Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-10-24 / nr. 121

CRONICA INTERNA ______ * M. S. Regele a trimis d-lui I. C. Bratianu urmatorea scrisore: Scumpului Meu președinte al consiliului, „Cu ocasiunea serbarei a cincizeci „a aniversarei de la căsătoria iubiților Mei părinți, am primit din tóte „unghiurile Țerei cele mai căldurose „felicitări. „Același sentimente vii, cari purureale au încuragiat, manifestându-se în tote momentele solemne ale vieței Mele, de când destinul ei „s’a contopit cu menirea frumósei „nóstre Românii, au sosit și de asta„dată credinciósele’mi dovedescă încă „o dată dragostea scumpului Meu po por pentru Mine și întreaga Mea „familie. „Iți poți dar închipui cât de mult „au trebuit ele se bucure inima părinților Mei și a Mea. „La acesta nouă dovadă de iubire, „ce cu recunoscință am primit, te rog „se aveți din parte-Ne, tuturor, înaltelor Nóstre mulțumiri, și să’i asigurați că noi privim dragostea națiunei române ca cea mai strălucitore podobă a domniei Nóstre; iar „devotamentul ei pentru Coronă și „Dinastie, ca cel mai prețios dintre „bunuri.“ Sigmaringen 12 (24) Octomvrie 1884. CAROL. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, cu ocasiunea serbarei de la Sigmarigen, a felicitat pe Majestatea Sa Regele prin următoarea telegramă: „de mare preț punem pe sentimentul „și devotamentul ce în tote seasiunile ca și la acesta, clerul nu a liposit de a Ne da. „Mulțumindu-ne atât Eu cât și „scumpii Mei părinți, pentru rugăciunile ce ați adresat A Totputernicu lui în acesta fii de serbare, Ye rungăm, înalt Prea Sfinte, să fiți inter„prețul recunoscinței Nóstre către toți „slujbașii Bisericei române.“ CAROL. Majestăței Sale Regelui României, Sigmaringen. „Biserica Română, profund atașată „Tronului și Dinastiei, înalță către „Dumnezeu rugăciunele sale, in acestă <fi memorabilă care serbeză as„tâ<ji familia Regelui, și prin mine, „umilitul organ, prestata respectuasele „sale felicitări și caldurosele sale un rori pentru Majestațile Vostre și Auguștii Lor Părinți.“ (SS) I Calinic, Arhiepiscop Mitropolit Primat al României. La acesta telegramă Majestatea Sa a bine-voit sa răspundă prin urmatórea scrisorei înalt Prea Sfinte, „Caldurosele urări ce Ne-aț trimes „pentru cea de a cincizecerea aniversară a căsătoriei scumpilor Mei „părinți, ’Mi au umplut inima de bucurie. „Înalt Prea Sânția Voissră sciți cât M. S. Regele plecă la 4 Noemvr, s. n. de la Sigmaringen la Nuremberg unde se întâlnesce cu M. Sa Regina, care soseșce de la Rhin, de la castelul de Neu-Wied. M. S. Regele și Augusta Sa Soție pornesc de aci la Viena, la castelul de Luxemburg unde vor petrece căteva zile. M.M. I. Regele și Regina sunt așteptați în capitală la 12 (24) Noemvrie. D. D. Sturdza, ministrul afacerilor străine, a sosit in capitala, întorcându-se de la Sigmaringen. Juriul special pentru exposițiunile și concursurile agricole și industriale ce vor avea loc in anul curent, in județul Botoșani se va compune din d-nii: T. Timuș, Lascar Iamandi și C. Savinescu, aleși de consiliul județian, și din d-nii Ilie Ciolac, Gh. Rusu, Vasile C., Teodor Boianu, C. Gheleme, Gh. Ciolac, Gheorghița Goilav, Cristea Manea și Neculai Ionescu, numiți de guvern. De asemenea, juriul special pentru exposițiunile și concursurile agricole și industriale ce vor avea loc in anul curent in județul Neamț, se va compune din d: Vasile Stan, Cristea Tatoiu, Ion Ioniu, Dimitrie Corbu, Grigore Sturza, aleși de consiliul judecați, și din d-nii: colonel Eugeniu , Alcaz, Enachu Cantemir, loan Ghimicescu, Constantin Jolea, ManolacheGalino și Iordache Nanu, numiți de Ia guvern. Exposiția agricolă și industrială va avea loc, in orașul Peatra și va dura i de la 16 Octombre până la 1 Noembre 1884, iar concursurile de pluguri pentru arături vor avea loc in Ziua de 20 Octombre 1884. Institutul medico-militar.S’au numit sub-director și profesori ai institutului medico-militar, cu diurnă de 11150 lei fiecare din d-nii. Medicul de corp de armată doctorul Petrescu Zaharia, profesor de higienă militară; 00 tul de BALARSAN, lectoralâ. Medilent clasa II doctorul Pore, sub-director și profesor ale armatelor, epidemiologile cari dau loc la scutire reforma, legile, regulanstrucțiunei medicomilitare Medise doctorul Demostene Asesor de medicină operato: ia topografică ; Medisie doctorul Nicoles Xi de bandaje, aparate de clinică chirurgicală. Bucla guvernamentală a ținut viitorelor alegeri comuniste in colorea de albastra , mai multor discuri, si proces-verbal prin care se v 3 recunoște de necesar la guvern, se recunoște conducător d. Ioan Brătian susține guvernul actual cu viitorele alegeri pe toți ce propuși de comite Impărțirii a alegătorilor. Vinerea Curței de casațiune, secțiunea făcută de mai mulți alegăto contra modului cum primăria alegetori pe secțiuni. Se ști, ascultând cine știe ce șopte iul contra incheierei consiliuluiotivele că, oricum ar fi împărții tot nu sunt împedicați de a și apoi acestă împărțire fiind idividual, un numar precare coate cere schimbarea ei in nui ței. Conștințe s’a făcut recurs in casații Curită de d. prim-președinte Al. C. de d-nii membrii Giani, Prede , Crețeanu și Schina. Per recursului se presintaseră Mai run,giu----------câți din cei mai însemnați ai baroului bucureștean. Prin șalele curiei se vedea și d. primar N. Fleva. După îndeplinirea formalităților obicinuite, luă cuvântul d Ion Pallă. D-sa demonstra că primăria, împărțind pe alegători după secțiunile polițienești, iar nu după cele stabilite de comună, a cărat intr’un mod vădit legea. Așa, d. e., ‘ colegiîir III cuprinde 4600 alegători; după lege, acest colegiu trebue neapărat să fie împărțit in 5 secțiuni, și cu tote acestea primăria nu face decât 4 secțiuni. Și chiar pe acestea le-a distribuit, astfel încât un alegetor este silit, ca să voteze, să mergă din un cap al Bucureștilor la cel-l-alt. Cât despre motivul invocat de tribunal că dreptul de contestațiune in contra împărțirei pe secțiuni a alegătorilor aparține individual fiecărui alegător, dar nu colectivității, ci. Palia, cu testul nouei legi electorale in mână, demonstreză victorios că interesul ca toți alegătorii se mergá la vot fiind al întregului corp electoral, contestațiunea contra oricărei piedici ce s’ar pune alegătorilor pote fi făcută de oricicine, in numele colectivității. Curtea declarându-se luminată, in urma pledoariei d-lui Pallă, se retrage in deliberare. Pentru a o ajuta in discuțiunea ei, recurenții formaseră niște liste electorale împărțite conform legii, pe care le-a și supus revizuirii înalților magistrați. In timpul deliberării, care dureza mai bine de o oră, mai mulți cetățeni incongiură pe d. primar și-inxplică arbitraritatea făcută de consiliul comunal. Argumentele ce i s’au adus au fost așa de puternice, incât chiar d-sa a fost silit să recunoscă dreptatea contestatarilor. La redeschiderea ședinței, d. prim-președinte pronunțăotărîrea . Pentru considerantele ce se vor vedea, curtea admite recursul in ceea ce privește cestiunea de drept, il respinge %nsă in ceea ce privește faptul, ne putem duse substitui consiliului comunal pentru a dresa noi liste electorale Cu alte cuvinte, Zice „Națiunea" după care estragem aceste dare de samă. Aveți dreptate, dar nu v’o putem da." Membrii Curței de apel din Focșani, trași la sorți pentru a presida birourile electorale din acesta circumscripție, sunt repărțiți astfel : Covurluiu, d. prim-președinte Hănțescu ; Putna, d. Prodan; R.Sarat, d. Piteșteanu; Tecuciu, d. I. C. Robescu ; Tutova, d. S. Hociung , Brăila, d. Jurașcu. Un nou remediu in contra filoxerei. Flagelul filoxerei ne bântuie și face pustiiri. El a distrus deja câteva vii renumite și amenință a se întinde și la altele. Pagube am încercat dar, căci ori ce vie distrusă e o pagubă nu numai pentru proprietarul iei ci și pentru țară, de vreme ce se împuținează producerea și deci—trebuință fiind —să înlesnește și mai mult vinului străin putința de a se introduce și a se vinde in țara. Dacă flagelul se va întinde, perderea va fi din ce în ce mai mare. E dar o chestiune de bună gospodărie de a cerceta și a găsi mijloce pentru stîrpirea răului chiar de la inceput, căci—lăsându’l să se întindă—cu mult mai greu, dacă nu peste putință, ne va fi să’l stîrpim, când va deveni general. Ceea ce n’a putut face Francia, cu imensul său capital material și științific, ar fi o nebunescă ilusiune să ne închipuim că vom putea face noi. Trebue dar ca pe când răul e încă la început, să ne grăbim a întrebuința mijlocele cari au dat bune resultate aiurea. Să ne folosim cu alte cuvinte, de experiența celorlalți. In acest scop, cum am făcut și altădată, punem supt ochii cititorilor încă un mijloc, care e recomandat ca fiind in stare de a stîrpi filoxera. El e inventat și recomandat de ingeniarul italian Leopold Gigli din Florența, care l-a supus deja Academiei de științe din Paris și ministerului de agricultură, comerciu și industrie al Italiei. Acest mijloc se osibește de cele pană acum cunoscute prin aceea că e forte simplu și practic. El constă in a pune la începutul primăverei, supt rădăcinele viței, cărbune de lemn (de preferință castan) care să fi stat mai înainte, în timp de câteva zie. În petroleu Dânsul asigură că o singură întrebuințare le de ajuns pentru a face să dispară acel grosnic flagel Multe persone competente din Italia privesc ca infailibile, remediul descoperit de ingeniarul Gigli șî’l susțin cu entusiasm. II recomandăm și noi vinicultorilor din Prahova și in special acelora ale căror vii sunt bântuite de filoxeră. Nici o greutate, mai cu osebire in acea localitate nu presintă aplicarea lui. Petroleu e in abundență și destul de eftin la prețurile ce se esploateza in Prahova. Cărbuni, fie și de castan, nu e forte greu să se găsască. Deci, cu o neînsemnată cheltuială, oricine își pote procura materialele ce constituiesc remediul de care vorbim. A nu'l întrebuința, a nu’l încerca ar fi a consimți la peirea viilor. (Românul.) CRONICA LOCALA — *** (Întrunire electorală). La 21 Oct. a avut loc o întrunire imposantă electorală a partidului liberal-național in sala primăriei.—D C- Maghistan a fost aclamat de președinte al Adunărei.—D. C. Cerchez a ținut primul discurs, arătând importanța scopului întrunirei, importanța viitorelor alegeri parlamentare etc.— Pupă d-sa a vorbit d. D. Țăcu, detaliând motivele politice cari au hotărât pe fracțiune a părăsi calea de oposițiune contra acestui guvern și a intra cu hotărâre nestrămutată in acțiunea și linia cea mare de politică a partidului liberal-național. —A venit la rând d. C. Dimitrescu, d-sa a vorbit asemenea in sensul d-lui D. Țăcu. Aclamațiuni entusiaste au însoțit tote aceste discursuri.—In fine au mai vorbit d. V. Gheorghian, C. Rojniță și T. Cristodulo, toți aclamați cu aplauze frenetice. — Pentru astăzi publicăm numele personelor propuse de candidați de către partidul „liberal-național" —Nu vom întârzia a publica și numele personelor propuse de partidul opus îndată ce vom primi informațiuni relative. *** (Serbarea centenară a lui Horia). Conform programului publicat in numărul precedent al ziarului nostru, acesta serbare s’a celebrat in orașul nostru Duminică 21 Octomvrie într’un mod demn de o asemenea ocasiune. Suntem siguri, că dacă o plaie torențială n’ar fi survenit, acastă serbare era să fie una din cele mai frumose. O procesiune mărățâ, la care a participat o mulțime considerabilă de cetățeni, a parcurs stradele orașului cu stindarde, turcii șî in sunetul muzicilor.—Acestă procesiune s’a oprit la statua lui Ștefan cel Mare și la monumentul lui Ghica-Voevod.—După acesta un banchet splendid avu loc in salonele marelui otel Traian. Cu discursuri, toaste și o veselie nespusă să fim acestă serbare pe la orele 1 după mezul nopții, după care se împrăștia lumea numerosă. (Exposițiunea cooperatorilor români din Iași) s’a închis Luni 22 Octomvrie. *** (Teatru național). Mâne Judi £ 5 Oct., se va represinta pentru ântăia dată piesa „Bărbierul de Sevilla", comedie cu cântece iu 4 acte de „Beaumarchais”, tradusă de d. C. Bălănescu.In studiu sunt mai multe piese interesante. *** (Pâne lipsă la cantar.) Suntem positiv informați că pe la măhălăli și chiar în multe locuri din centrul orașului, pănea care se vinde consumatorilor are o lipsă de mai multe grame, așa că la 2 kilograme, cumpărătorul găsește o lipsă de 100 grame. Adresându-te sergentului, îți răspunde că acesta chestiune nu e de competența lui; te duci la sub-comisar sau comisar, temănă la Dl. Aga și acesta mai departe la Dl. prea marele.— Oare cui se se adreseze bieții nevoieși spre a gasi dreptate? *** (Timpul) este de câteva zile foarte aspru, pilele trecute a cădtt o zăpadă care nici astăzi nu a dispărut încă din posițiunile mai elevate ale înconjurimei orașului Iași j Y (Paiața, Socola, Repedea etc.) Nu credem ca v acesta rigore a timpului ar trebui să fie tocmai vreo prezicere de resbel cu Rusia, însă credem ca póte servi de secțiune buna pentru toți acei cari nu s’au pregătit incă in contra intemperiilor timpului *** (Măsuri ciudate la frontiera română de la Ungheni). De mai multe ori s’a întâmplat că diferiți pasageri au fost opriți la frontieră sub diferite pretexte și au trebuit să treca prin risce purgatorii,care nici se pot descri.—Astfel Luni sera, cu trenul de 3 jum. p. m. un călător nobil englez, un lord Syches cu familia sa, întorcându-se din Rusia, voia să treca pe la Ungheni spre a-și urma călătoria sa in patrie. — Aci autoritățile române îi opriră trecerea sub cuvânt că pașaportul său nu era visat de consulul român din Odessa. — Lordul, grav bolnav, voind a scapa mai curând de o întârziere zadarnică , propuse autorităței nostre ci va lasa pe ser* «Hei! Topas! Vino degrabă!* ♦ Văduva Gallei de abia că pronunțase acest ordin, și an barbat, care se părea a fi dormit în una din luntrele de pe malul rîului, sări în sus ca celeritatea unui palat și se apropia alergând: «Bată-mă’s, stăpână, ce este?* Bărbatul era într’o etate de aprope treizeci de ani îmbrăcat cu’n costum de marinar cam teatral. Nu era de o statură naltă, dar îndesată, și din musculatura corpului său se putea cunosce că poseda o putere neobicinuită. «Topas», se adresă văduva Gallei către dânsul: «aci sunt patru boeri, cari doresc să facă o preumblare cu luntrea. Tu vei lua pe frumosa Liza, vei pregăti ce trebuie și vei însoți pe d-lor. * «Prea bine. Dacă voiesc d-lor putem pleca la moment. Frumosa Liza este gata.* După ce se suită călătorii în luntre și se așea»ză cu rîsete și cu zgomot pe diferitele bănci ale luntrei, întrebă Topas unde să-i conducă. „Să ne conduci în jurul foburgului St. Etienne,* Zise Fabrice, „și-------* «Cum? Ce? strigară Matildă și Adela ca dintr’o gură. «Să ne întorcem la oraș ? Acesta s’ar numi să mâncăm pâne gură în 7i de serbăttdre — —nici că voim să seim de una ca acesta—voim se mergem colo de vale, sub umbră, între casele și vilele câmpenesci.* Fabrice își încreți sprincenile: «Vă las numai să gândiți*, Zise el cu o disposițiune rea învederată, «că vor trece două ore până ce vom ajunge acasă.* «Hm! Pentru acesta nu trebuie să vă îngrijiți prea mult! Cunosc prea bine pe Liza mea cea frumosa și ea cunosce asemenea brațele mele ! In timpul cel mai scurt vă voi reconduce acasă!* «Ce însemnază acesta Fabrice, că nu vrei să mergem colo de vale?* Zise Matilda și rîse.* «Pate că creditorii tăi posed acolo visele lor? Lasă’i să vină numai, scumpul meu, și să ai încredere în unghiile și dinții noștri ! Aide, aide! iubitul meu Fridolin, să călătorim în josul apei!” Cu trei lovituri de vâslă împinse luntrașul pe Frumosa Liza în curentul apei lăsând-o să plutiască în voie. Fabrice, care se părea a fi recâștigat în curând buna sa disposițiune, își aprinse o țigară și ceilalți trei imitară exemplul său. Timpul nici că putea fi mai favorabil pentru o asemenea preumblare. Malurile fluviului se presintară în decorul lor cel mai frumos, și disposițiunea veselă a călătorilor părea a fi în armonie cu natura abundentă și înfiorindă. Se cântau cântece vesele și destrăbălate. Pascal luă parte activă la aceste cântări, pe când Fabrice se părea a fi afundat în gândiri profunde. In acest timp înaintase luntrea o distanță bunicică în josul apei și pe ambele maluri, începeau a se ivi primele vile între verdâța malurilor, cari desfășurau o eleganță și o splendore tot mai mare cu cât luntrea înainta mai departe. Cântecul amuțise, căci cele două frumușețe aveau acum destulă ocupațiune de a admira sau de a critica aceste vile și casteluri. Chiar și micul baron fu încântat de frumuseța peisagiului și fu cuprins de un acces mic de lirică. «Mă jur pe viața mea că este fórte frumos aici, adică pitoresc și idilic și așa mai departe. Pot zice că afară de teatru n’am văzut altă decorațiune mai decentă, alte culise mai minunate decât acestea. In adevăr fórte pasabile și decente totul verdața acesta și toți acești arbori—și așa mai departe.* «îmi pare bine, domnule baron.» Zise Matilda că aceste maluri se bucură de admirațiunea d-tale! Soii ceva ? Ar fi bine să cumperi una din vilele acestea și s’o presentezi Adelei. Bata ce ași numi eu decent.» «Hm! Cine scie ce voiu mai face, dacă voi clironomisi o dată pe unchiul meu !* «Pe unchiul d-tale ? Ce fel de unchiu ? Fericitul are un unchiu, pe care se așteptă a’l clironomisi! Cum se află acest unchiu, vreți să întreb ce vrâstă are ?» Cu astfel de întrebări bombardază tinerile fete pe baron, care nu mai putea de bucurie. «Ce vrâstă ? Cinci-zeci de ani!» surise el. «Cinci-zeci de ani! O, ce creatură malițiosă! Să ne încete cu asemenea speranțe !* esclamă Adela lovindu-l ușor cu umbrela ei. «Pănă ce va muri acest unchiu, poți muri și învia tu de trei ori. Unchiul te va clironomisi de zece ori, până ce-l vei clironomisita, ființă păcătosă și debilă. Păcat cu sumanul unchiu a devenit o simplă spumă de sopor, —eată o vilă, barane, pe care mi-ai putea-o cumpăra la moment!» Și Matilda și cei coi barbați îndreptară privirile lor în direcțiunea ce o indica Matilda cu umbrela ei De abia zărise Fabrice vila indicată, tresări el ușor și fața lui deveni atât de palidă, că pentru u n moment se defigurase cu desăvârșire. Din norocire nu observase nime din societate acastă schimbare și după câteva secunde fața lui își câștiga liniștea obicinuită. El se uită și acum cu coda ochiului spre vilă, participând și el la admirațiunea generală, și acesta era de ajuns. «Nu poți să ne informezi, bravul meu marinar, cine este proprietarul acestei case?» se adresă Matilda către luntraș. «Desigur, că vă pot informa. Proprietarul acestei case este, sau mai bine era domnul Frederic Baltus, care a fost omorât, sunt acum vr’o șase luni și omorâtorul căruia va fi decapitat mâne în piața orașului Melun.» Pascal și cele două fete scosera un țipet de surprindere și de spaimă. In fața lui Fabrice Leclere nu se mișcă nici o trăsătură. Vila, asupra căreia Adela atrăsese atențiunea generală, era una din edificiele acelea clădite din cărămizi pe jumătate arse, pe jumătate din petre brute, construit în stilul cel mai cochet de reneșansă, cu o mulțime de turnuri și turnulețe și cu o fațnda de tot neregulată. Razele sorelui, care cădeau oblic în gramurile ferestrelor castelului, produceau un joc armonios și minunat de culori în reflexul mnicelor gramuri. Casa era înconjurată de un parc de o întindere de patru sau șase fălci, al căruia arbori vechi de sute de ani, formau grupe forte incantatore. O scară cu o rampă îndoită, a casta grilaj a trebuit să fie construit de un sculptor forte abil, conducea la portalul boltit al castelului, pe când intrarea in parc era reservată printr-un grilaj forte minunat, care aparținea după tota probabilitatea unui proprietariu vechi, francez și care din întâmplare a fost aruncată la malurile acestea. (Va urma).