Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-09-19 / nr. 108
este același ca și limbagiul ținut de generalul Kaulbars, și a cărui substanță v’am telegrafiat c’o ieri. Nota a fost remisă in limba rusască. VS voi trimite mai târziu resumatul. Emoțiunea se mărește aci. Guvernul e întrunit în momentul de față. Se crede că nu se va lua astăzi vreo decisiune. Sofia. 29 sept. era întrunit pentru Consiliul de miniștri a discuta articolele notei oficiale rusesci ce i s’a remis eri, când fu încunoșciințat despre circularea ce a trimis’o generalul Kaulbars agenților din Bulgaria și care a distribuit’o și în oraș. Emoțiunea a fost mare în sânul consiliului. Cu tote astea nu s’a luat încă nici o hotărâre și d’aci până la o nouă întrunire a consiliului ce se va face mâine, se pote produce o schimbare în disposițiunile ce s’a putut constatata aspra, Paris, 29 sept. In discursul ce a pronunțat în banchetul din Toulouse, d. de Freycinet a invitat pe toți republicanii să se unescă, depărtând cestiunile iritante și lucrând la nisce reforme efective, mai cu sumă la îmbunătățirea financelor. Francia voiesce pacea, dar o pace care să nu coste nimic demnității sale. Ea nu voesce se abdice de la rangul său de mare putere. Intre cari cestiuni, intervenirea ei trebuie să fie reservată, dar când interesele sale sunt în joc, acțiunea sa trebuie sa se exerciteze într-un mod energic, și dacă onórea și demnitatea sa ar fi amenințate va trebui să fie gata la orice sacrificiu. Relațiunile Franciei cu marile puteri sunt stabilite pe un picior de considerațiuni mutuale, (aplause). Asupra Gestiunilor coloniale Francia nu voes ce să dobândască noai colonii, dar voes ce să conserve tóte posesiunile sale actuale. CRONICA INTERNA In filele de 9, 10, 11, 12, 13 și 14 curent, MM. II. Regele și Regina au bine-voit a întruni la dejun, la castelul Peleș, pe bd. V. Alexandri, ministru plenipotențiar la Paris, dr. Greceanu, Al. Plagino, ministru plenipotențiar la Roma, I. C. Brătianu președintele consiliului cu familia, general Al. Cernat, comandantul corpului II de armată, I. Calenderu, administratorul domeniilor Coronei, Al. Beldiman, agentul diplomatic la Sofia, colonel N. Bibescu, vice-președintele Senatului, d. și d-na N. Mandrea, membru la înalta Curte de Casație, L. Bartels, ministru D. Sturza, maior Bereșteanu, d-na Maria S. Fălcoianu, d-nii general A. Radovici, Tassani, directorul uzinei de gaz, și Titu Maiorescu. «V. N.» află că M. S. Regele va inspecta pe la 25 a curentei trupele concentrate pentru manevre la Slobozia. De aci M S. se va reintórce și la 28 se va duce la Buzeu unde va asista la manevrele de cavalerie. Acolo Suveranul, care va fi însoțit de d. general Al. Anghelescu, ministru de resbel, va sta două fiite. Luni MM. II. Regele și Regina au primit in audiență pe d. general Radu Mihaiu, ministru al lucrărilor publice. «Epoca» află că d. general Catargiu, a sosit in Capitală pentru a pregăti sosirea M. S Regelui Milan al Serbiei, care dorește a visita pe M.M. N. pe la sfârșitul lunei curente. D. I. C. Brătianu, președintele consiliului, s’a reîntors Luni sara de la Florica. D. prim-ministru a fost primit la gară de do. miniștrii E. Stătescu și general Al. Anghelescu, d. G. Cantacuzino, director general al căilor ferate, d. colonel A. Budișteanu, comandantul pieței, d. D. P. Moruzzi, prefectul Capitalei, d. colonel Obedeanu, prefectul județului, și de dd. deputați N. Constantinescu și Filitis. «V. N.» spune că d. colonel A. Budișteanu, comandantul pieței, in scopul de a procura corpului ofițeresc din Capitală petreceri instructive și in acelaș timp puțin constisitore, a intervenit pe lângă d. ministru de resbel ca toți ofițerii să se bucure de favorea de a plăti prețul pe jumătate la tote representațiunile ce se vor da in Teatrul Național. Propunerea d-lui colonel Budișteanu a fost găsită forte bună de d. ministru de resbel, care a supus-o consiliului de miniștri. După cât suntem informați, d. președinte al consiliului este forte favorabil acestei propuneri, care in curând va fi transformată in fapt. Generalii și ofițerii superiori vor plăti prețul pe jumătate la stal I, iar ofițerii inferiori la stalurile II și III. Acestă dispoziție, pentru care suntem siguri ofițerii vor fi recunoscători inițiatorului ei, d. colonel A. Budișteanu, precum și tuturor acelora cari s’au arătat favorabil ei, va face ca teatrul să fie totdeauna plin. Cu acastă ocasiune ne aducem aminte că pe când bătrânul Franchetti avea antreprisa operei, ofițerii se bucurau de acestă favore și teatrul nu era niciodată deșert. Lunioara s’a întrunit consiliul general al instrucțiunei, sub președința d-lui ministru Sturdza. Comisia alesă din sinul consiliului pentru a propune amendamente la proiectul de lege al d lui Sturdza, și-a presintat raportul său, care nu este decât un nou proiect, alcătuit din articole extrase din proiectul d-lui Sturdza și alte articole noi. Raportor este d. Densușianu. S’a discutat cestiunea de a se sei care anume proiect trebue luat de bază a discuțiunilor. DD. Radu și Caian au susținut că consiliul nu trebue să aibă in vedere decât proiectul d-lui Sturdza ca basă a discuțiunilor, iar raportul comisiei sl-l considere ca amendamente. D. C. C. Dobrescu a combătut pe preopinenți. D. ministru Sturdza a luat cuvântul și a liniștit consiliul, că nu va lăsa să se înlăture nici proiectul de lege nici lucrarea comisiunei și ține să se ia in discuție de o dată amândouă. Consiliul s’a întrunit din nou Mercuri seara. Marți de dimineță, d. D. Sturdza, ministru al intrucțiunei publice și cultelor, însoțit de d. Sp. Haret, secretarul general al ministerului, și de d. arhitect Sâvulescu, a visitat localul Afilului «Elena Domna*, la care s’a adăugat mai multe noui construcțiuni. Sub titlu «Ecouri din Tonkin «Figaro* scrie urmatorele: D. Gănescu, secretarul d-lui Paul Bert, a fost numit comis de reședința clasa întâia in Tonkin, D. Gănescu e fiul al douilea al d-lui Grigorie Gănescu, fost consiler municipal, cunoscutul jurnalist parisian, care in timpul Imperiului a scos jurnalul «Le nain jaune/ in genul și formatul lui «Le Figaro“. După căderea Imperiului, d. Gr. Gănescu s-a retras în viața privată și a încetat și scoterea jurnalului. Sinodul se va convoca la 1 Octombrie; el va avea, între altele, să judece pe un archiereu din Huși a cărui caterisire pentru fapte imorale s’a cerut chiar de cătră ministrul cultelor. Luni s’au început la cercul militar, esamenile de admitere pentru școla militară de la Bistrița. In săptămâna de la 7—18 Sept., populația Capitalei s’a sporit cu indivizi *• s’au născut 121 și au murit 118. Sporul insă revine, ca in totdeauna, evreilor,—cari au avut 20 născuți și 10 morți. Cei mai mulți morți au fost copii până la vrrsta de 5 ani. Direcția generală a serviciului sanitar aduce la cunoștința publică că ministerul de interne pe baza avizului consiliului sanitar a decis ca, pe lângă măsurile cuprinse in publicațiile inserate in „Monitorul oficial“ No. 125 și 131 din 5 și 13 Sept., să se aplice la punctul Vârciorova visita sanitară și călătorilor cari intră in țară pe șosea și desinfectarea bagajelor lor. S’a răspândit știrea cum că holera s’ar fi ivit la Brașov. Soliile oficiale primite chiar de la medicul orașului Brașov declară acesta sorie cu totul falsă. CURIERUL TH, BALASSAN, sunt frumose, excepție de câteva pogone cari au suferit de mană. Luând termenul de mijloc al podgoriei, se pote conta pe o producție de la 200 la 400 decalitri de pogon. Calitatea superiora. Acestă o dăm ca desmințire la cele publicate, că recolta la Odobești, ca și in totu țara nu este mai mult de 45 pănă la 20 vedre de pogon, și că cumpărătorii din străinătate nu au ce cumpăra. Credem că aceste informații ale numitelor ziare sunt inspirate de samsarii ebirei, un scop de a goni pe cumpărătorii din străinătate și a esploata ei pe podgoreni luându-le munca de un an pe un preț de ris, precum au făcut totdeauna. Știrea răspândită in oraș cum că s’ar fi ivit niște cașuri de holeră la spitalul Brâncovenesc este cu desăvârșire falsă. Absolut nici un singur caș nu s’a ivit pănă acum. In noptea zlei de 4—5 septemvrie curent, a căzut zăpadă in mică cantitate pe munții Clăbuca, Zboinea-Verde și Zboinea Nagră din comuna Soveja, care s’a și topit a doua zi mai înainte de orele 11. In noptea urmatóre (5 — 6 septembrie) a căzut brumă in aceeași comună, fără a causa vr’o stricăciune. D. ministru al lucrărilor publice a adresat d-lor prefecți din țară urmatorea circulară: Domnule prefect. In urma mai multor reclamațiuni ce s’a primit la acest minister din partea reserviștilor, cerând a f scutiți de prestațiune, și pentru a se evita pe viitor asemenea reclamațiuni nefondate, vă comunic că legea din 12 Main 1878 scutește pe reserviștii cari au făcut campania din 1877— 1878 numai de darea directă cătră Stat numită «căile de comunicațiune» (mai înainte «bir»), nefiind nici o lege care sa-i scutască de lucrul in natură, prestațiune», cerut la facerea drumurilor vecinale și comunale. Punându-vă în vedere cele de mai sus, sunteți invitat, d-le prefect, a lua măsurile cuvenite in consecință. Primiți, d-le prefect, asigurarea considarațiunei mele. Ministru, B Mihaiu. Citim in «Adevărul» . Primim de la mai mulți podgoreni din Odobești informații, că vine in genere Mișcarea portului Galați pe Ziua de 16 Septembrie. Au sosit: vaporul ,Galatea“, din susul Dunării, cu 2 șlepuri încărcate cu diverse mărfuri ; 5 șlepuri încărcate cu cereale de la Prut; 2 lotce cu pește prospăt de la Tulcea; 2 bărci cu legume din Brăila. Au plecat: vaporul danubian «Friedrich» la Tulcea-Ismail, vaporul «Hildegarde» spre Orșova. Vaporele ruse și austriace maritime nu au sosit din causa carantinei; vaporul poștal danubian, ce trebuia să sosască Luni diminuță din susul Dunării, nu sosise pănă Marți sara. Comisiunea constituită pentru analizarea apelor minerale din țară, compusă din d. dr Bernad și d. profesor chimist C. Șonțu, se află in Slănic de unde, terminând operările la fața locului, va trece, spune »România» peste două zile in Târgul Ocna, acolo se va stabili un cuartier din care va porni spre a visita localitățile din prinpregiur și care au legătură cu studiul complect al Slănicului. De la Târgul-Ocna, comisiunea se va îndrepta spre Piatra, Borka și alte localități. Linia ferată Râmnic-Corabia se construește cu cea mai mare activitate. Se crede că circulația pe dânsa va putea incepe în Ianuarie sau Februarie viitor. Acte Oficiale. D. I. T. Burada, doctor in drept de la facultatea din Bruxelles actual procuror general pe lângă Curtea de apel din Galați, membru la aceiași curte, in locul d-lui I. C. Robescu D C. Sărățeanu, licențiat al facultății juridice din Paris, actual procuror la Curtea de apel din Galați, procuror general pe lângă ajcea curte in locul d-lui I. T. Burada. D. Daniil Zorilă, licențiat al facultății juridice din București, fost prim-procuror la tribunalul de apel din Tulcea, procuror la Curtea de apel din Galați, in locul d-lui Sărățeanu, înaintat. D. G. Nicorescu, licențiat al facultăței juridice din Paris, actual președinte la tribunalul Covurluiu, in aceiași calitate la tribunalul . Vasluiu, in locul d-lui Dim. Cota. D. C. Nicolescu, licențiat al facultăței juridice din București, actual jude instructor la trib. Covurlui, președinte la același trib, in locul d-lui G. Nicorescu, permutat. D. C. Pancu, licențiat al facultăței juridice din Paris, actual procuror la trib. Covurluiu, judecător de instrucțiune la același trib., in locul d-lui Gr. Moisiu. D. N. Giani actual președinte la trib. Dâmbovița, este permutat in aceiași calitate la tribunalul Teleorman, in locul d-lui Dim. Metaxa care trece in postul ocupat de d. N. Giani. D. G. Săvescu, licențiat al facultăței juridice din București, actual judecător al ocolului Sulina, după a sa cerere, in aceiași calitate la ocolul Măcin, in locul remas vacant prin demisionarea d lui Dionisie Craifeleanu. D. Gr. Poenaru, licențiat al facultăței juridice din București, actual judecător al ocolului Mangalia, după a sa cerere, in aceiași calitate la ocolul Sulina, in locul d-lui G. Săvescu, permutat. D. M. Manolescu, prim-procurorul tribunalului Ilfov, e înaintat la rangul de procuror la curtea de apel. In locul d-lui Manolescu e numit d. procuror Gr. Andronescu. D. C. R. Manolescu, secretarul general al ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor, este delegat a aproba și a autoriza cheltueli, a resolva tote chestiunile și semna in numele ministerului tote ordonanțele de plată și orice corespondență pentru tote serviciile publice dependințe de acest minister. D. Dim. Dobrescu, directorul general al domeniilor și pădurilor Statului, este delegat a autoriza cheltueli, a resolva tote chestiunile și a semna in numele ministrului ordonanțele de plată și totă corespondența relativă la serviciile publice dependințe de acest minister, pe tot timpul pănă la întorcerea din concediu a d-lui C. R. Manolescu, secretarul general al ministerului. D. Ch. I. Băsgan este numit agent de controlor al spirtaselor la fabrica Bolintinu-din- Vale din jud. Ilfov, in locul d-lui Th. Popescu, lăsat in disponibilitate, salariul se fixeza pentru fabrica Bolintinu la 250 lei mensual. Sergentul bacalaureat Țeranu Deodat, din bat. 4 vânători, depanând cu succes examenul cerut de legea ofițerilor de reservă, și îndeplinind și celelalte condițiuni cerute de legea de înaintare in armată, s-a înaintat pe Ziua de 16 Sept. 1886, la gradul de sub-locotenent in reservă, la corpul 3 de armată. Se deschide pe suma ministerului de resbel un credit estraordinar de lei 54,489, necesar pentru achitarea costului pulberei de resbel urnisată de concesiunea pulberărei pănă la 31 Martie 1886. D. N. G. Mihalcea, actual șef de circumscripțiune in serviciul regiei monopolului tutunurilor și sărei, este numit in funcțiunea de șef de circumscripțiune vamală, in locul d-lui Ion Marinescu Dulugea demisionat. CRONICA ESTERNA Germania si Austria. Foile oficiase germane, mai ales „Norddeutsche Alig. Zeitung« și-au aratat mai dăunăzi nemulțumirea in termeni cam aspri, că presa vieneză cuteza a critica și a desaproba ultima schimbare la față a politicei prințului Bismark Numita fóe ajunge chiar să amenințe zicând, că și cei mai buni amici și aliați pot deveni în scurt timp dușmani unul altuia. La acestea »Tagblatt« din Viena respunde cam în modul următor: Nimic nu pote opri pe »Nord. Alig. Zeitung« de a se năpusti cu o furie grozavă asupra tuturor acelora care îndrăznesc a se gândi nu numai la interesele germane, ci și la interesele statului lor (austriac) Organul cancelarului îndrepteză astăzi cătră »Tagblatt« și cătră »Neue Freue Presse« unul din acele zeci dușuri, cu care avea obicei altă dată să gratifice presa franceză. Acum nu mai e Franța, ci Austria este cea »împroșcată« ; acum monarhia austro-ungară a devenit obiectul nemulțumirei organelor prințului Bismark. De ce ? Pentru că ne-am permis a fi de altă părere asupra politicei cancelarului german, de cum ar fi dorit cei din Berlin. Dar óre suntem noi ținuți a asculta de lozinca ce se dă un biuroul de presă din Berlin ? Trebue să tăcem, trebue are să ne ascundem părerile și temerile nóstre, când aceste ne rod la inimă, spre a nu perde cumva favorea și grația puternicei prese din Berlin ? E absurdă aserțiunea din »Nord. Alig. Zeitung« că atitudinea foilor austro-ungare ar putea tulbura alianța ce există de atâța ani între Germania și Austro-Ungaria. Merită dispreț însă bănuiala ce aruncă asupră-ne, că servim interesele altora, iar nu ale patriei nóstre. Nu primim nici de la însuși prințul Bismark povață, cum trebue să ne fie patriotismul. Cu atât mai puțin permitem să ni se dea o asemenea povară din partea »reptiielor dresate“ ale biuroului de presă din Berlin. Vom face fără frică ceea ce ne impune datoria nostră și—sănătate bună!.. Bulgaria Ia «N. Fr. Presse» găsim urmatorea telegramă ce i se trimite din Petersburg cu data de 25 Sept.. Ziarele cer necurmat o intervenire energică contra regenței bulgare, care prin procedări cum a fost acela a arderei drapelelor, fără ca să se ridice in contra vreo obiecțiune din partea Rusiei, inspiră Bulgarilor convingerea că totul s’a făcut cu consimțimântul Rusiei fiasco complect misiunei diplomatice a generalului Kaulbars. In orice caz însărcinarea sa se va mărgini, după cum se prevede d’a sprijini cu energie cererile cabinetului din Petersburg și d’a cunoște bine adevărata stare de lucruri, spre a înlesni astfel guvernului său luarea de măsuri nemerite. Guvernul însă, după cum se asigură, pune in generalul Kaulbars speranța că va înțelege a preintiraprin trebuința unei ocupațiuni, a cărei însemnătate tocmai acum încep a o pricepe cei de pe aici. Ei s’au convins acum că numai o ivire a uniformelor rusești in Bulgaria nu va schimba întru nimic starea lucrurilor, și de aceia nici nu se dă ascultare sfatului d-lui Ratkow d’a se »trimite in Bulgaria un comisar cu un număr de lictori«, pănă ce nu vor fi sleite mai întăiu tóte mijlocele pacinice pentru restabilirea influenței rusești. Se pote spune acum cu orecare siguranță că misiunea generalului Kaulbars nu conține nimic care ar putea să jigurască interesele comune ale puterilor învecinate; ca cea mai bună dovadă despre acesta pate servi limbagiul aspru al d-lui Katkov, care este atât de ușurel de a pretinde trimiterea unui comisar rus in Bulgaria, nu tocmai pentru că astfel cere situațiunea din Bulgaria, ci mai mult spre a se lămuri intrucât Rusia pate conta pe puterile vecine. Prin cercurile politice se respinge acastă pretențiune , cu observațiunea, că o intervenire militară a Rusiei ar pune pe noul principe cu totul in neputință, și pentru mai mulți ani încă, d’a resolva cestiunea bulgară, ceia ce n’ar fi nici cum în avantagiul Rusiei. Se vorbește că generalul Kaulbars va face următorele propuneri guvernului bulgar : 1) . Suspendarea stărei de asediu. 2) . Liberarea arestaților politici. 3) . Amânarea întrunirei marei Scupcine. CRONICA LOCALA *** (Sosif). Ca trenul de Mercuri sara de la orele 10 a sosit in orașul nostru I. P. Sa Iosif Mitropolitul Moldovei, întorcânduse de la Peatra. La gară era primit de un numeros cler al orașului. *** (Numiri). Dl. Anton Suciu licențiat al facultăței de drept din Iași, actual supleant la Curtea de Apel din Galați este numit în aceeași calitate la Curtea de Apel din Iași, în locul dlui N. Prisăceanu, demisionat. *** (Curtea cu Jurați). Luni in 15 curent s’a deschis curtea cu jurați din localitate, sub Președința d lui Sisman și a d-lor Membri Paraschiv și Morțun.— 4 In acea zi era să se judece pe individul Dimitrie Huză, procesul s’a amânat.— Marți in 16 curent a judecat pe indivizii, Gh. Unguru, D. Liteanu și Th. Schanteau, pentru faptul de furt. Jurații au dat un verdict afirmativ. Curtea au condemnat pe indivizii sus numiți la câte 6 ani de reclusiune și la 50 lei in solidam dispăgubiri civile, sentința este ca drept de recurs.—Mercuri in 17 curent, era sa se judece procesul lui Nuhăm sin Avram, inculpat pentru otrăvire, procesul s’a amânat, pentru zea de 23 curent, din causa lipsei de marfuri.—Joi in 18 curent, Curtea a judecat fără jurați, fiind procese de contumațiune, s’a judecat in lipsă, pe inculpații Vasile Țâgănica, Ion Fântânarul, Gh. Zaharia și Ion a Babe pentru tâlhărie, sau condemnat la 6 ani de reclusiune și 10 lei la dispagubire procedurei.—Pe Cost. N. Cheli Z‘S a Dochiței p. tâlhărie la condemnat la 5 ani de reclusiune și 5 lei la dispagubire procedurei.—Azi Vineri se va judeca procesul lui Vasile Dimitru, pentru tâlhărie.—Mâine Sâmbătă se va judeca procesul lui Dimitrie Buză pentru dare de foc. .„.(Sfințirea Bisericei Talpălării). Duminică la 21 a. c. luni Septembre se va sfinți Biserica Talpalarii , din localitate, care s’a reparat internă radical. Pictura a fost esecutată de cătră d. Profesor N. Roteanu, care a copiat din tablouri mari operile celor mai însemnați maiștri. Stilul bizantin a fost mai în totul înlăturat, și putem Zice că și biserica Talpalarii este una din bisericele cele mai frumose din Iași.* (Accident). Eri, Joi s’a întâmplat o nenorocire, niște lucrători ce dărâma o zidire din ograda bisericei Bărboi, s’a dărâmat un perete și la anul a spart capul și la altul ia sfarmat șelile, nenorociții iau transportat îndată la spital.* (Contrabandă). Trenul din străinătate ce a fost sosit Marț sara la Ițcani, viind de la Viena și familia lui Adolf Herman, arnicar din Brăila, sa prins de către lacsatorii vamei români Lazarovici și Hociung, o contrabandă de 27 ornici de aur și argint, la nevasta lui Adolf cu numele de Sofie, într’un brâu ce era încinsă pe dedesuptul rochiei, ornicele s’au confiscat și ea sa dat sub judecată. /* (Viață lungă). In naptea de 17.^ curent a murit D-na Chirilța Gheorghiu, din disp. a V strada Cuza Vodă No. 44, din orașul nostru, in etate de 100 ani, văduvă.—Avis celor ce se tem de marte!„.(Catastrofa din Grecia). Cutremur, acest flagel destrugător al naturii, își-a făcut și pentru astă dată mii de victime.— La 16 August, a fost în Grecia un cutremur de pământ cu o sguduitură așa de violentă, încât a fost o catastrofă care a întrecut pe acele de la Ischia (Italia), de la Ring-Teatru (Viena) etc. și la care catastrofă peste două mii de ființe omenești au rămas fără simțire sub dărâmăturile clădirilor și alte mii sunt rănite. La patruzeci de orașe și orășele ce aveau clădiri forte frumóse, făcute cu sirguința victimelor, Într’o secundă au fost prefăcute în niște movili de ruini, încât acum mulțime nenumărată, rude de ale acelor ce’șiau găsit mortea la acestă catastrofă, au rămas sub bolta cerului fără nici o rază de speranță încă, de a’și găsi vr’un adăpost. De aceea, noi din partene, nu ne îndoim că orice om, fie cu simț patriotic pentru națiunea elenă, fie cu un simț uman, nu se va înlătura, ci va căuta să aline