Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-06-11 / nr. 66
Anul al XIV-lea No. 66._________IASSI Mercuri II (23) Iunie 1886. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. Sat DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestr — pe trimestru 7 Fr. STREINATATE............................................. 40 Fr.— INSERTIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.................... Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. finiT#». 20 bani. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter . Co Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JVr. 20 bani. STIL VECHI üI p ! D AI PATRONUL PILEI j TIMPUL DIN SFiPTĂMÂNĂ STIL NOU | pIDA 1 PATRONUL PILE 1 | ^g. wktf? |^A'pus. Serenni ----~~Tenie ^ ~ ~---------- ' ~~ I Iunie. 3 8 Duminică Sfântul Martir Teodor Stratilat 20 Duminică [fij Sfânta Treime 4—15 7—48 9 Luni Sfântul Kirí Arhiepiscopul (încep. post.sf.Petru. 21 Luni Alois 4—15 7 48 10 Marti Sfântul Martir Timoftei La 12 Iunie Pătrarul din urma cu 22 Marți Paulina 4—16 7—48 11 Mercuri Apostolul Vartolomeu și Vârnav, timp frumos apoi plac. Mercuri ® restitul’ _1 -12 Joi Cuviosul Enamne și Petre. 24 Joia sf Joia Verde 4—17 1—48 13 Vineri Sfânta Martira Akilina 25 Vivien Prosper 4—17 7 48 14 Sâmbătă Profetul Kliseu și Sfântul Părinte Metodiu. 26 Sambată Ion și Paul 4 18 7 47 CONRESPONDENȚI tN STRÉINATATE: Mie vânzare Casele D-rei Cleopatra Radichevschi din strada Sft. Neculai. A se adresa la Dl. Avocat Abgar M. Buiucliu. Calend-arvLl Septa m â n © i [ «aff*» X -----------------------------------_____________io_-------------- Mie arendat Moșia Ciorhelmi ce’i Mic și €otrenIii din județul Dorohoi plasa Bașău, proprietate a D-nei SuKdiilHlit dinarii in întindere de 1.4100 falei, actualmente arendată D-lui I. Zoller, să dă in arendă de la Aprilie 1881 sau și se vinde de veci.— Doritorii se pot adresa la Dl. 8. Della decima la moșia Darabani jud. Dorohoi. Stabiliment pentru cura cu brad May drotherapia Salon pentru Inhalațiuni, Proprietar și medic dirigent Dr. Recheles diplomat de la facultatea de Medicină din Viena (fost Medic la Iași) în Petersdorf lângă Viena anume pentru bâleie de gât și plămâni, asma, nădușelă, rheumatism, junghii, paralise, hydropsia, nevralgia etc. Deschis de la 15 Mai până la 1 Octombre. "Moșia Savenii“ hoi, să dă in arendă pe 5 ani începători de la 23 April 1887 Doritorii a o lua in arendă, vor bine-voi a se adresa la sub-semnata in casele din Iași strada Armeană. Prețul arendei actuale este pe an 2400 galbeni și dările cătră Stat. Maria Muruz născută Negre. Espunere de motive La copeatirea consulara intre România si IMPERIUL GERMAN Citim in „Voința Națională“. Convențiunea consulară intre România și imperiul german, semnată la Berlin in 22 Mai (3 Iunie,) 1886, al cărei text se supune deliberărilor domniilor vostre, are de scop a determina drepturile și atribuțiunile consulilor generali, consulilor, vice-consulilor, agenților consulari, cancelarilor și secretarilor, români și germani admiși de ambele părți contractante a funcționa in Statele lor respective. Acesta convențiune, astfel cum este alcătuită, este conform cu convențiunile de asemenea natură încheiate sau de România sau de Germania și alte puteri, și disposițiunile ei sunt usuale in asemenea materia, după principiile dreptului internațional. Astfel s’a prevăzut și definit atribuțiunile și îndatoririle consulilor, precum și raporturile lor cu autoritațile străine; vegherea asupra intereselor generale ale comerciului și naivigațiunei; protecțiunea supușilor in exercițiul drepturilor și al industriei lor; facerea actelor care ’i interesata; j susținerea reclamațiunilor și plângerilor supușilor lor; poliția și inspecțiunea vaselor națiunei care i-a numit;măsurile conservatore a succesiunilor ce se deschid in circumscripțiunea unde ei reșed. Acestea sunt funcțiunile consulilor, a cărora natură și tindere sunt cu precisiune regulamentate prin presenta convențiune. In aceste privințe, stipulațiunile ei sunt alcătuite atât in spiritul cât și in litera lor, pe baza unei reciprocități depline: consulii germani in România au tot aceleași drepturi de cari se bucură în Germania consulii români. Precum am avut onorea a arata mai sus, totul este determinat in conformitate cu stipulațiunile ce se găsesc in convențiunile incheiate in genere de Statele civilisate între ele. Prin urmare nu este necesar a se dezvolta aci disposițiunile cuprinse in articolele 1—22. Articolul 23 cere orecari deslușiri. Legislațiunea germană nu stabilește, ca cea română, o deosebire intre statutul personal și statutul real. Urma dar a se căuta un mijloc de a nu jigni nici una din ambele legislațiuni. Acesta este scopul art. 23. Pentru a se depărta însă ori ce nedomiire sau dificultate nn interpretarea lui, guvernul german a făcut printr-o notă oficiala o declarațiune formală in sensul următor: Disposițiunile articolului 23 au de scop numai de a pune dreptul de succesiune a intregei averi a defunctei—fără deosebire între lucrurile mobile și imobiler—sub aceași lege, și anume legea țarei cărei aparține defunctul. Aceste disposițiuni nu ating în nici un mod prescripțiunile legale, „fie de drept privat, fie de drept public“, care se referă la drepturile reale asupra lucrurilor, mai cu samă in tot ceea ce privește formă după care se stabilește sau se sting aceste drepturi reale asupra bunurilor imobile,precum și pentru cuprinsul și mărginirea acestor drepturi, și totodata anume pentru substituțiuni și majorate rămâne a se aplica legile țarei unde este situat imobilul. Cu alte cuvinte, dacă prin redactarea art. 23 am recunoscut, in urma altor națiuni, ca Italia principiul admis de dreptul german, că tot ce se atinge de succesiune și de împărțirea lăsate de defunct să fie regulat de legile țare acestuia fără a se distinge succesiunea mobiliară, de cea imobiliară s’a stipulat însă că de câte ori se va ivi, printre personele interesate în moștenire, un supus al Statului unde ea se deschide reclamațiunile vor cădea sub judecarea autorităților competente ale acestui Stat. Tot aceste autorități vor fi competente pentru pretențiunile creditori-pâmânte și fart. 20.) Prin urmare, când un interes român se află in joc in țară, tribunalelor nóstre le este dat a se pronunța. Pentru tote drepturile reale asupra bunurilor imobile precum și pentru cuprinsul și mărginirea acestor drepturi nu se va putea deroga legilor pământului. Grație acestei explicațiuni, stabilită prin declarațiunea expresă a guvernului german, credem că art. 23 dă satisfacțiune cerințelor ambelor legislațiuni. Scutirile, prerogativele și atribuțiunile prevăzute pe art. 29 sunt acele cari sunt sau vor fi acordate prin convențiunile încheiate de fiecare din părțile contractante cu alte țâri. In fine, prin clausele din protocolul anexat la convențiune, și care face parte integrantă din ea, s’a stipulat: 1. că comunitățile bisericești și școlare, precum și scalele acestor comunități aflatere in România sub protecțiunea Germaniei vor continua a se bucura de situațiunea lor actuală, negreșit fără a se atinge privegherea superioră a Statului; 2. că personele cari, fără a avea calitatea de cetățeni, sunt germani, sunt însă tratate la noi ca și acești din urmă, nu vor înceta cât vor trăi, de a se bucura de acesta situațiune. Nu era cu putință de a eși fără transiițiune din o stare de lucruri anormala, pentru a intra, de o dată, în alta cu totul deosebită. Am convenit, in mod transitor că protecțiunea din trecut sa se stingă cu viața acelora cari sunt astăzi in ființă ; in fapt numărul personelor aflate sub protecțiunea germană este forte restrîns. Vo rog, d-lor deputați, ca apreciând interesul considerabil ce’l avem ca relațiunile nóstre cu Statele străine să fie regulate in modul cel mai precis, ca să nu mai remâna la îndoeli și la discuțiuni in privința lor, să bine-voiți a vota alăturatul proiect de lege, care aprobă convenținea consulară încheiată. Ministrul afacerilor străine. M. Pherekyde. TELEGRAME Paris 19 Iunie. Senatul a fixat pe Luni discuțiunea proiectului de lege privitor la expulzarea princilor. Constantinopoli 19 Iunie. Hobart Pașa a murit la Milan. Berna 19 Iunie. Tratatul de comerciu cu România s’a ratificat. St.-Petersburg 19 Iunie. Următorele numiri in personalul diplomatic sunt anunțate in mod oficial. D. Hitrovo, agent diplomatic la Cair e numit ministru plenipotențiar la București înlocuind pe prințul Urussoff, care merge in aceeași calitate la Bruxelles. D. Rolander, agent diplomatic la Sofia, inlocuește pe d. Hitrovo, ca representant al guvernului rusesc la Cair. D. Izvolsky, fiul secretar al legațiunii din "Washington, renumit agent diplomatic la Sofia. din Munich 19 Iunie. Cortegiul finea plecat de la Capela Curți la biserica St. Michail in mijlocul a doua șiruri de veterani, de soldați și de agenți diplomatici, la spatele cărora se îndesa o mulțime imensă. In cortegiul militar se observa mai cu samă prezența deputațiunilor trimese de regimentele prusiane, austriace și rusești, al căror proprietar era defunctul rege. Prințul regent și toți prinții bavarezi sau streini, precum și ceilalți delegați, urmau cazul pe jos. Defilarea cortegiului prin mulțimea care părea forte impresionată de solemnitatea acestei ceremonii, a durat o oră. La biserica Sf. Michel Arhhiepiscopul făcu rugăciune de ertarea păcatelor, pe urma cosciugul a fost depus in mod solemn in cripta regală. Munich 29 Iunie. Comisiunea specială a Camerei seniorilor a adoptat in unanimitate hotărîrea de a însărcina pe principele Luitpold ca să continue regența. Berlin 20 Iunie. Imperatul a plecat la Ems din sara 10 ore 40 min. Paris 20 Iunie. Cornițele Paris desminte știrea că au fost făcute demersuri de la Munich pe lângă dânsul pentru a garanta împrumutul regelui Bavariei Ludovic al II-lea. Constantinopoli 20 Iunie. Avizul Ianina semnalază pradăciuni printre bașibuzucii de pâne in urma suprimărei rațiunei domnește panică mare in Ianina. Porta pare că s’ar desinteresa cu totul de chestiunea Rumelio-Bulgară chiar de la discursul principelui. Evenimentele din Munich a impresionat forte mult palatul din cauza asasinarei cu evenimentele care urmară depunerea lui Abdul-Azis. Cenzura in vederea acestia a oprit tote depeșile din Munich și opri jurnalelor ca să vorbesca de evenimentele acestea. tru Atena 21 Iunie. Negociațiunile peîmprumutul de 19 milione au reușit. Demobilizațiunea va fi in curând complectă. Viena 21 Iunie. Principele Muntenegrului este așteptat astăzi la Sibiu. Congresul eclesiastic român s-a deschis astăzi. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 7 iunie 1886. Președința d-lui vice-președinte G. Chițu, fiind prezenți 96 d-di deputați. Se acordă un concediu de 4 file d-lui D. Popescu. D. C. Fleva depune o petiție a mai multor locuitori din Brăila, cari cer să fie despăgubiți de terenurile luate de direcțiunea căilor ferate. D. M. Pherekyde, ministru al afacerilor străine, citește mesagiul regal prin care se prelungește sesiunea extraordinară a Camerei pănă la 15 Iunie. D. C. Fleva anunță d-lui ministru de interne o interpelare in cuprinderea urmatore : «Ce cunoștințe are d. ministru de interne despre scandalul provocat la Brăila de administrația locală la întrunirea de la 5 iunie, ținută de un însemnat număr de cetățeni. are măsuri crede d-sa de cuviință să ia pentru pedepsirea șefului administrației, care ’și a permis a atenta la libertatea întrunirilor garantată prin Constituțiunea țărei. Apoi, după cererea d-lui ministru de externe, Camera trece ia secțiuni spre a se ocupa cu convecțiunea consulară încheiată cu imperiul german. La 2 ore ședința se suspendă. La 3 ore trecute ședința nu s’a redeschis încă. Ședința de la 9 iunie 1886. Camera, in ședința de artic^l după ce a votat câteva proiecte rămase nevotate din ședința precedentă, a trecut să lucreze in secțiuni. SENATUL. Ședința de la 7 iuni 1886. Președința principelui D. Ghica. Presenți 80 din senatori. Se comunică petiția mai multor chiristigii cari cer sau să lase libere tóte punctele vamale pentru importarea semnelor taxându-se după legea vechiă vamală, sau să se perceapă drepturile conform tarifului general vamal. Se comunică petiția d-lui Al. Dudumi, prin care cere recunoșterea calităței de român. D. președinte comunică Senatului încetarea din viață a d-lui D. Pișcă, senator. D. C. Nacu propune a se alege o delegațiune care să represinte Senatul la înmormântarea decedatului D. Pișcă. Senatul aprobă propunerea. D. președinte trage la sorți și esă dnii D. Micescu, Th. Bastachi, H. Bălescu, S. Michălescu, Dimitrie Ioan, Tache Moaca și Tatus Ghristea. D. Bog. Stătescu, ministru de justiție, comunică mesagiul Regal prin care sesiunea Corpurile legiuitore se prelungește până la 15 iunie . Mesagiile Regale cu proiectele de lege relativ la deschiderea unui credit extraordinar de lei 1.685,000 pentru reconstruirea lucrărilor de poduri și șosele de pe căile naționale stricate de inundațiune. Proiectul de lege pentru modificarea consiliului superior și desființarea oficiului central de statistică, de pe lângă ministerul domeniilor, și altul pentru aprobarea transacțiunei încheiate de Stat și d. Th. 1 Mehedințeanu pentru pretențiunile reciproce derivând din arendarea moșiei Ferăstrăul pe periodul 1868—1873. D. Th. Lățescu citește o telegramă prin care se reclamă că societatea Goetz importă lemne fără să fie impusă la taxele vamale pentru care adresează o interpelare guvernului. D. E. Gherghel arată că un Jidov din comuna Theodorini, județul Botoșani, pentru că un Român n’a voit să ’i vândă dreptul de cârciumă a venit cu feciori boerești și ’i a sfărâmat casa împreună cu polobocele de vin incât acel Român a rămas pe drumuri. Denunță acest fapt barbar d-lui ministru de justiție și-l rugă a numi o anchetă și a face să înceteze acest barbarism. (Aplause). D. E. Stătescu, ministru justiției, răspunde să i se dea note de numele incestie și d-sa va ordona ancheta și cei culpabili oricari ar fi ei, vor fi pedepsiți cu tota asprimea legilor. (Aplause prelungite). D. președinte comunică ordinea hlei. D. Gr. Ștefănescu, raportorul comitetului delegaților, citește raportul și proiectul de lege relativ la modificarea proiectului de lege al Regiei monopolui și Sărei. Discuția generală se declară deschisă. D. vice-președinte Al. Orăscu ocupă fotoliul președințial. Legea se ia in considerație. Se citește art. 12 din proiect și se votează. Se citește art. 13 modificat de comitetul delegaților. D. I. Lerescu face oarecari observațiuni și întreabă care este mai mare, ministru de finanțe sau directorul general al regiei. D. general S. Fălcoianu combate modificarea făcută. D. raportor respunde că numai cei pănă la 100 lei se numește de directorul general. D. Meitani (zice că acesta lege nu pate să fie aplicabilă și că d-sa este contra acestei legi, pentru care propune un amendament. D. vice-președinte intreba dacă sunt 5 don senatori cari susțin amendamentul. Constatânduse că nu sunt, amendamentul se înlătură. D. ministru de finance, C. Nacu, are cuvântul și răgă să i se comunice care