmul e mare. Prând comun. Tóte insufletitare. ® La 14 curent, d-un prefect de Mehedinți a fost la Vârciorova spre a întâmpina comisiunea pentru verificarea fronturielor dintre România și Austro-Ungaria. Comisiunea din partea României era compusă de d-nii general Pencovici, d. maior Budiștenu și d. Negruț primarul urbei Iașului, care s-a întrunit, cu comisiunea din partea Austro-Ungariei, și cu mai mulți locuitori români au plecat spre fronturii pentru cercetarea și descoperirea adevăratelor limite între aceste două țări. «Telegraful român» primește din Borgo Prund, in nordul Transilvaniei, o lungă corespondență privitore la mersul sculelor române din acea regiune. Esamenul de vară la scala normală din Borgo-Prund s-a ținut la 2 iulie; esamenele de la scala de fete au isbutit de asemenea pe deplin. Corespondența încheia ficând că necesitatea de a se întemeia scoli de fete in fostul district al Năsăudului e forte simțită. Clădirea seminarului din Blaș, care a fost întemeiat pentru tinerimea română , gr. catolică de la gimnasiul din acel oraș de cătră mitropolitul I. Vancea, este aprope gata. Seminarul se va deschide la 1 Septembre viitor. «Gazeta Transilvaniei» primește o corespondență din Deva in care i se spune că starea semănăturilor in comitetul Uedierei e din cele mai imbucuratóre, secerișul însă e cam fără spor; grânele mai târziu semănate au fost tăciunite și pălite ; cele de timpuriu semănate au fost frumóse , așa și cucuruzele. D. Frantz Scholmayr, fost director al școlii practice de agricultură din Carniolia (Austria), oferind școlii practice de agricultură de la Strihareț obiectele mai jos notate, ministerial prin „Monitorul oficial" exprimă viile sale mulțumiri d-lui Scholmayr pentru interesul ce portă învățământului real. Obiectele oferite sunt: 5 kilograme semințe de in originar de Riga, 5 kilograme semințe cânepă, 5 kilograme semințe trifoi roș de Ungaria, 5 kilograme semințe trifoi incarnat, 5 kilograme semințe napi (heliantus tuberosus) 300 grame semințe sfecle foragiere lungăreță cu coletul afară, 3 sute grame semințe sfecle rotunde idem coletul afară, un tablou sinoptic indicând ravagele ce produce insecta Fioxera-Vastatrix, un tablou cu diversele moduri de altoit și instrumentele ușitate, un aparat pentru creșterea gândacilor de mătase (consistând în stelagiu cu 5 lavițe), semințe de gândaci de mătase varietățile italiană și gama-may (pentru stejar), 5 broșuri de scrieri originale, prospectuni și un regulament pentru organisațiunea instrucțiunei agricole în Austria și Germania., Ministerul exprimă tot prin organul oficial, viile sale mulțumiri personelor notate mai jos cari prin darurile ce au făcut școlei practice de agricultură de la Strihareț, au dat dovadă că se interesează de progresul învățământului agricol. D. C. Fontăneanu, deputat și mare proprietar a oferit gratuit 3 pluguri, cari au arat în 4 file 9 pogone; D. Atanasiu proprietar, 2 pluguri, cari au arat în 3 file 4 pogone; ] D. Platone, mare arendaș, 3 plugurij cari au arat 3 pogone in 2 file; D. I. Iónidi arendaș 2 pluguri, cari au arat 2 pogone in 2 file. D. C. Milcoveanu a oferit gratuit 3 banița de orz și 3 de ovăz pentru semințe; D. Vasilache George, idem 200 pueți de diverși pomi, pentru pepiniera școlei 200 marcate de populus piramidales, 200 rădăcini de diverse varietăți de fragi și căpșune, 150 bulbi de diverse plante de ornament și 200 oca cartofe pentru semințe; D. Alois Pfitner, idem mai multe plante de ornament, precum și 300 grame semințe de muștar. La legațiunea română din Petersburg n’a mai remes decât un secretar de cl. II, atât ministru plenipotențiar dl. N. Crețulescu, cât și primul secretar d. Al. Em. Lahovari, se află in București. Cu părere de rău citim in «Voința națională" că d. general Dăvila se află greu bolnav la Sinaia. Urăm din suflet neobositului general o grabnică însănătoșare. Cetim în „Românul ® Din pinacotica din Iași s’au furat acum câtva timp un tablou de mare valore, unul din rarele tablouri originale ale maeștrilor mari cari se găsesc la noi în țară. Tabloul dispărut era un originar lucrat ii« man«tmi .David Triers. având drept subiect «Trei țărani olandezi în jiurul unei mese, și în fund cinci alți țărani ocupați cu jocul cărților. Tabloul remăsese moștenire penacoticei din Iași din frumusa și prețiosa colecțiune de 15 tablouri ale răposatului Sofronie Vârnav. Furtul a comis Sâmbătă în 18 Fevruarie; a doua zi, Duminică, toți elevii au fost chemați dinaintea directorului ; din spusele lor s’au ivit precare bănueli în sarcina elevului G. Popovici, care avea să plece peste două zile la Roma. Tóte perchisițiunile fiind zadarnice, d. Popovici a fost lasat să plece. Tabloul nici până astăzi nu s’a găsit. Directorul își încheie astfel raportul câtră minister, din 4 Iuliu. «Dacă propunerea supt-scrisului ar fi fost ascultată, când am semnalat că s’ar putea înlătura asemenea nenorociri prin întărirea de pereți a tablourilor cu șuruiburi și chei de siguranță ca în străinătascădere de 115il35,117 lei pentru anul 1883 față cu 8S. Din tabela țăriilor de provenințâ a obiectelor importante, reiese că importul Austro-Ungariei in fiară la noi a crescut de la un la altul cu suma de 19,457,977 ; I afară de acesta teifră, mai găsim urcate in mod destul de însemnat cifrele importului german și finances. Mai mult decât tote însă, a crescut importul englez, care , de la 45,430,204 lei cât era in 1882, s’a ridicat la cifra de 78,743,251. Nevoind să atingem pentru moment cestiunea balanței comerciale, am dori să știm dacă oficiul statistic al ministerului de finance a ținut samă de observările ce s’au făcut in Cameră asupra modului cum se face statistica esportului nostru ; între altele s’a fost lis mat cu samă că multe cifre lipsesc, din cauză că nu se ține samă de articolele cari sunt scutite de taxa de esport. Gestiunea e destul de delicată pentru ca să avem dreptul de a cere să ni se dea cifrele cât mai exact și in întregime, altfel conclusiunile nu pot avea valore. (Teleg.) Economia nalionala si internaționala Societatea comercială De anul trecut, tinerimea comercială a Capitalei a fondat o societate cu scop de a capitalisa economiile realizate și a se cultiva. La 1 iulie trecut, tânăra societate împlinea un an de viață. Sfătuind pe toți tinerii funcționari comerciali să intre in Societatea «Viitorul tinerimii comerciale“, amintim aici că taxa de înscriere e de 1 leu și 2 lei cotisația lunară. Statistica comercială . In numărul de la 17 Iuliu, „Monitorul oficial” publică o tabelă comparativă de import și export pe anii 1882 și 1883. In raport cu 1882, importul nostru a crescut cu 1 1,055,257, iar exportul a scăzut cu 24,079,220, ceea ce dă in total o CRONICA ESTERNA ) Austro-Ungaria. Iată in ce cuvinte (ziarul «Obzor» exprimă adevăratele simțăminte ale boemilor față de maghiari: j «După experiențele trecutului și ale presentului este greu a afla un motiv pentru simpatii între unguri și Cehi. E greu de a susținea relațiuni de simpatie cu o națiune care in sălbătăciea ei a în trecut și pe Mongoli, care a luptat in contra părinților noștri, a distrus imperiul mare morav și a nimicit Belgradul nostru așa că ații nici de urmă nu’i mai putem da. E greu a trăi in amiciție cu un popor, care lucră și năzuiește ca să nimicească pe frații noștri Slovaci, pe care i-au smuls de la peplul mamei slave, spre ai despoia de limba, de conștiința și de cultura lor națională, și pentru cari nu cunosc decât asuprire fără margini. «De repetite ori au negociat conducătorii națiunei nóstre pentru o împăcare politică cu conducătorii Maghiarilor, dar tot deauna fără succes. Noi nu putem să fim nepăsători față de sorta fraților noștri, a Slovacilor. Voim să le dăm sprijin moral in lupta lor pentru existența națională. Acesta insă nu o putem face, dar o vom simpatia cu inimicii lor cei mai mari. «N’am avea să li cer ,ric ' mizei onorifice a oasti pacin.Ci ghiari. Dar o asemenea visită nu este ficientă, spre a privi din acești olspeți un fel de deputațiune a ui magi.re a a’i întâmpina cu simpatii, pe cari nu ie putem simți până atunci, pănă când Maghiarii nu vor renunța cu desăvîrșire la maghiarizarea și asuprirea fraților noștri de un sânge, a Slovacilor, precum și a tuturor celorlalți Slavi din Ungaria . Turcia, în capitala Turciei se interesază totă lumea acum de persana viitorului patriarh ecumenic. Demisionatul patriarh Iachim are numeroși partizani între representanții sosiți din provincii, representanții din capitală aparțin de asemenea partidei sale. Ambasada rusă se — Pe acest călugăr. — Așa! — Dar nu’i el care a voit să omore pe regile ? — El n’a fost decât brațul care lucrază, dar nu capul care hotărăște. — Cu tote acestea, Ilise Crillon, eu am un presentiment că el ne va causa o mare nenorocire. — Drace,lise Maurepin, mă duc să-l prepar cu voe sau fără voie să spună adevărul. Apoi adresându-se către regele de Navara, urmă : — Sire, dacă voești să mă urmezi cred că vei rîde puțin. —■ Eu, Lise Crillon, mă duc să vorbesc cu d. de Harry, consilierul Parlamentului, pentru procesul ducesei, căci nu vom avea pace decât numai în ziua în care ea va fi închisă la Vincenes. Maurepin și regile de Navara părăsiră cabinetul regelui. Inchisorea în care inchisesă pe călugărul Jacquot era o sală subterană, destul de spațiosâ și in care pătrundea, printr’o gaură ce era spre Sena, puțin aer și lumină. Călugărul după ce fusese rânit de spada lui Maurepin la Chateau Thierry, fu transportat in litieră ca un prinț, și căutat de doctorul regelui. Dar’l pusese în inchisere in acesta sală, și lina și noptea era păzit de o sentinelă ce era pusă la ușă și care-l vedea prin o mică ferestruică ce era grilată. Regile de Navara și Maurepin se opriră la ușa închisorei. O rază de lumină a lunei care trecea prin acea gaură, cădea tocmai pe patul prisonierului. Maurepin depărta sentinela și se uită prin acea ferestruică. — Ce faci ? el întrebă Enric. — Sire, răspunse încet Mauvepin, voesc să te fac să judeci talentul meu de ventrilog. Și dirijându-și vocea deasupra patului în care dormea călugărul, Mauvepin strigă: — Jacquot! Jacquot! Călugărul se deșteptă. — Jacquot, repetă vocea lui Mauvepin, tu vei apare în curând înaintea lui D -leu. Jacquot se ridică in sus și strigă cu o voce sugrumată. —r- D-Leul meu cine mă chiamă și’mi vorbește astfel ? — Un trimes al lui D-leu care vine să te facă ca să te pocăești. Jacquot se înfioră de la cap pănă la piciore, căci luna care’i lumina Inchisorea putu să’i asigure că era singur. XXV. De cincisprezece Zile, existența sermanului frate cerșetor era atât de aventurosa încât nimic nu’l mai putea mira. Jacquot după ce se ridicase in sus și se convinse că era singur, tenase sigur că vocea ce el auzise lângă dânsul era a unui spirit ceresc. De aceia el găsi necesar a se asigura de adevăr. — Ah!lise el, D-deu’mi trimete un înger. — Da, răspunse vocea care părea că esă din fundul pernei. — Ce voești cu mine spirite ? — Să te luminez. — Și eu doresc acesta, căci de mult timp viața-i plină de întuneric pentru mine. — Și ce vrei tu să știi ? — Mai întăi voesc să știu dacă sunt călugăr, sau gentilom. — Tu ești călugăr. — Atunci de ce m’a îmbrăcat un pagiu ? — Mai întăiu pentru a te jystifica, și apoi... Vocea se opri. — Ș’apoi ? întrebă Jacquot. Pentru a te împinge să comiți o crimă. — Ah făcu călugărul. — Nu erai tu să asasinezi pe regile ? — Adică, răspunse Jacquot, era un demon care’i luase figura. — Te’nșăli, căci era regile’n persona. — Ești sigur d-ta ? — Da, pentru că sunt un spirit ceresc, un mesager al lui D-leu care vede tot, știe tot și prevede tot. Și vocea lui Maurepin pentru a’și da un caracter mai asigurător începu să se joce în cămeșa călugărului și făcu să’i vibreze peptul. Călugărul tresări, si lise c’un accent de-o spaimă inocentă. — Dar spiritele cerești au nume ? — Unele. — Și care’i al d-tale? — Vocea poporului, adică vocea lui D-leu, răspunse Mauvepin. Așadar D-leu vede pe Loreni domnind la Paris, și bugheși și sărăci mor de fume sub pretext de religie. — Adevărat,lise Jacquot, creții d ta acesta ? — Da, căci D-jeu’i cu regile. — Ah! făcu Jacquot c’un aer de îndoială. — Și probă’i că tu ai primit o bună lovitură de spadă, când după consiliurile perfide tu erai să’l asasinezi. — Acesta’i adevărat, murmură Jacquot. Ei bine, spune’mi ce’mi vei ordona ? — Să spui adevărul. — Dar ce numești d-ta adevărul ? Narațiunea tuturor evenimentelor stranii ce ți s’au întâmplat din ziua în care te-ai dus să cerșești la Saint-Cloud. ^ — Unde recile a pus de m’a bătut,lise călugărul cu un accent de ură. — Regile credea că are dreptate. — Frumosa dreptate ! murmură Jacquot cu amărăciune, ca să bată un serman călugăr. — Pentru că regile se înșela. — Și cum ? — Nu erai tu calare pe Baltazar ? — Da. — Ei bine! tu ajun, unul dintre frații tăi de religiune calare ca și tine pe Baltazar, a venit să strige sub ferestrele castelului: Jos Valois! să trăiască Ligue! Și regele a recunoscut magarul și a crezut că’i tot acel călugăr. •— Ah! acesta’i altceva, Ilise Jacquot, găsind lucrul forte posibil. Dar dacă va trebui să spun adevărul, cui voi spune ? — Parlamentului. — Cum Parlamentul mă va interoga ? — Chiar mâne de dimineță, și-ți ordon să afirmi că d-na ducesă de Montpensier te-a împins ca să asasinezi pe regile... — Dar dacă nu voiu voi să spun ? — Atunci te voi tortura. Jacquot se’nfioră. Vocea părăsi cămeșa călugărului și refugindu-se, în bolta închisorei, deveni amenințătăre. — Știi tu,lise ea, ce’i tortura ? (Va urma/