Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-06-11 / nr. 66

i sunt modificările introduse, căci d-sa a fost ocupat la Cameră. D. raportor răspunde că modificări s’a făcut numai la art. 13, care este in dis­cuție. D. ministru de finance regretă că n’a fost de la începutul ședinței. D-sa arată motivele pentru cari s’a făcut acestă lege. La ora 4 p. m. ședința urman­ă. Ședința de la 9 iunie 1886. Președința principelui D. Ghica. Pre­­senți 68 dd. senatori. D. președinte comunică ordinea grilei între care e și interpelarea d-lui I. Isvo­­ranu, adresată d lui ministru de interne, care nu este present. D. Isvoranu cere cuvântul în chestie de regulament și zice că regulamentul pre­vede că are dreptul a desvolta interpe­larea in termen de 3­­ zile după ce o a­­nunță. Deci întrebă de ce guvernul nu respunde regulat la interpelări și declară că dacă se va întâmpla să fie atins de vre­un bătăuși va aplica «cu dobândă acele lovituri pe spinarea miniștrilor*. (D-nii senatori protestază). D. președinte cere de la d. Isvoranu să-și retracteze cuvintele cari nu sunt demne de un senator. D. Isvoranu dă explicațiuni că a înțe­les că numai atunci când bătăile ar veni de la omeni puși de miniștri! ? se va în­­torce nu in contra instrumentelor ci in contra autorităților morale. D. președinte consultă Senatul care in­­cuviințeza a chema la ordine pe d. I. Is­­voranu. D. ministru al lucrărilor publice mul­­țumesce majorităței Senatului pentru de­­saprobarea ce a dat cuvintelor d-lui Is­voranu. Declară apoi că guvernul nu fuge de interpelări, și că mâne d. Isvoranu pare să-și desvolte interpelarea. D. I. Lerescu propune că cuvintele d­­lui Isvoranul să nu se tracă in procesul verbal. Se cere închiderea discuțiunei care se aprobă de Senat trecând la ordinea zilei. D. președinte comunică că la ordinea ț­ilei sunt petițiuni și indigenate, dar în secțiuni sunt mai multe proiecte de lege cari trebuiesc cercetate. D-sa pune la vot trecerea in secțiuni și se aprobă de Senat. Se ridică ședința la 3 ore juni, trecând doi senatori in secțiuni și anunțându se pe mâni ședința publică. Regele au asistat buni la exame­nele de la liceul Sf. Sava. Mitropolitul primat e tot bolnav. Duminica i­e’a făcut un consult. Aflăm că pentru expediția indus­triala ce nu va face de form­ă la Cra­iova, con­una Craiovei a dat 8000 lei și consiliu­i județului Dolj 5000 lei. D. Grigorie M. Suțu este autorizat a primi și purta însemnele de Mare Cruce ale ordinului «Mântuitorul* ce i s’a con­ferit de către M. S. Regele Helenilor. S’a acordat d-lui locotenent de artile­rie Mihail înalta autorisațiune de a primi și purta însemnele ordinului Sf. Stalislas clasa III, ce i s’a conferit de M. S. Im­­­paratul Juturor Rusielor. S’a acordat d-lui Alexandru Pădeanu înalta autorisațiune de a primi și porta insemnele de ofițer ale ordinului Medjidie, ce i s’a conferit de M. S. imperială Sul­tanul. Sub locotenenții de reservă Stamate Ion și Ghica Ioan de la corpul 4 de armată sau înaintat la gradul de locotenent în același corp de armată. S’a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint sergentului adjutant Cornea Alexandru din regimen­tul 2 roșiori, pentru 12 ani de serviciu neîntrerupt în gradul de sub­ofițer. Fostul locotenent Popescu Ioan, din arma infanteriei, se reintegrează în ca­drele armatei și se chiamă în activitate de serviciu la regimentul 23 dorobanți, pe ziua de 15 Octombre 1885, dată când a fost șters din centrale. D. Islobsky, fost secretar la delegațiu­­nea din Bucuresci este înaintat Agent di­plomatic la Sofia în locul d lui Comander care este numit la Cairo. După cum a hotărît Sinodul, cărțile bi­­ericesci se vor tipări cu litere latine. Procuror in locul d-lui Miclescu, demi­sionat, s’a numit d. G. Mavius. In Paris a fost căsătoria d-nei Alice Alexandri cu d-nul Joe del Valle. D-na Alice Alexandri este fia d-nei Ion Alexandri și nepota ministrului nostru de la Paris. Camera deputaților își a numit dele­gații însărcinați cu studiarea Convențiu­­nei consulare cu Germania, depusă pe biuroul Camerei de d. ministru al aface­rilor străine. Pentru secțiunea I, a fost numit d. Em. Porumbaru; pentru sec­țiunea II, d. A. Papadopolu; pentru sec­țiunea III, d. Ganea ; pentru secțiunea IV, d. Disescu; pentru secțiunea V, d. T Ionescu; pentru secțiunea VI, d. Emil Costinescu și pentru secțiunea VII, d. Corbescu. Toți cei cari vor sa ia parte la esposițiunea cooperatorilor din Craiova, sunt rugați a se înscri la d. D. C. Butculescu 11 strada Clemenții. Pentru farmacișt..—Cocaina hydro­­chlorică, care este trecuta in taxa me­dicamentelor cu BO­lei­gramul, se va taxa pe viitor de către farmaciști cu 10 lei gramul și 1 leu 50 bani de­­ci gramul. Elevii școlei normale din Galați expul­­zați de conferința profesorală au fost er­­t­a­ți de minister și s’au întors la școlă re­­mânănd să se pronunțe din nou confe­rința. La conferință, adaugă «Galații» din cari luăm astă știre, nu vor mai lua par­te d-nn­ Filipide și Radu, nefiind profesori definitivi. D. C. Marcovici, fratele regretatului doctor Marcovici, a făcut societăței stu­denților in medicină o frumoasă donațiune constând din 227 volume, cele mai noui și importante, o bibliotecă de stejar și suma de lei 200 pentru a se complecta diferitele publicațiuni periodice medicale, arătate in catalog. Corpul advocaților din Roman, spune­­ Ziarul local cu același nume, fiind nemul­țumit despre chipul cum se exercită astă­zi deferența reciprocă care se datorește din partea advocatului către magistrați și din partea acestora către advocați, au ho­tărît a se întruni in corpore, Duminică , a curentei, pentru a aviza la măsurile ce sunt de luat pentru prestigiul advocaților, și pentru a se putea preîntimpina o com­plectă discordanță între tribunal și Barou. Ministrul instrucțiunei publice, care este și al Artelor, publică concurs pe­­ Lua de 1 Octombre 1936 pentru catedra de es­tetică și istoria artelor frumóse de la scala de Bele­­rte din Iași Le cere can­didaților a fi licențiați in litere și a­u ur­mat duoi sui cursurile de archeologi, de estetică generală și de filosofie, la vre­una din facultățile străine. Suntem autorizați a afirma țice „Epoca“ că se va procede la o a doua tragere a loteriei Ateneului. Pe lângâ lotul cel mare de 75,000 sau mai găsit intre biletele nevân­­dute încă unul de 1000 și cinci de câte o sută lei. Tragerea acestor câștiguri s’a re­partizat in 126 câștiguri, adică: 1 de 25,000, 30 de 1000, 30 de 500 și 65 de 100. Sâmbătă s’a cerut autorizarea mi­nisterului de interne. Se scrie din Paris jarului ,l’Indépen­­dance, că d-șora Carlota Leria a obținut o audițiune de la D na Miolan-Carvalho, celebra prima donă francesă, care a creat pentru prima oară pe Margareta din «Faust» și care după o carieră din cele mai fru­mose s’a retras anul trecut de pe scena Operei­ Comice, in aplausele întregului Pa­ris. D-na Miolan-Carvalho a felicitat pe d ș0ra Seria pentru vocea și admirabila sa șcală. După consiliere și supt, direcțiu­nea d-nei Carvalho, d-șora Leria va în­­vâța un repertoriu nou pe care îl va cânta la Paris. In noptea de 30 spre 31 Mai trecut, venind de la Târgu­ Ocna po^ta cu 4 cai și voind a trece apa Cașinului, care era forte mare a fost luată de curent și a­­dusâ la marginea apei Trotuș. Aci s’au găsit trăsura stricată și 2 cai morți, iar surugiul nu s’a putut află pâ­nă acum. Duminică a avut loc o ciocnire gros­ Dicâ a unui tren de marfă cu trenul Fulger. CURIERUL TH. BALAS8AN* Ciocnirea s’a întâmplat in apropiere de Chitila. Peste o sută omeni se a­­flau in ambele trenuri. Curățirea căii de vagonele sfărâmate dureza și in momentul de față. Două cadavre au fost ridicate. Sunt piște impiegați ai căiei nestre ferate. D. Nae Ionescu, greu rănit a fost transportat la spi­talul Mavrogheni. Mercuri­oara s’a sinucis un student român de la universitatea din Viena, trâgându’și­ un glonț de revolver in piept. Tinerul se chiamă Silviu Ma­­naragao, e născut la Bosanec in Bu­covina. Intr’o scrisóre ce s’a aflat la dânsul, nefericitul ténor spune, că nu a mai putut duce cu miseria care îl impresara, și pentru aceea și-a rupt firul vieții, înregistrăm tristul cas după foile din Viena. Numerile deputaților cari au votat pen­tru sau contra convenții consulare cu Ger­mania in secții. Secția I.— A votat pentru : Porum­baru Emanoil, Vulturescu, St. Belu, Vi­­zulea, Radu Mihai, C. Dumitrescu. Contra: Butculescu, Oroveanu, Locus­­teanu, Maria Popescu. Abținuți : Ion Marghiloman. Secția II.— Christodulo, contra. Toți cei­l­alți pentru. Secția III— Adoptat fără să se ci­tească. Secția IV.— Contra: N. Fleva, Di­sescu, Șendrea A., Vidrașcu, Vilner, R. Georgescu.­IT. Nica. Secția V.—Pentru : Cămărășescu, Dju­­vara, Tache Ionescu, Marghiloman Ale­xandru, Manoliu, Tătăranu, Melic, Deme­­trian, Draghici NI. Secția VI.— Contra : Varlam, Paladi, Pazu, Peșiacov, Rădulescu. Pentru: V. Georgescu, M. Dinescu, Stănescu, Bossie, E. Cantemir, Urzică. Secția VII.— Contra : I. Roșieanu, P. Străjescu, Șendrea, Nicorescu, Ionescu, Muscă, S. Steriad, Poroineanu. Pentru : Ghica Anastasescu, Teodoranu, Cornea, Mircea (țăran). Abținuți: Maiorescu, Negruți. Acte oficiale. D. Simionescu Ilie s’a numit in func­țiunea de grefier al comisarului regesc de pe lângă consiliul de resbel din corpul 3 de armată. S’a primit in armată cu gradul de me­dic de batalion doctorul Mihail Gheorghe, la vacanța ce este in serviciul spitalelor. S’a numit, in corpul ofițerilor sanitari de reservă cu gradul de medic de bata­­lion stagiar, doctor in medicină Palaur Andrei. Trebue sa supunem in acelaș timp la cunoștința Majestăței Vostre că toți inginerii ministerului se ocupă cu cea mai mare activitate cu lucrările pre­liminarii pentru parcelarea unei noui serii de moșii, in numar de 220, des­tinate asemenea a fi vândute in loturi. Terminând, Sire, acastă scurtă dare de samă, mă cred dator a mulțumi cu recunoștința Majestăței Vostre, in numele tuturor locuitorilor rurali, pen­tru înalta îngrijire și generosele sen­timente ce aveți pentru clasa munci­torilor. (Telegraful.) înstrăinarea bunurilor Statului. D. ministru domeniilor a remis Maj. Sale Regelui următorul raport privitor la aplicarea legei asupra ins­­trainărei bunurilor Statului : Sire. Conformându-ma dorinței ce ați bine-voit a’mi arata, am onore de a supune respectuos la cunoscința Ma­­jestatei Vóstre resultatul aplicațiunei legei asupra inström­arei bunurilor Sta­tului in ceea ce privește ved­erile in loturi. Acest resultat este aratat in toate detaliile lui in tabloul ce am onore de a alatura la acest raport și cu­prinde in total un număr de 43 de moșii, cari s’au vândut la locuitorii rurali. Din aceste moșii s’au vândut ia lo­turi mici din moșiele de câmp o în­tindere de 7.338 hectare. S’au vândut asemenea in loturi, însă în jurul orașelor și cu licitație publică, conform art. 13 din lege, mo­șii in întindere de 2.125 hectare. S’au vândut in sine in corp întreg la un numar de 1.208 locuitori, 21 moșii cu o întindere de 7.009 hec­tare. In total s’a vândut de Stat o în­tindere de 16.472 hectare, pe cari s’a realizat împroprietărirea a 3.262 locuitori. Pe lângă aceste 46 moșii, pentru cari lucrările sunt forte înaintate, vor fi in curând puse la disposițiunea cum­­pârâtorilor în loturi. Bazarul Furnicei Suntem deprinși noi românii a uita cu repeziciune cele bune ca și cele rele. Când societatea „Furnica“ își dă Cstenela în fie­care carnaval de a ne desfăta cu câte unul din acele splen­dide baluri care nu se uită, cu toți alergăm spre a gusta câte­va ore de o suavă petrecere. Insă a doua z Ji totul este dat uitărei. Nimeni nu mai vo­­ește să știe ca Furnicele vastre pe lângă danț și cântec, știu a’și lucra într’un mod atât de industrios și ar­tistic, în cât, pe lângâ că produsele lor sunt eminamente naționale în forma și în fondul lor, apoi pot cura în so­­liditate și frumusețe cu fabricele streine. Ast­fel este uitat astâ­<ji și Bazarul Furnicelor ce se află instalat in calea Victoriei No. 60. Cine­ și-ar aduce aminte de dânsul, cine ar fi român în sufletul și în sân­gele lui in loc de a’și perde vremea prin magazinele strâine, s’ar duce drept curiositate măcar odată pe vară, și cu deosebire est-timp, unde ar vedea că Bazarul Frunilei este aprovizionat a­­cum într’un mod cu deosebire ales și plin de gust. Spre exemplu s’ar ve­dea acolo . 1­. Stofe de rochii de pânză na­­țională în bumbac și borangic țesute cu cea mai mare finețe și dupä di­ferite lzvode. 2. Materii pentru costume bărbă­tești de vară ’de lână și de borangic țesute de călugărițe. 3. Materii pentru îmbrăcat mobile de lână țesute în diferite modeluri naționale. 4. Perdele de bumbac și de lână cu aceleși culori naționale. 5. Prosope, șervete, noi se cali mi~ valisaza in soliditate și eleganță cu pri­te fabricate strâine. 6. Cămăși de pânză națională. 7. Cele mai elegante costume na­ționale pentru domne și copii. Cine are trebuință, cine are bani, cine este român să ințelâgă. (Romania),­ tivă și socială a studiului filosofiei, dreptului constituțional, etc., atunci din faptul că li s’a acordat pănă acum prea puține ore in pro­gramă și că au fost mereu sacrificate, n’ar ur­ma de loc că trebuie să li se ia și puținul ce au și să se complecteze sacrificiul ștergân­­d- le cu totul, ci din contra ar urma ca, în loc de puține ore, ca pănă acum, să li se dea mai multe, și în loc să se lase a fi neglese să se stăruiască asupra importanței lor. Ast­fel dér, rațiunea latentă care a dictat acele conclusiuni, a fost in fond necredința, în folosul și valorea acelor studii reduse din pro­gramă. Dar să cercetăm chestiunea mai d’aprope, considerând fie­care din argumentele de mai sus, mai ales in ce privește materiile filosofice, Moria Invatiam­éntului pMic. (Urmare). Modificarea programei din cursul superior de liceu. Noul proiect de lege șterge din programa școlilor secundare filosofia, dreptul adminis­trativ și economia politică. Și se crede că a­­cesta reducțiune, se pote face fără inconveni­ent.“ Nu se tăgăduiesce importanța obiectelor șterse, dar se găsesce : 1) că numărul orelor destinate lor este prea mic și că în așa puțin timp nu se învăța ni­mic serios; 2) că în fapt ele au fost totdeauna sacrifi­cate, ceia ce ar fi probând negreșit; 3) că nu sunt potrivite pentru acea treptâ de învățământ și 4) că prfesorii secundari nu sunt singuri în stare a pricepe și preda aceste materii. Prin urmare: 1) de­cât să li se acorde puțin timp, mai bine de loc; 2) de câ fie, ca pănă acuma, negrese pe sub mână, să fie d’aci încolo șterse cu totul într’un mod legal, și 3) pentru că nici profesorii, nici elevii nu sunt în stare a se ocupa cu succes, cu aceste materii,—să se lase filosofia în sarcina profe­sorului de religiune, iar dreptul constituțional și administrativ în sarcina profesorului de is­torie. Cât despre economia politică nici nu mai trebuie să vorbim, supresiunea ei din liceu „credem că n’o va combate nimeni.» Acestea sunt, în rezumat, ideile cuprinse în § 32 din Espunerea de motive. Se mai adaugă încă un argument, acela că nici în Germania, țara cea mai înaintată în privința organisărei școlare, nici în Francia, aceste obiecte de stu­diu nu fac parte din programa liceelor. Vom­ cerceta forța acestor argumente. Mai ântăiu, o observațiune prealabilă. Dăcă s’admite cu tot dinadinsul importanța educa­. 1.—Religiunea și Morala. După autorul proiectului, „cursul de filoso­fie cată să se reducă pentru copii din scalele secundare la „curs de morală“. Dar, asociațiu­­nea acestor doua vorbe din urmă, insunând tocmai favorabil, se adauge îndată: „însă e mai folositor pentru scală ca morală să fie fi­rul care pătrunde întregul învățământ, să nu fie morala mai bine învățată din practica zil­nică a ei“. „Cursul de morală este aci forte românesc” și clar înlocuit cu „morala cărței", căreia lipseșce forța educativă; de aceia, în locul ei, se propune învățământul Religiunei, căci: „Religiunea însăși nu este ea în mare parte un adevărat „curs de morală“ ? Acesta definițiune, care după cele de mai sus, nu pare de loc un compliment pentru Religiune, dă a­­cesteia dreptul a moșteni filosofia în tot cur­sul liceal. Nu discut oportunitatea studiului Religiufu­nțu în cursul inferior de liceu. Ca să mă pot pro­nunța asupra acestui punct, îmi trebue să sciu materia și forma învățământului, cât și cum se predă, adică elementele de programă in deta­liu. Atârnă mult de la metodă, pentru ca în­vățământul Religiunei să exercite o influență educătore eficace Dăcă ar fi să se dea prin catechisme, prin demonstrațiuni și raționa­mente, etc., nu se ajunge de loc la resultatul dorit, adică la înm­urirea voinței, la formarea sentimentelor, la înobilirea caracterului, ci la un resultat cu totul contrar, la confusiune in­telectuală și la desgust. Și acesta pentru două cuvinte, luate unul din natura obiectului chiar și altul din natura elevului. Dar să presupunem că se vor ține sumă și de condițiunile subiective și de cele obiective ale unui bun învățământ religios, și ci nu vom avea de zis nimic, din punctul de vedere pe­dagogic, în contra predărei lui în cursul in­ferior , óre nu se găsesce cu cale a se pune coronământul educațiunei morale in cursul su­perior, cum se pune la tote cele­lalte ramuri ? Se crede are superfluu­a duce pănă la capăt firul directiv al voinței și consciinței morale? Oare impulsul luat în cei 4 ani de studiu gim­­nasial fi­ va destul de puternic a resista revo­­luțiunilor psih­ice și fisice, la cari este supus băiatul, sau mai bine zis flăcăiandrul, ajuns în clasa VI a VII și a VIII liceală? Este tocmai vrâsta cea mai critică din viața nostră. O stim cu toții. O tendință către emancipare se ma­nifestă pe totă linia activitaței: o poftă se deș­­tepta iresistibilă d’a pune în discuțiune ches­­i­tiunile odată neîndoiasă ; o necesitate tot atât de puternică d’a nega ori­ce autoritate se nas­­ce, căci se ridică în noi altă autoritate : ra­țiunea. D’aci setea de argumentațiuni, de de­monstrațiuni, de raționamente asupra tuturor materiilor. Este perioda restrăciriior sufletești, care resturnă, detronezi, distruge totul și nu ridică statue de­cât „Rațiunei“. Pentru ce ? și iar pentru ce ? se întrebă spiritul în vrâsta pubertății, și nu se mulțumeșce cu răspunsu­rile date copiilor la aceleași întrebări, nu se mulțumesce c’o vorbă sau explicare ridiculâ. Nu. Tânărul vrea să ințelagă, să explice cazul particular prin o regulă generală, să reducă individualul sub o lege, sâ-și ordineze cunos­­cințele in sisteme organice. Acest impuls e«*“ ! El apare, afară .­­ i când se deștepta alt impuls puternic, acela al vieței sensuale. Proi­lumețe au se recurga in­­văluindu-le în facilități ilustrii, sau făcând ab­stracțiune de ele. Să luăm lucrurile cum sunt, pentru a le întimpina și trata cu mijloce pro­prii naturii lor. Atunci se va întreba tânărul, bună oră , și adică de ce să fac „așa“ și nu altmintrele“. Și în acest „monolog“ se decide de moralitatea sau imoralitatea lui. In acest „așa* și în acest altmintere“ se cuprind sis­temele unor principii de acțiune, sisteme con­duse dor efective. Ce s’a făcut pentru clarifi­carea și determinarea lor ? Li s’a dat, în tot cursul inferior, morala religiosă. Pentru a ho­­tărâ voința să facă binele și să evite răul, s’a pus ca sancțiune, o sancțiune transcendentă : porunca lui D-zeu, recompensa și pedepsa de pe lumea cela­laltă Câtă vreme s’a credut a­­dânc iu aceste lucruri—și odată s’a crezut a­­própe de totă lumea—au fost efective pas la o parte cestiunea, de altmintere forte impor­tantă, deci este moral a nu face binele de­cât de interes și a nu evita răul de­cât de frică. Credința neclintită în o resplată sau o pedepsă sigură silesce în ori­ce cas pe om a se ține de regula stabilită de cel ce răsplătesce și pe­­depsesce. Dar să ne gândim. Atmosfera întrăgă a sca­­lei nu mai împărtășesce acea credință în o re­compensă viitare. Acesta este un fapt, pe care cine­va îl pute aprecia cum va voi, dar de con­testat nu’l pute contesta. Și trebue să ținem socoteli de el. Numai geologia și astronomia, predate și în cursul inferior și desvoltate apoi în cel superior, sunt în stare singure a nasce îndoiala asupra existenței unei sancțiuni trans­cendente, asupra unei viețe pe-o altă lume, a­­supra unei judecăți după marte. Dar nu numai geologia și astronomia, ci tote științele gră­mădesc în mintea studentului fapte peste fapte, argumente peste argumente cari contribuesc pe întrecute la distrugerea fundamentelor mo­ralei religiose. „Hei! de ce să au gust din fructul, dulce sau amar, al cutărui viciu ?“ va întreba tânărul. Ce veți respunde ? Teme-te de D-zeu ? Gândesce-te la iad? Va rîde. Și Ia­tunci?... Dar ce­ va trebui are să stabilim principiul acțiunilor nóstre pe base așa de șu­brede ? Va trebui are să expunem convincțiunile noi-

Next