Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-08-05 / nr. 88
generalului Iovanovici, care va aranja festivitățile pentru primirea regelui României. Se afirmă că M. S. gând să trimete câte străinătate, pe fiecare Regele are doi artiști an. Marți, 31 iulie, MM. SL. Regele și Regina au bine-voit a întruni la dejun pe Exc. Sa d. marchis del Moral, ministru reședințe al Spaniei; pe d. Sturda, ministru al afacerilor străine ; pe d. principe D. Ghica; pe d. marchis de Guimer, secretarul legațiunei Spaniei, precum și mai multe alte persone de distincțiune. Asemenea, în cursul săptămânei, au avut onore a lua parte la dejunul MM. LL., Exc. Sa Kallevici, ministru al Serbiei; D-nii miniștri Câmpineanu și Voinov ; D. Mitilineu, ministru României la Belgrad ; d. Maiorescu; d. Emil Ghica, agent diplomatic în Bulgaria; d. prefect de Prahova ; d. primar al orașului Ploesci; d. V. A. Urechia; d. E. Costinescu cu dna Costinescu; d. Nacovici, agent diplomatic al Bulgariei; d. general Radu Mihaiu, prefectul poliției capitalei, și mai multe notabilități aflate la Sinaia. S’a început examenul elevilor școalei militare, cari nu obținuseră la precedentul examen, decât nota 10 și juni. Comisiunea examinatore este presidată de d. colonel Argintoianu. In urma unei anchete făcută la vama Silistra-Nouă s’a descoperit o lipsă de peste 4000 cilograme rare, pe care șeful vămei n’a putut’o justifica. Intr’o scrisóre ce trimite d. Gr. A. Manolescu către «România Liberă,” d sa explică astfel accidetele de la Dacia : «In ziua de mercuri, 25 iulie, înceta din viață, după cum se știe, sora femeei mele. „In sala acelei z ile transportarăm cadavrul ei la biserica Dintr’o oli, și ne întorserăm acasă. «Eu eram de ideie de mai înainte chiar că dacă nenorocirea (care era inevitabilă) ne va lovi, să părăsim pentru totdeauna locuința unde suferise atât de crud sora nostră iubită, și să stam într’un hotel, pănă vom găsi altă casă de închiriat. «Ceea ce și făcurăm în sara de 25 spre 26 iulie.—Lăsarăm acasă pe mama femeiei mele, cu totul abătută de obosală și de suferițâ, împreună cu o rudă i nostră. «Merserăm la hotelul Dacia. «In camera ce ni se dete, ferestra balconului rămase întredeschisă. «Aci e de observat că distanța dintre pat și acea ușă-ferastră de la hotel e aprope aceea ca dintre patul de acasă de la noi și ușa camerei unde espirase cumnata mea, care, fiind încă în viață, chema pe femeia mea pe fiece minut, spre a’i da îngrijirile trebuinciose. Astfel, de presupus este că femeia mea visând că o chiamă sora ei, s’a ridicat de pe pat, a mers repede la acea ușă ferastră, a voit să pășască înainte, s’a împedecat de balustradă și perdându-și echilibrul a căzut.” D. Manolescu termină scrisorea sa printr’o știre, care va face plăcere numeroșilor săi amici. Medicii ’i-au afirmat că d-na Ana Manolescu va fi scăpată de orice pericol și fără a’i rămâne cea mai mică urmă din acest accidente. (Rom.) O experiență interesantă va avea loc duminică, 5 ale curentei, la orele 7 sara, în curtea casei Prințului Bibescu, situată în fața spitalului Brâncoveanu. D. inginer Schalla din Viena, îmbrăcat cu un aparat inventat de dânsul, va intra în mijlocul unui foc teribil, produs prin aprinderea a patru stânjeni de lemne, unse cu puciosă și catran, pentru ca să arză mai bine. Numitul susține că va sta în miscul unei călduri de‘1000 grade Celsius (cât trebue pentru a topi luciu), până când va fi consumată"”toată" cantitatea de lemne, cu ochi liberi, fără a întrebuința măcar vr’o sticlă acoperitóre, și va eși în urmă cu desăvârșire nevătămat. Nu să face decât o singură experiență. Tot d. Schalla este inventatorul lămpii electrice de rotațiune, încercată în Englitera pentru iluminarea castelor maritime,al pugului pentru curățatul stridelor de noroiu, praf și zăpadă, introdus ații în Paris, Viena, Berlin etc., precum și al aparatului parlamentar de votare etc. După descrierea barelor străine celor mai importante, aparatul de foc al d-lui Schalla a fost pretutindeni forte admirat. Împăratul Germaniei, asistând la o asemenea producțiune, felicitândul s’a esprimat astfel: Acastă încercare trebue s’o privască cineva, spre a se mira de progresul ce au făcut invențiunile." (Resch, W.) „Monitorul oficial” publică următorul decret legal: Vădînd demisiunea ce m-a înfățișat d. general N. Dabija din postul de ministru al Nostru secretar de Stat la departatamentul lucrărilor publice. Am decretat și decretăm ce urmeză : Demisiunea sus-zisă este primită de Noi. D. D. Sturdza, ministru Nostru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, este însărcinat cu interimul ministerului lucrărilor publice. CAROL. Cetim în «Romani” . De vr’o două zile, orașul nostru a început a se popula cu străini veniți pentru iarmaroc judecând după mișcarea ce se arată, este probabil ca iarmarocul se aibă o bună reușită. Mercuri s’a serbat printr’un serviciu religios în presența d-lui inginer Hepites, representantul d-lui ministru al deroențelor, a d-lui T. Brătianu, secretarul general al ministrului de finance, a d-lui arhitect N. Cerchez, a întreprinzătorului d. Dobre Nicoliu și a tuturor capilor din ministerul domenielor, punerea primei călmi la temelia nouei construcții a ministerului domenielor. In acesta construcție se va instala scala superioră de sivicultură, pe lângă acesta o sală va fi afectată serviciului licitațiilor publice. In urma concursului ținut la Sinaia, comanda pentru mobiliarea Palatului regesc s’a dat unei case franceze. Aceste mobile vor costa aprope 500.000 lei. CURIERUL TH. BALASSAN vinde ia cuvântul și propune adunării un biurou compus din d. Dobricanu ca președinte și cinci secretari ale căror nume nu se spun, îndată după acesta, d. Polichroniade începe a vorbi; d-sa se estasiază mult asupra vechei nóstre credințe, se înflăcărază și voește ca toți românii să mergă Duminica la biserici să se moraliseze. Mulți aplaudă, dar și mulți rud. După multe escursiuni prin morala religiosă, pe care o declară culmea înțelepciunei, in concordanță chiar cu știința , după multe injurii la adresa evreilor, d. Policroniade citește un regulament compus din 11 articole, alcătuit de o comisiune de 16. Acest regulament ,care impune tuturor comercianților și industriașilor din România să serbeze Duminicele și un șir de sărbători,” fără deosebire de cult, a fost înmânat. Zice d. Polihroniade, primarului capitalei, ca să-l aplice in «Zece Zie» (Ne ȘtiaM cum s’au putut gândi onor, agitatori la așa ceva). Primarul ’l-a înlăturat însă. Să ne ducem la primul ministru, esclamă d. Polihroniade, și citește o petițiune cătră președintele consiliului pe care cei de față sunt conjurați in numele lui Dumnezeu ca să o semneze. Trebue să constatăm încă o dată, că la fundul acestor agitațiuni relgiose stă tema de concurență. Repetim încă o dată că cu asemeni procieri nu se înalță comercial român; b) licențiații în drept, în litere, filosofie sau științe; c) foștii și actualii magistrați, cari au funcționat un timp de 6 ani; d) Inginerii, architecții, farmaciștii și medicii veterinari cu diplomă; e) profesorii școlelor din orașe ale Statului sau ai școlelor secundare recunoscute de Stat; f) pensionarii cu o pensie minimum 1000 lei anual. (Rom. Lib) SERBAREA DUMINICEI Cetim in „Telegraful”. Mercuri, după cum s’a anunțat, a avut loc in sala Dacia o întrunire de comercianți , subiectul desbaterilor era serbarea duminicei. Mai înainte de a relata ceea ce sa spus și hotărît, fie ne permis a face câteva observațiuni. Ca în tote statele puțin culte, la noi poporul serbeza o mulțime de sărbători cari nu au și nu pot avea decât o însemnătate curat religiosă am umplea o colonă dacă am încerca să le înșirăm.— Chiar dacă n’am ține samă—și nu putem face acesta—de perderile ce sufere afacerile din acest obiceiu, de la agricultură pănă la comerciu, perderi incalculabil de mari și de multe ori ireparabile, siliți suntem a ne rădica contra sărbătorilor, chiar din punctul de vedere al consumatorilor. Cei ce agită cestiunea Duminicei se servesc de religiune, prin urmare avem tot dreptul să vorbim in numele consumatorilor amenințați. Recunoștem că in o asemenea cestiune igiena și unele legi trebue să aibă cuvântul hotărîtor, dar, la noi unde se perde atâta vreme in zadar, nu se pote pretinde mai ales de comercianți—că odihna duminicei e absolut necesară. Și apoi acesta rămâne cu desăvârșire la apreciarea autorității publice. Desbrăcând agitațiunea de tóte protecstele cari o împodobesc, lucrurile se reduc cam la acesta: comercianții creștini ar voi ca și cei de alte confesiuni să țină închis duminica. Mobilul acestei dorinți e târnă de concurență. Constituțiunea garantă dă însă libertatea cultului, întru atât încât nu se atinge ordinea publică și moralitatea. Pote se susține cu seriositate că comercianții necreștini ating ordinea și morala vânzând Duminica ? Asupra acestui punct îndoiala, nu póte fi: comercianții creștini dacă voesc, n’au decât să închidă Duminica , să nu pună însă in mișcare un întreg aparat religios pentru a căuta să lovescă concurența, principiu recunoscut suveran in economie. Nimeni nu’i împedică se triumfe asupra comercianților necreștini, dar să triumfe prin concurența legală, liberă, oferind soliditate in afaceri, calități bune și prețuri resonabile. După părerea nostră, a susține agitațiunea începută, e forte rău comercianților înșiși și mai cu samă publicului. Ne facem deci o datorie picând comercianților . Nu vă înșelați, numai in libertate e mântuirea,—in politică ca și in economie — și cei ce agită, in libertate lovesc. Nu căutați ajutor in niște disposițiuni cari numai drepte nu pot fi lucrați cu inteligență, cu stăruință și in libertate, și mântuiți veți fi. Sala restaurantului Dacia e aprope plină chiar de la început; mai târziu lumea nici nu încape in sală. In asistență n’am putut descoperi de cât vr’o trei comercianți mai luminați și afară de d. Dobriceni nici unul din fruntașii comerciului capitalei. La 12 și jumătate, d. Policro Ministerul Cultelor și IuMunci Publice. CAT*.‘ ALEGATORI SI ale sunt publicate de primării eclamațiune trebue adresată oriimale, însoțită de acte justif , la 6 August viitor. Cerebui să fie geloși de drept or. Părăsind deci nepăsarea fiecare numele în liste, și de î trecut, să reclame inferior »legiul unde-i dă drept legea de inirea cetățenilor, le vom aduce Or de naștere sau împământenit, asta de 21 ani și nu e nici c interzis, nici falit, nici servite, nici condemnat pentru crimele arătate de lege, are drept or, în colegiul designat de ce știre Ceileste de tribul mițel din p țoru înceta sau pe îl citi; iar scutirea prin i relati grupată pe alegători. In cei deputați trebue să figureze toți ceii, mii cu un venit funciar rural sau urban de cel puțin 1200 lei. In colegiul II, cei domiciliați și cu reședința în orașe, cari plătesc cătră Stat dare anuală directă de ori ce natură de cel puțin 20 lei.—Sunt scutiți de cens a) profesiunile libere, b) ofițerii în retragere, e) pensionarii Statului, și d) cei ce au absolvit cel puțin învățământul primar. In col. III intră toți câți nu figurază în celelalte colegii și plătesc o dare cât de mică cătră Stat. Sunt scutiți de cens și votâză direct : a) învățătorii sătești și preoții; b) cei ce plătesc o arendă anuală de cel puțin 1000 lei. De asemenea votază direct și cei cu un venit funciar rural de 300 lei în sus și cari știu citi și scrie. — Au dreptul de a face parte în colegiile senatoriale următorele persone și anume: In col. I cei cu un venit funciar rural sau urban de cel puțin 2000 lei anual. Sunt dispensați de cens: a) foștii și actualii președinți sau vicepreședinți ai vr-o uniea din Adunările legiuitore; b) foștii și actualii deputați și senatori, cari au făcut parte din două legislaturi; c) generalii și colonelii precum și asimilații lor; d) foștii și actualii miniștri sau represintanți diplomatici ai țării; e) foștii și actualii membri sau președinți de curte, procurori generali de pe lângă curțile de apel, președinții, membrii sau procurorii la curtea de casațiune ; f) Doctorii și licențiații de orice specialitate, cari își vor fi exercitat profesiunea în timp de 6 ani; g) membrii Academiei române. Fac parte din colegiul II, toți alegătorii direcți din orașe și din comunele rurale, cari au un venit funciar, rural sau urban, de la 2000 lei în jos pănă la 800, cum și comercianții și industriașii, cari plătesc o patentă de clasa I sau II. Sunt scutiți de ceas: a) doctorii de orice specialitate, precum și cei cu titlu echivalent, emanat de la școli speciale superiore. Conferințele ce legea învățământului regulează a se face cu învățătorii sătești in fiecare an, pănă acum erau cu totul abandonate in grija revisorilor școlari. De aceea resultatele n’au prea corespuns așteptărilor. Instrucțiunile d-lui Chițu, ministrul învățământului public, pe care le publicăm mai la vale, vor face ca conferințele să urmărească de aprope chestiunile pedagogice, chestiunele deficite ale învățământului, arătate într’însa. INSTRUCȚIUNI pentru ținerea conferințelor didactice cu invețătorii, de la 15 august pănă la 15 septembre 1881. L Conferințele didactice se vor ține : a) De la 15—26 August, la reședința unuia din județele circonscripțiunei revisoriale; b) De la 1—15 Septembre la reședința celuil’alt județ. Acolo unde situațiuunea centrală a localului precum și înlesnirea de locuință și traiu pentru învățători va permite, se va putea ține conferința cu învățătorii întregei circumscripțiuni. In acest caz, și după aprobarea prealabilă a ministrerului, durata conferințelor va fi numai de 20 Zile, cu începere de la 15 August. II. Conferințele se vor face într’unul din localurile de școlă, după alegerea revisorului, de la 11—3 din 7’> și de la 5—6 sara, in tote Zilele, fără deosebire de serbâtori. III. Conferințele vor fi presidate și direse în personă de revisori, cari numai în caz de forță majorâ vor putea fi supliniți de alte persone autorizate de minister. IV. La aceste conferințe vor trebui să asiste toți învățătorii și învățătorele, ținându-se în samă ca motive de sculă numai coșurile de bolă, constatate prin acte medicale. Chestiunile cari se vor trata anul acesta în conferințe vor fi privitore la scala și organisațiunea sa din punctul de vedere al disciplinei și al învățământului : 1. învățământul mutual; calitățile și defectele sale; 2. învățământul simultan și superioritatea metoadelor asupra procedeurilor mecanice și de rutină . Metodologia aplicata in diferitele mate-U5 memorie, in gramatica, istorie și geografie, et... Revisorii vor atenți asupra modului de expunere al inve țtitorilor și Asupra metodelor ce întrebuințez; nu vor cere de la densa prelegeri in formaui explicațiuni simple și cumpătate, potrivite cu gradul de aptitudine al elevilor și destinate mai mult forma judecata elevului decât a’i impovora memoria in dauna inteligenței; ’i vor face atenți asupra abuzului ce s’a făcut de cărțile școlare și se va dovedi că obiectul învâțământului primar nu e de a îngrămădi in mintea copilului o comeră mortă de cunoștințe de tot felul și cât se pare mai multe, ci aceste cunoștințe—atâtea cât nu e permis cuiva să le ignoreze—trebue să fie bine învățate, să devină o proprietate vie a minței copilului. Acest rezultat însă nu se capătă dacă învățământul se mărginește numai la o receptivitate pasivă a școlarilor, în loc de a fi o lucrare continuă a școlariului și profesorului lalaltă, în loc de a deștepta aplicarea cătră cunoștințe prin propria activitate și inițiativă a școlarilor, în loc de a forma într’un cuvânt, educațiunea personală a lor și a’i obicinui cu reflecțiunea. Venind la fiecare materie in parte, metodul scriptolog cunoscut învățătorilor este cel mai nimerit, dacă va merge in paralel cu metodul intuitiv, care trebue urmărit mai departe în predarea cititului ca și a gramaticei, geografiei și a celorlalte obiecte de studiu. Gramatica, având de scop de a ne învăță să vorbim și să scrim corect, ea trebue mai înainte de tote să ne învețe a cugeta corect. De aceea este timpul să se înlăture acele procedeuri scolastice, acele exerciții de gramatică pură, exerciții scrise și mecanice de analiză, care ocupă pe copil fără a’l instrui, și mai mult ’i atrofiază inteligența decât ’i-o formează Formulele abstracte, definițiunile, când nu sunt înțelese, nu fac decât să’itâmpăscă mintea și să’i slăbescă atențiunea. Regulele gramaticale, definițiunile, trebue să decurgă din exemple: exemplele înmulțite trebue să conducă pe elev a găsi singur și in mod firesc și regula gramaticală și definițiunea. Chiar exemplele vor fi luate de elev din lumea de lucruri ce ’1 inconjură mobilierul clasei, tot ce pote vedea și pipăi in giurul i seu. Analiza logică nu aduce nici un folos dacă mintea copilului nu’i obicinuită mai’nainte ca să cugete, să complecteze o judecată, să inventeze singur exemplele ; in acest caz, analiza va fi in același timp un exercițiu de judecată și un exercițiu de gramatică și, fără prima, la ce folos cea de a doua ? In istorie, ar fi de dorit să se dea mai multă atențiuni studiului epocei contimporane decât epocelor primitive, pentru ca copilul de țaraneșind de pe băncile școalei să cunoscă ideile timpului in care e chemat să trăiască și să lucraze. El are nevoe de a ști evenimentele cele mari ale secolului de azi, faptele care au modificat societatea română, evenimentele politice ce au creat posițiunea de azi a țarei, și fără a fi cu totul lipsit de cunoșterea trecutului el să aibă o cunoștință mai adâncită de emo cele mai apropiate, cari, ca să zie așa, sunt țesute fir cu fir în epoca modernă. Alt inconvenient este lipsa totală de noțiuni asupra nociatiunilor trecute și acinteresu__________ file Romat.. v. depune în narație cH^ți, a bătălielor și sucii. uei Dr^^^^B^asemenea lipsa noțiunilor: cari : instrucțiunea civică, principiele^Ppiniei sociale, viața organică a comuner a județului, a Statului, cunoștința legilor generale al vieței pumice, in care copii de aur—cetățeni de mâna —vor fi chemați să’și exercite drepturile și datoriile lor civice. Studiul geografiei nu trebue să mai fie un învâțământ abstract, nici o înșirare fără legătură de sute de mii de nume topice. Geografia trebue să’și găsască o aplicațiune practică în cunoșterea vieței comerciale, și industriale a Romăniei, a țărilor vecine, a sumei civilizate, căile de comunicațiune și de transport, bogățiele lor naturale, etc. Studiul ei nu mai începe cu cerul pentru a fini cu pământul, ci are de regulă de a începe cu cercetarea topografică a clasei, a școlei, a stradelor din apropiere, a suburbiei și așa mai încolo ; și a face pe tablă închipuirea școlei, a casei părintești, a bisericei, a comunei, a județului in care se află comuna. Elevul verifică pe hartă și observă pe teren chiar ceeace învață în carte. El, căpătând oarecare noțiuni cât de elementare de meteorologie, se va convinge singur că mișcările atmosferei au regulele lor și nu e nimic extraordinar, nimic supranatural. Nici un studiu nu se pote intui mai bine decât cel al aritmeticei. Copii știu a număra de acasă de la 1—10 diferite obiecte. La școală vin spre a cunoște semnele care arată diferitele unități sau grupe de unități și a face calcule mintale asupra lor. Acele calcule trebue să înceapă deci, încă de la intrarea copilului in școlă și să mergă prin combinațiuni nemerite a învățătorului formând o paralelă între primele semne numerice și lucrurile din cercul de intuițiune I a copilului, ce spun acele semne. " Tote aceste cunoștințe însă să nu aibă alt scop decât cultul simțului moral. Instrucțiunea religiosă să nu se mărginească la teorie numai și la simple regule abstracte catihetice, ci învățătorul va trebui sa facă ca din tote materiele de studiu să reiasă acțiunea moralisătare a școlii, pentru că educațiunea morală este cea mai grea parte din misiunea învățătorului pe lângă educațiunea fizică și intelectuale. 4. In ce măsură programa actuală a școlelor primare rurale s’a putut pune in aplicațiune față cu numărul restrâns al personalului didactic și cu condițiunile localurilor școlare de ații. 5. învățământul primar rural așa cum este astăzi construit ce foloseaduce populațiunei rurale și dacă aceste folose practice răspund la trebuințele imediate sau mediate ale acestei populațiuni. 6. De parte trebue să aibă un programa învățământului primar introducerea lucrărilor de mână și practicarea unei meserii pentru ca instrucțiunea generală să nu sufere. 4 .um se aplică și cum ar fi .mai bine a se aplica partea relativă la suitele de agricultură practic ’ el ’^.nieșirea atât de necesarii B.lu. grama actuala a «ceselor rurale, pentru ca învățământul primar elementar să’și ajungă adevăratul seu scop , preparațiunea pentru vitența practică mai cu osebire ținându se sama de ocupațiunea de căpetenie a săteanului român, agricultura. 9. învățământul cum se predă astăzi lu scólele nóstre având mai mult un caracter clasic decât realistic se va arăta după trebuințele localităților ce ramură de învățământ profesional ar fi de introdus pe lângă studiele generale ale școlii.—Ultilitatea și posibilitatea introducerei acelei ramuri. 10. Vacanțiunea cea mare de la 1 Mai pănă la Octombre, prevăzută in noua programă a școlilor rurale, corespunde pretutindeni necesităților locale, ocupațiunilor locuitorilor? Și nu este vătămătore învățământului prin aceea că școlarii uită in 5 luni mai tot ce a învațat perijând și gustul și deprinderea regulată cu munca intelectuală și dânduse la lene și viculie? Asupra modului tratărei tuturor acestor cestiuni și asupra soluțiunilor date in conferențe. D-nii revisori vor redacta câte un raport general, care in conformitate cu art. 351 din lege se va trimite ministerului imediat după terminarea conferințelor înpreună cu lista învățătorilor cari le-au urmat, a acelora cari s’au destins și in fine a acelor cari cu motiv sau fără motiv au absentat de la ele. CRONICA LOCALA (Incunoșciințare). Se face cunoscut că terminul deschiderei Exposițiunei din Iași, s’a fixat pentru Ziua de 2 septembre. De aceia învit pe tote onor. persone care ar vroi sĕ expună, se binevoiască a se adresa la cancelari Secretariatului general al Exposiției, care e stabilită în localul scalei comunale de meserii, de unde vor capata tote informațiunile relative la Esposițiune. Tot odată fac cunoscut că Comitetul acordă fiecăruia exposant un metru patrat gratis, la cas când cineva ar avea nevoe de mai mulți metri patrați, va plăti metrul 25 lei noi. In județe îiscrierile se fac la d-nii comisari representanți, Secretar general Basile N. Lupu. *** (Destituit). Impiegatul Idieru de la vama din Iași, a fost destituit din postul său in urma unei anchete făcută la acea vamă de d. Golești, sub directorul vămilor. (Rectificare). Ia numărul 81 al foei nóstre din 20 iulie trecut, sub titlul «Data nefastă a Iașnei» relativ la incendiul din 1827 am afuat că foco^