Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-08-05 / nr. 88

generalului Iovanovici, care va aranja fes­tivitățile pentru primirea regelui României. Se afirmă că M. S. gând să trimete câte străinătate, pe fie­care Regele are doi artiști an. Marți, 31 iulie, MM. SL. Regele și Regina au bine-voit a întruni la dejun pe Exc. Sa d. marchis del Moral, minis­tru reședințe al Spaniei; pe d. Sturd­a, ministru al afacerilor străine ; pe d. prin­cipe D. Ghica; pe d. marchis de Guim­er, secretarul legațiunei Spaniei, precum și mai multe alte persone de distincțiune. Asemenea, în cursul săptămânei, au a­­vut onore a lua parte la dejunul MM. LL., Exc. Sa Kallevici, ministru al Ser­biei; D-nii miniștri Câmpineanu și Voi­­­­nov ; D. Mitilineu, ministru României la Belgrad ; d. Maiorescu; d. Emil Ghica, agent diplomatic în Bulgaria; d. prefect de Prahova ; d. primar al orașului Plo­­esci; d. V. A. Urechia; d. E. Costinescu cu dna Costinescu; d. Nacovici, agent diplomatic al Bulgariei; d. general Radu Mihaiu, prefectul poliției capitalei, și mai multe notabilități aflate la Sinaia. S’a început examenul elevilor școalei militare, cari nu obținuseră la preceden­tul examen, de­cât nota 10 și juni. Comisiunea examinatore este presidată de d. colonel Argintoianu. In urma unei anchete făcută la vama Silistra-Nouă s’a descoperit o lipsă de peste 4000 c­ilograme rare, pe care șe­ful vămei n’a putut’o justifica. Intr’o scrisóre ce trimite d. Gr. A. Ma­­nolescu către «România Liberă,” d sa ex­­plică ast­fel accidetele de la Dacia : «In ziua de mercuri, 25 iulie, înceta din viață, după cum se știe, sora femeei mele. „In sala acelei z ile transportarăm ca­davrul ei la biserica Dintr’o oli, și ne în­­torserăm acasă. «Eu eram de ideie de mai înainte chiar că dacă nenorocirea (care era inevitabilă) ne va lovi, să părăsim pentru tot­deauna locuința unde suferise atât de crud sora nostră iubită, și să stam într’un hotel, pănă vom găsi altă casă de închiriat. «Ceea ce și făcurăm în sara de 25 spre 26 iulie.­—Lăsarăm acasă pe mama femeiei mele, cu totul abătută de obosală și de suferițâ, împreună cu o rudă i nostră. «Merserăm la hotelul Dacia. «In camera ce ni se dete, ferestra bal­conului rămase întredeschisă. «Aci e de observat că distanța dintre pat și acea ușă-ferastră de la hotel e a­­prope aceea ca dintre patul de acasă de la noi și ușa camerei unde espirase cum­nata mea, care, fiind încă în viață, chema pe femeia mea pe fie­ce minut, spre a’i da îngrijirile trebuinciose. Ast­fel, de presupus este că femeia mea visând că o chiamă sora ei, s’a ridicat de pe pat, a mers repede la acea ușă­ ferastră, a voit să pășască înainte, s’a împedecat de ba­lustradă și perdându-și echilibrul a căzut.” D. Manolescu termină scrisorea sa prin­tr’o știre, care va face plăcere numero­șilor săi amici. Medicii ’i-au afirmat că d-na Ana Manolescu va fi scăpată de ori­ce pericol și fără a’i rămâne cea mai mică urmă din acest accidente. (Rom.) O experiență interesantă va avea loc duminică, 5 ale curentei, la orele 7 sara, în curtea casei Prințului Bibescu, situată în fața spitalului Brâncoveanu. D. inginer Schalla din Viena, îmbrăcat cu un aparat inventat de dânsul, va intra în mijlocul unui foc teribil, produs prin aprinderea a patru stânjeni de lemne, unse cu puciosă și catran, pentru ca să arză mai bine. Numitul susține că va sta în miscul unei călduri de‘1000 grade Celsius (cât trebue pentru a topi luciu), până când va fi con­­sumată"”toată" cantitatea de lemne, cu ochi liberi, fără a întrebuința măcar vr’o sticlă acoperitóre, și va eși în urmă cu desă­vârșire nevătămat. Nu să face de­cât o singură experiență. Tot d. Schalla este inventatorul lămpii electrice de rotațiune, încercată în Engli­­tera pentru iluminarea castelor maritime,­­al p­ugului pentru curățatul stridelor de noroiu, praf și zăpadă, introdus ații în Paris, Viena, Berlin etc., precum și al aparatului parlamentar de votare etc. După descrierea­­ barelor străine celor mai importante, aparatul de foc al d-lui Schalla a fost pretutindeni forte admirat. Împăratul Germaniei, asistând la o ase­menea producțiune, felicitândul s’a espri­­mat ast­fel: Acastă încercare trebue s’o privască cine­va, spre a se mira de progresul ce au făcut invențiunile." (Resch, W.) „Monitorul oficial” publică următorul decret legal: Văd­înd demisiunea ce m­-a înfățișat d. general N. Dabija din postul de ministru al Nostru secretar de Stat la departa­­tamentul lucrărilor publice. Am decretat și decretăm ce urmeză : Demisiunea sus-­zisă este primită de Noi. D. D. Sturdza, ministru Nostru secre­tar de Stat la departamentul afacerilor străine, este însărcinat cu interimul mi­nisterului lucrărilor publice. CAROL. Cetim în «Romani” . De vr’o două z­ile, orașul nostru a în­ceput a se popula cu străini veniți pen­tru iarmaroc judecând după mișcarea ce se arată, este probabil ca iarmarocul se aibă o bună reușită. Mercuri s’a serbat printr’un serviciu religios în presența d-lui inginer Hepites, representantul d-lui ministru al deroe­­nțelor, a d-lui T. Brătianu, secretarul ge­neral al ministrului de finance, a d-lui arhitect N. Cerchez, a întreprinzătorului d. Dobre Nicoliu și a tuturor capilor din ministerul domenielor, punerea primei că­lm­i la temelia nouei construcții a mi­nisterului domenielor. In acesta construcție se va instala scala superioră de sivicultură, pe lângă acesta o sală va fi afectată serviciului licitațiilor publice. In urma concursului ținut la Sinaia, co­manda pentru mobiliarea Palatului regesc s’a dat unei case franceze. Aceste mobile vor costa aprope 500.000 lei. CURIERUL TH. BALASSAN­ vinde ia cuvântul și propune adunării un biurou compus din d. Dobricanu ca pre­ședinte și cinci secretari ale căror nume nu se spun, îndată după acesta, d. Polichroniade începe a vorbi; d-sa se estasiază mult asupra vechei nóstre credințe, se înflăcă­­rază și voește ca toți românii să mergă Duminica la biserici să se moraliseze. Mulți aplaudă, dar și mulți rud. După multe es­­cursiuni prin morala religiosă, pe care o declară culmea înțelepciunei, in concor­danță chiar cu știința , după multe inju­rii la adresa evreilor, d. Policroniade ci­tește un regulament compus din 11 arti­cole, alcătuit de o comisiune de 16. Acest regulament ,care impune tuturor comer­cianților și industriașilor din România să serbeze Duminicele și un șir de sărbători,” fără deosebire de cult, a fost înmânat. Zice d. Polihroniade, primarului capitalei, ca să-l aplice in «Zece Z­ie»­ (Ne ȘtiaM cum s’au putut gândi onor, agitatori la așa ceva). Primarul ’l-a înlăturat însă. Să ne ducem la primul ministru, esclamă d. Po­lihroniade, și citește o petițiune cătră pre­ședintele consiliului pe care cei de față sunt conjurați in numele lui Dumnezeu ca să o semneze. Trebue să constatăm încă o dată, că la fundul acestor agitațiuni rel­giose stă tema de concurență. Repetim încă o dată că cu asemeni procieri nu se înalță comercial român; b) licențiații în drept, în litere, filosofie sau științe; c) foștii și actualii magistrați, cari au funcționat un timp de 6 ani; d) Inginerii, architecții, farmaciștii și medicii veterinari cu diplomă; e) profesorii școlelor din orașe ale Sta­tului sau ai școlelor secundare recunoscute de Stat; f) pensionarii cu o pensie minimum 1000 lei anual. (Rom. Lib) SERBAREA DUMINICEI Cetim in „Telegraful”. Mercuri, după cum s’a anunțat, a avut loc in sala Dacia o întrunire de comer­cianți , subiectul desbaterilor era serbarea duminicei. Mai înainte de a relata ceea ce s­a spus și hotărît, fie­ ne permis a face câte­va ob­­servațiuni. Ca în tote statele puțin culte, la noi poporul serbeza o mulțime de sărbători cari nu au și nu pot avea de­cât o în­sem­nătate curat religiosă am umplea o colonă dacă am încerca să le înșirăm.— Chiar dacă n’am ține samă—și nu putem face acesta—­de perderile ce sufere afa­cerile din acest obiceiu, de la agricultură pănă la comerciu, perderi incalculabil de mari și de multe ori ireparabile, siliți suntem a ne rădica contra sărbătorilor, chiar din punctul de vedere al consuma­torilor. Cei ce agită cestiunea Duminicei se servesc de religiune, prin urmare avem tot dreptul să vorbim in numele consu­matorilor amenințați. Recunoștem că in o asemenea cestiune igiena și unele legi trebue să aibă cuvân­tul hotărîtor, dar, la noi unde se perde atâta vreme in zadar, nu se pote pretinde mai ales de comercianți—că odihna du­minicei e absolut necesară. Și apoi acesta rămâne cu desăvârșire la apreciarea au­torității publice. Desbrăcând agitațiunea de tóte protec­­stele cari o împodobesc, lucrurile se re­duc cam la acesta: comercianții creș­tini ar voi ca și cei de alte confesiuni să țină închis duminica. Mobilul acestei dorinți e târnă de concurență. Constituțiunea garantă d­ă însă liberta­tea cultului, întru atât în­cât nu se atinge ordinea publică și moralitatea. Pote­ se sus­ține cu seriositate că comercianții necreș­tini ating ordinea și morala vânzând Du­minica ? Asupra acestui punct îndoiala, nu póte fi: comercianții creștini dacă voesc, n’au de­cât să închidă Duminica , să nu pună însă in mișcare un întreg aparat religios pentru a căuta să lovescă concurența, prin­cipiu recunoscut suveran in economie. Nimeni nu’i împedică se triumfe asupra comercianților necreștini, dar să triumfe prin concurența legală, liberă, oferind so­liditate in afaceri, calități bune și prețuri resonabile. După părerea nostră, a susține agita­țiunea începută, e forte rău comercianți­lor înșiși și mai cu samă publicului. Ne facem deci o datorie picând comercianților . Nu vă înșelați, numai in libertate e mântuirea,—in politică ca și in economie — și cei ce agită, in libertate lovesc. Nu căutați ajutor in niște disposițiuni cari numai drepte nu pot fi­­ lucrați cu inteligență, cu stăruință și in libertate, și mântuiți veți fi. Sala restaurantului Dacia e aprope pli­nă chiar de la început; mai târziu lumea nici nu încape in sală. In asistență n’am putut descoperi de cât vr’o trei comer­cianți mai luminați și afară de d. Dobri­­ceni nici unul din fruntașii comerciului capitalei. La 12 și jumătate, d. Policro­ Ministerul Cultelor și IuMunci Publice. CAT*.‘ ALEGATORI SI ale sunt publicate de pri­mării eclamațiune trebue adre­sată oriimale, însoțită de acte justif , la 6 August viitor. Ce­­rebui să fie geloși de drept or. Părăsind deci nepă­sarea fie­care numele în liste, și de î trecut, să reclame in­ferior »legiul unde-i dă drept legea de ini­­­rea cetățenilor, le vom aduce Or de naștere sau împămân­tenit, asta de 21 ani și nu e nici c inter­zis, nici falit, nici servit­e, nici condemnat pentru crime­le arătate de lege, are drept or, în colegiul designat de ce știre Cei­leste de tribul mițel din p țoru înceta sau pe îl ci­ti; iar scutirea prin i re­­lati grupată pe alegători. In ce­i deputați trebue să fi­gureze toți ceii, mii cu un venit funciar rural sau urban de cel puțin 1200 lei. In colegiul II, cei domiciliați și cu re­ședința în orașe, cari plătesc cătră Stat dare anuală directă de ori­ ce natură de cel puțin 20 lei.—Sunt scutiți de cens a) profesiunile libere, b) ofițerii în retragere, e) pensionarii Statului, și d) cei­ ce au absolvit cel puțin învăță­mântul primar. In col. III intră toți câți nu figurază în cele­l­alte colegii și plătesc o dare cât de mică cătră Stat. Sunt scutiți de cens și votâză direct : a) învățătorii sătești și preoții; b) cei ce plătesc o arendă anuală de cel puțin 1000 lei. De asemenea votază direct și cei cu un venit funciar rural de 300 lei în sus și cari știu citi și scrie. — Au dreptul de a face parte în co­­legiile senatoriale următorele persone și anume: In col. I cei cu un venit funciar rural sau urban de cel puțin 2000 lei anual. Sunt dispensați de cens: a) foștii și actualii președinți sau vice­președinți ai vr-o uniea din Adunările legiuitore; b) foștii și actualii deputați și senatori, cari­ au făcut parte din două legislaturi; c) generalii și colonelii precum și asi­milații lor; d) foștii și actualii miniștri sau repre­­sintanți diplomatici ai țării; e) foștii și actualii membri sau preșe­dinți de curte, procurori­ generali de pe lângă curțile de apel, președinții, membrii sau procurorii la curtea de casațiune ; f) Doctorii și licențiații de ori­ce spe­cialitate, cari își vor fi exercitat profe­siunea în timp de 6 ani; g) membrii Academiei române. Fac parte din colegiul II, toți alegătorii direcți din orașe și din comunele rurale, cari au un venit funciar, rural sau urban, de la 2000 lei în jos pănă la 800, cum și comercianții și industriașii, cari plătesc o patentă de clasa I sau II. Sunt scutiți de ceas: a) doctorii de ori­ce specialitate, pre­cum și cei cu titlu echivalent, emanat de la școli speciale superiore. Conferințele ce legea învățământului regu­lează a se face cu învățătorii sătești in fie­care an, pănă acum erau cu totul abandonate in grija revisorilor școlari. De aceea resulta­­tele n’au prea corespuns așteptărilor. Instrucțiunile d-lui Chițu, ministrul învăță­mântului public, pe care le publicăm mai la vale, vor face ca conferințele să urmărească de aprope chestiunile pedagogice, chestiunele deficite ale învățământului, arătate într’însa. INSTRUCȚIUNI pentru ținerea conferințelor didactice cu invețătorii, de la 15 august pănă la 15 septembre 1881. L Conferințele didactice se vor ține : a) De la 15—26 August, la reședința unuia din județele circonscripțiunei revisoriale; b) De la 1—15 Septembre la reședința ce­­lui­l’alt județ. Acolo unde situațiuunea centrală a localului precum și înlesnirea de locuință și traiu pen­tru învățători va permite, se va putea ține conferința cu învățătorii întregei circumscrip­­țiuni. In acest caz, și după aprobarea prealabilă a ministrerului, durata conferințelor va fi nu­mai de 20 Zile, cu începere de la 15 August. II. Conferințele se vor face într’unul din localurile de școlă, după alegerea revisorului, de la 11—3 din 7’> și de la 5—6 sara, in tote Zilele, fără deosebire de serbâtori. III. Conferințele vor fi presidate și direse în personă de revisori, cari numai în caz de forță majorâ vor putea fi supliniți de alte persone autorizate de minister. IV. La aceste conferințe vor trebui să a­­siste toți învățătorii și învățătorele, ținându-se în samă ca motive de sculă numai coșurile de bolă, constatate prin acte medicale­­. Chestiunile cari se vor trata anul acesta în conferințe vor fi privitore la scala și or­­ganisațiunea sa din punctul de vedere al dis­ciplinei și al învățământului : 1. învățământul mutual; calitățile și defec­tele sale; 2. învățământul simultan și superioritatea metoadelor asupra procedeurilor mecanice și de rutină­­ . Metodologia aplicata in diferitele mate-U5 memorie, in gramatica, istorie și geogra­fie, et... Revisorii vor atenți asupra m­­­odu­lui de expunere al inve țtitorilor și Asupra me­todelor ce întrebuințez; nu vor cere de la densa prelegeri in form­a­­ui explicațiuni sim­ple și cumpătate, potrivite cu gradul de apti­­­tudine al elevilor și destinate mai mult forma judecata elevului de­cât a’i impovora memoria in dauna inteligenței; ’i vor face atenți asupra abuzului ce s’a făcut de cărțile școlare și se va dovedi că obiectul învâțămân­tului primar nu e de a îngrămădi in mintea copilului o comeră mortă de cunoștințe de tot felul și cât se pare mai multe, ci aceste cu­noștințe—atâtea cât nu e permis cui­va să le ignoreze—trebue să fie bine învățate, să de­vină o proprietate vie a minței copilului. Acest rezultat însă nu se capătă dacă învă­țământul se mărginește numai la o receptivi­tate pasivă a școlarilor, în loc de a fi o lu­crare continuă a școlariului și profesorului la­laltă, în loc de a deștepta aplicarea cătră cunoștințe prin propria activitate și inițiativă a școlarilor, în loc de a forma într’un cuvânt, educațiunea personală a lor și a’i obicinui cu reflecțiunea. Venind la fie­care materie in parte, meto­dul scriptolog cunoscut învățătorilor este cel mai nimerit, dacă va merge in paralel cu me­todul intuitiv, care trebue urmărit mai departe în predarea cititului ca și a gramaticei, geo­grafiei și a celor­l­alte obiecte de studiu. Gra­matica, având de scop de a ne învăță să vor­bim și să scrim corect, ea trebue mai înainte de tote să ne învețe a cugeta corect. De a­­ceea este timpul să se înlăture acele procede­­uri scolastice, acele exerciții de gramatică pură, exerciții scrise și mecanice de analiză, care ocupă pe copil fără a’l instrui, și mai mult ’i atrofiază inteligența de­cât ’i-o for­mează Formulele abstracte, definițiunile, când nu sunt înțelese, nu fac de­cât să’i­tâmpăscă mintea și să’i slăbescă atențiunea. Regulele gramaticale, definițiunile, trebue să decurgă din exemple: exemplele înmulțite trebue să conducă pe elev a găsi singur și in mod firesc și regula gramaticală și definițiu­­nea. Chiar exemplele vor fi luate de elev din lumea de lucruri ce ’1 inconjură­ mobilierul clasei, tot ce pote vedea și pipăi in giurul i seu. Analiza logică nu aduce nici un folos dacă mintea copilului nu’i obicinuită mai’nainte ca să cugete, să complecteze o judecată, să in­venteze singur exemplele ; in acest caz, ana­liza va fi in același timp un exercițiu de ju­decată și un exercițiu de gramatică și, fără prima, la ce folos cea de a doua ? In istorie, ar fi de dorit să se dea mai multă atențiuni studiului epocei contimporane de­cât epocelor­ primitive, pentru ca copilul de țaran­­eșind­ de pe băncile școalei să cu­­noscă ideile timpului in care e chemat să tră­­iască și să lucraze. El are nevoe de a ști e­­venimentele cele mari ale secolului de azi, faptele care au­­ modificat societatea română, evenimentele politice ce au creat posițiunea de azi a țarei, și fără a fi cu totul lipsit de cunoșterea trecutu­lui el să aibă o cunoștință mai adâncită de emo cele mai apropiate, cari, ca să zie așa, sunt țesute fir cu fir în epoca modernă. Alt inconvenient este lipsa totală de noțiuni asupra n­ociatiunilor trecute și ac­interesu__________ file Romat.. v. depune în narați­e cH^ți, a bătălielor și sucii.­ uei Dr^^^^B^aseme­­nea lipsa noțiunilor: cari : instruc­țiunea civică, principiele­­^Ppiniei soci­ale, viața organică a comune­­r a județului, a Statului, cunoștința legilor generale al vieței pumice, in care copii de au­r—cetățeni de mâna —vor fi chemați să’și exercite drepturile și datoriile lor civice. Studiul geografiei nu trebue să mai fie un învâțământ abstract, nici o înșirare fără le­gătură de sute de mii de nume topice. Geo­grafia trebue să’și găsască o aplicațiune prac­tică în cunoșterea vieței comerciale, și indus­triale a Romăniei, a țărilor vecine, a sumei civilizate, căile de comunicațiune și de trans­port, bogățiele lor naturale, etc. Studiul ei nu mai începe cu cerul pentru a fini cu pă­mântul, ci are de regulă de a începe cu cer­cetarea topografică a clasei, a școlei, a stra­­delor din apropiere, a suburbiei și așa mai încolo ; și a face pe tablă închipuirea școlei, a casei părintești, a bisericei, a comunei, a județului in care se află comuna. Elevul veri­fică pe hartă și observă pe teren chiar ceea­­ce învață în carte. El, căpătând oare­care no­țiuni cât de elementare de meteorologie, se va convinge singur că mișcările atmosferei au regulele lor și nu e nimic extra­ordinar, ni­mic supra­natural. Nici un studiu nu se pote intui mai bine de­cât cel al aritmeticei. Copii știu a număra de acasă de la 1—10 diferite obiecte. La școală vin spre a cunoște semnele care arată diferi­tele unități sau grupe de unități și a face calcule mintale asupra lor. Acele calcule tre­­bue să înceapă deci, încă de la intrarea copi­­­lului in școlă și să mergă prin combinațiuni nemerite a învățătorului formând o paralelă între primele semne numerice și lucrurile din cercul de intuițiune I­ a copilului, ce spun acele semne. " Tote aceste cunoștințe însă să nu aibă alt scop de­cât cultul simțului moral. Instrucțiu­nea religiosă să nu se mărginească la teorie numai și la simple regule abstracte catihe­­tice, ci învățătorul va trebui sa facă ca din tote materiele de studiu să reiasă acțiunea moralisătare a școlii, pentru că educațiunea morală este cea mai grea parte din misiunea învățătorului pe lângă educațiunea fizică și intelectuale. 4. In ce măsură programa actuală a școle­­lor primare rurale s’a putut pune in aplica­țiune față cu numărul restrâns al personalu­lui didactic și cu condițiunile localurilor șco­lare de ații. 5. învățământul primar rural așa cum este astăzi construit ce folose­aduce populațiunei rurale și dacă aceste folose practice răspund la trebuințele imediate sau mediate ale a­­cestei populațiuni. 6. De parte trebue să aibă un programa în­vățământului primar introducerea lucrărilor de mână și practicarea unei meserii pentru ca instrucțiunea generală să nu sufere. 4 .­um se aplică și cum ar fi .mai bine a se aplica partea relativă la suitele de agri­cultură practic ’ el ’^.nieșirea atât de necesarii B.lu. grama actuala a «ceselor rurale, pentru ca în­vățământul primar elementar să’și ajungă a­­­­devăratul seu scop , preparațiunea pentru vi­­t­ența practică mai cu osebire ținându se sama de ocupațiunea de căpetenie a săteanului ro­mân, agricultura. 9. învățământul cum se predă astă­z­i lu scólele nóstre având mai mult un caracter clasic de­cât realistic se va arăta după tre­buințele localităților ce ramură de învățământ profesional ar fi de introdus pe lângă studiele generale ale școlii.—Ultilitatea și posibilita­tea introducerei acelei ramuri. 10. Vacanțiunea cea mare de la 1 Mai pănă la Octombre, prevăzută in noua programă a școlilor rurale, corespunde pretutindeni ne­cesităților locale, ocupațiunilor locuitorilor? Și nu este vătămătore învățământului prin a­­ceea că școlarii uită in 5 luni mai tot ce a învațat perijând și gustul și deprinderea re­gulată cu munca intelectuală și dânduse la lene și viculie? Asupra modului tratărei tuturor acestor ces­­tiuni și asupra soluțiunilor date in conferențe. D-nii revisori vor redacta câte un raport ge­neral, care in conformitate cu art. 351 din lege se va trimite ministerului imediat după terminarea conferințelor înpreună cu lista în­vățătorilor cari le-au urmat, a acelora cari s’au destins și in fine a acelor cari cu motiv sau fără motiv au absentat de la ele. CRONICA LOCALA (I­n­c­u­n­o­ș­c­i­i­n­ț­a­r­e). Se face cunoscut că terminul deschiderei Exposi­­țiunei din Iași, s’a fixat pentru Ziua de 2 septembre. De aceia învit pe tote onor. persone care ar vroi sĕ expună, se bine­­voiască a se adresa la cancelari Secreta­riatului general al Exposiției, care e sta­bilită în localul scalei comunale de me­serii, de unde vor capata tote informa­­țiunile relative la Esposițiune. Tot odată fac cunoscut că Comitetul acordă fiecă­ruia exposant un metru patrat gratis, la cas când cine­va ar avea nevoe de mai mulți metri patrați, va plăti metrul 25 lei noi. In județe îiscrierile se fac la d-nii comisari representanți, Secretar general Basile N. Lupu. *** (­Destituit). Impiegatul Idieru de la vama din Iași, a fost destituit din postul său in urma unei anchete făcută la acea vamă de d. Golești, sub directorul vămilor. (Rectificare). Ia numărul 81 al foei nóstre din 20 iulie trecut, sub ti­tlul «Data nefastă a Iașnei» relativ la incendiul din 1827 am afuat că foco^

Next