Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-07-22 / nr. 82
Anul al Xll-ljba No. 82. Prețul Alion,ei Auuneiurilor IN 1ASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE . . ■/...................... 40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. sTIRI LOCALE / „ . . 1 fr.— EPISTOLE NEFILANGATE, nu se primesc.mănciuri: Pag. I, 50 b. Pag. IVI, 40 b. Pag. IV, 30 b. An 1890 O ani IASSI Duminică 22 luli. (3 Aug.) 1884. Apare Duminica miercurea și Vinerea CURIERUL (TH. BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Oa.lex3.c3.a,r-u.l Septă na anei STIL VECHIU I |IUA | PATRONUL ZILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA_______[ STIL NOU | |IUA | PATRONUL ZILEI | Has. Soar. | Apusul Soar. lui Tei ~ II Aug. 22 Duminică Sf. mironosiță Maria Magdalena 3 Duminică înv. S. Etienne 4—48 7 27 23 Luni Martirii Trofim, Teofil și alții ^ Luni S. Dominique 4—49 7 26 24 Marti Martira Christina La 18 iulie, 5 ore sara, Pătrarul in 5 Marțir S. Ton 4—51 7—25 25 Mercuri t Adorm. Sf. Anne .și Sf. Olimpia tei cu timp frumos și călduros. ® Mercuri Tr. de J.C. 4-52 7—23 26 Joi Ieromonahul Erloman ^ . S. Gaetan 4—58 7 21 27 Vineri 1 Marele Martir Pantelemon. 8 Vineri S. Justin ^ 4 54 7 20 ______28____________Sâmbăta_________Apostolul Proctor §i Nicanor________ _ Sâmbătă S. Amour, Vigo 4—55 7 19 _ Conrespondeiiți in Strélnatate: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Jr. 90 bani A apărut de sub presă: SIECJEA ELECTORALA j Publicată in Monitorul oficial No. 52 din 9 Iunie 1884. 1 ® Articolele revizuite din Constituțiune , (după edițiunea oficială), se află de vânstare la Tipografia nóstra cu prețul de 50 bani broșura. A apărut de sub presă. REGINA BARICADELOR Volumul I prețul 2 lei, se află de vânzare la Tipografa nóstra. Ao închiriat pe acuma si de venitill IOU INcl Zare Casele cu 2 etaje, ale subsemnatului din strada Golia vis-a-vis de porta bisericei cu acest nume, și care sunt reparate din nou, având atenanse bune două grajdiuri, curte spațiosă și fântână in ograda. A se adresa la subsemnatul str. Română No. 15. George Krupenski avocat. JDe arendat Moșia Cucuteni din dist. Iași se dă in arendă de la 23 april 1886, având la aproximativ 2000 fălci pământ, și 600 locuitori, de a lua acestă moșie să binevoiască a se adresa la D-nu Gh. Cozadini strada Română, in Iași, sau pe lisa moșie. ^ Moșia liiteaili sau C'm.mozia nouă, din jud. Iași, se dă in arendă de la 23 april 1886, având o întindere de 1100 fălci, din care 600 fălci arătură, 400 fălci fânaț și 100 fălci imaș. Doritorii de a lua acastă moșie se bine-voiască a se adresa la D-nu Gh. Coza dini strada Română, in Iași. Moșia Cazanești ptVĂUfc»muna Negrești in întindere de 435 fălci, aprope, tote arabile, se vinde de veci Doritori bine-voească a se adresa in Iași la subsemnatul Nicolai Suțu. INSTITUTUL LICEAL de Domnișoare subt direcțiunea D-nei E. Slumpel, s’a strămutat Strada Carp, casele A. Ghica. Pentru ori ce informațiuni a se adresa in noul local. MSI. 21 iulie 1884. CLUBUL COMERCIAL DIN IAȘI IN POLITICA Am ajuns la sapă de lemn—strigă totă lumea, și la fiecare pas, în calea nostră nu întâlnim decât miseria pretutindene. Și cum voiți să fie altfel când nu ne ocupăm și nu facem decât politică ? Istoria ne spune că în imperiul bizantin, ajunsese o vreme în care lumea nu se ocupa și nu făcea altă decât permându-și timpul discutând asupra divinităței lui Christ, asupra celor două naturi etc, în timp ce Perșii, Bulgarii și Hunii predau și devastau provinciile imperiului. Dispute ideologice despre diferitele dogme ale credinței poporelor desorganisă statul cu desăvârșire, iar sub Anastasie (491 —518) se și aprinse cel ânteia resboi religios care costă viața a mai bine de 60,000 cetățeni! Aceea ce făceau bizantinii pe atuncea, facem și noi astăzi, deosebire numai că noi ne perdem timpul cu questiunele de partid și prin urmare cu atât mai rău. Bătălia ce se întâmplă mai dăună și în București cu ocasiunea unei întruniri politice, în care mai multe persone au fost stâlcite, nu ne amintește de resbóiele ce avură loc în imperiul bizantin pentru discuțiuni despre dogme și altele ? Puțin ne lipsește ca se ajungem timpurile acele, și ne e frică că le vom ajunge. Repetăm dar cele zise de noi în No. de la 18 a. c. adică că totä lumea la noi nu face decât politică și iar politică. Dacă ușa comerciantului nu se deschide totă viua, vina este a Ini căci nu face decât politică etc. Sunt câțiva ani de când s’a format in Iași un club al comercianților, menit pentru încurajarea și susținerea comerciului și industriei naționale, și începuse chiar, mai mult sau mai puțin a se pune pe treabă.... dar din nefericire, acel club n’a durat decât forte puțin și se transformă în club politic. Acesta este un adevăr necontestat și probă este demisiunea ce își au dat prin publicitate unii membri ai acelui club. N’avem dreptate ore când zicem că la noi totă lumea se ocupă numai de politică ? S’au luat angajamente ca se depărtăm orice afaceri cu jidanii și se nu cumpărăm de la ei decât numai ce nu se va găsi la creștini, și precum ei luptă pentru binele lor, așa se luptăm și noi pentru al nostru. Se ține cineva <1a rafflîi, angajament ? Și n’avem dreptate se zicem că nici o dată la noi vorbele nu s’au prefăcut în fapte ? Când ore ne vom pune pe treabă și ne vom ocupa și de chestiunele care fac avuția unui popor ? Când vom părăsi calea ce am apucat, și când ne vom scutura de amorțirea de care suntem cuprinși ? Ce nepăsare! Noi nu vom înceta a striga sus și tare: lăsați politica și vă puneți pe treabă căci miseria a ajuns la ușă și-n curând va pătrunde până în călaț •• • Intruniți-vă cu Recile, cu sutele... și luați măsuri de salvare.... Este de datoria vostră comercianți și meseriași de a vă uni și de a lua inițiativa pentru desvoltarea comerciului și industriei naționale, căci voi sunteți amenințați mai mult decât oricine alții a vă perde munca și capitalul adunat ani întregi cu atâta greutate. Uniți va mai curând până mai este încă timp și nu vă luați după acei cari nu trăesc decât prin ajutorul intrigilor de partid și pentru politică. N’așteptați numai dela Congresul economic salvarea vostră căci atâta nu este de-ajuns. Congresul economic își va face datoria, dar trebue ca și voi să faceți pe a vostră. Dar fericit cel ce va pute înființa o muzica pentru surzi. Și să ne fie permis a întreba pe comercianții și industriașii din Iași: de ce nu se mai întrunesc, ca altă dată, la clubul comercial ? Li se pare are că deja au făcut prea mult pentru comerciu ? Și pentru ce s’au retras membrii acelui club unul câte unul? Suntem siguri un hiúiotiú ne va respunde la acestă întrebare. Insă totă lumea știe causa pentru care n’au rămas decât umbra din acel club. Drept vorbind, acel club n’au făcut nimic pentru comerciu și nu pute face deore-ce copii... nu s’au ocupat de cât de politică prin ajutorul cărei mulți au reușit a’și face propriele lor interese crescându-și frumose capitale.... Acesta se chiamă de a lucra pentru comerciul și industria națională ? Ne oprim aici pentru astăzi și promitem că vom mai reveni. APA. Dacă în adevăr orașul nostru are pentru moment vreo trebuință mai vitală pentru el, apoi acesta desigur nu pare să fie decât trebuința unei alimentări cu apă în cantitate mai îndestulătorre, decât aceea de care dispune astăzi. Condițiunea higienică se leagă în prima linie de acesta trebuință atât de viu simțită, și nici unul din consiliurile comunale câte s’au succedat la cârma afacerilor nóstre orășenești, nu au contestat, că trebuința care primează orice înbunătățire ce s’ar putea aduce Iașului, este acea a alimentarei lui cu apă îndestulătore pentru tote cerințele populațiunei. Mai mult încă, însuși representanții țârei cari au votat legea prin care să regulamentează modul întrebuințărei celor zece milione acordate Iașului de camera constituantă din 1866, au impus comunei nóstre îndestularea orașului cu apă suficientă, ca o chestie de primă necesitate pentru el. Cu tote aceste ce vedem că se face ? Nimic sau aprópe nimic. Ba s’au facut ceva nu ee pare, dar cum s’a dres cum s’a sucit, lucrul au ajuns în statu-quo-ante. Adică, s’a făcut publicațiuni, anunțuri prin străinătate sî’n țară, caete de sarcină chiar, studii preliminare, în fine tot felul de încercări provizorii, și pănă’n cele din urmă, lucrul au ajuns ca de la început, sau mai bine <Jis, a se reîncepe. Precum am anunțat în numărul de alaltăieri al ziarului nostru, o nouă propunere s’a făcut de curând consiliului comunal în chestiunea apei. Propultorii se oferă a procura orașului atâtea mii de metri cubi, căte va avea nevoie lașul—ei se obligă a face pe comptul lor tóte instalațiunile necesare care se știe că costă forte scump, și—după expirarea du FOILITCH. PONSON DU TERRAIL. 65 REGINA BARICADELOR __ (Urmare). XXIV. In Paris însă ce se petrecuse? Dacă cineva ar fi intraae pe la zece ore sara în capitala regatului Franciei, fie pe porta Bourdeille, fie pe cea de la Chaillot sau pe cea de la Charenton, ar fi avut sub ochi un spectacol forte straniu. Tóte stradele erau încărcate de baricade și pardosite cu morți. Geamurile de pe la ferestre erau sfărâmate pe pământ, și sângele curgea în rinri. Sgomot însă nu se auzea pe nicăeri fiindcă bătălia încetase, dar Louvril strălucea de lumini, întocmai ca cum locuința regală ar fi voit să serbeze teatrul măcelului. Insă Burghesii, cari nu putuse să ia Louvrul, se întorsese pe la locuințele lor, și pe fiecare baricadă erau câte doi Lursi ai regelui ca sentinelă cu arquebusa pe umeri sau cu spada în mână. In fine, tote stradele erau tăcute, dar în aceia ce se numea Prêtres-Saint-Germain-l’Axerrois, era o casă pe stânga încărcată de omeni înarmați ca la o biclută, cari păreau hotărâți a o apăra până la cea din urmă picătură de sânge. Aceștia erau Gasconii regelui de Navara cari protejau casa lui Jodelle, în care stăpânul lor își stabilise statul-major al său. Cu tote acestea Enric nu se găsea acolo, el lăsase pe Noe și Lahire, și se duse la Louvru să găsască pe d. de Crillon. D. de Crillon ținea consiliu în cabinetul regelui. La drepta sa era regile de Navara, la stânga d. d’Epernon, și’n fața lui o masă mare. La capătul acestei mese, era un scaun gol, desigur acel scaun era destinat unei persone ce lipsea, și pe care’l aștepta pentru consiliu. — Scumpul meu Sire, și d-ta d-le duce,lise Crillon, îmi pare c’am făcut, trei părți din afacerea nostră. Succesul încurajase pe d’Epernon, și răspunse cu mândrie. — Hei! îmi pare c’am risipit pe burghesi. — Da, fărâ î ndoială. — Și acum suntem stăpâni pe Paris. — Cel puțin provisor. — Eu cred,li se la rândul seu regele de Navara, c’am făcut o bună păscuire, luând in posesiunea nostră pe domna ducesa de Montepensier. Și fii liniștit, scumpul meu cavaler, că Noe și cu Lahire o păzește forte bine și nu va putea scăpa. O cred, Sire, dar ași voi să am pe ducele Guise în mânîle mele. — Oecât pentru acesta,lise d’Epernon, care devenea brav după ce trecuse pericolul a plecat chiar de astă-nopte și acum’i pe drumul de la Nancy. — Știu acesta. — Atunci de ce te mai temi ? — Póte sunt un rău politic, răspunsă Crillon,dar văd forte clar, și mă tem prea mult de omenii ce’? serv, Un suris alunecă pe buzele lui Enric de Navara. —- Ințăleg cavalere,zise el, d-ta te temi că vărul meu regile Franciei, pentru care am vărsat in acastă napte valuri de sânge, să nu vie să se pună împotriva planurilor nóstre — Acesta’i tema mea, răspunse Crillon. — Ei bine! să așteptăm intorcerea mesagerului nostru. — De două-deci ani de când servesc pe regile Franciei,lise Crillon, n’am văzut un mai slab și mai nehotărât decât el... Și dacă nenorocirea va voi ca să intre in Paris mai nainte de trei zile, vom avea noue baricade. — Din fericire nu va intra răspunse o voce pe pragul ușei. Crillon se’ntorse și văzu pe Maurepin, care era de carne și de pere, și care intra sub blond și blond. — Mi-am jucat forte frumos rolul... Regile mă crede mort. — Mort? făcu Crillon mirat. — Dar mai ântăiu,lise Mauvepin, eată comisionul d-tale, d-le cavaler. Și Mauvepin întinse lui Crillon pergamentul prin care-l numea guvernor al Parisului. Apoi el nară între vorbirea sa cu regile. — Hei dracelise cavalerul, eu nu sunt fermecător, d-le Mauvepin, și nu pot să înțăleg cum erai d-ta lângă regile fără ca el să te vadă. — Am fost ascuns prin mijlocul unui pagiu ce-i amicul meu într’un cofer al regelui. — Bine! dar el trebuia să’nțălegă că vocea dtale eșia din cofer. — Nu, căci vocea mea se scobora când din tavan când din parchet. — Iată ceia ce nu pot să’mi explic. — Dar nu’i nimic de mirare. Acest răspuns făcu pe Crillon, d’Epernon și regile de Navara, să scdtă un strigăt de mirare, căci eșise din grinda tavanului, dar nu din gura lui Mauvepin, care continua a suride. — D-ta ești fermecător ? strigă Crillon. — Nu, răspunse Mauvepin, ci sunt ventrilog. Și el adăogă cu o voce ce părea că e dă din zid: — Acesta va strică că la necesitate vorbesc din pântece. Crillon și cu regile de Navara, începu să rîdă. Apoi Maure din urmă. — Domnilor, ideia mea’i ca să mergem mai iute în lucrare. — Așa’i,lise regile de Navara. Dacă vrești să judici pe ducesa trebue să ne grăbim, căci vărul meu Enric, trei zile nu rămâne tot in aceiași hotărâre — Chiar în acea sară vom aduna parlamentul care’i pentru regile. — Da,lise Mauvepin, dar Parlamentul nu va cuteza să condamne pe ducesa de Montpensier. — Cine știe ? (lise Crillon, cu mărturia micului călugăr. — Dar călugărul va vorbi ? — Da, dacă’l vom tortura puțin.lise Mauvepin. — Și unde’i el ? întrebă Crillon. — In celula sa. — In Louvru ? — Da. Și ași voi să văd. — Dacă voești să m’asculți,[ise Crillon, nu te vei apropia de el decât la o lungime de spadă, căci acest copil are un ochiu forte rău. Apoi vorbind astfel Crillon fusese cuprins de un sentiment de tristeță și punăndu’și mâna pe frunte murmură . — N’ar trebui ca să condamnăm pe domna de Montpensier. — Dar pe cine ? întrebă Mauvepin.