Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-09-19 / nr. 108

este același ca și limbagiul ținut de ge­neralul Kaulbars, și a cărui substanță v’am telegrafiat c’o ieri. Nota a fost remisă in limba rusască. VS voi­ trimite mai târziu resumatul. Emoțiunea se mărește aci. Guvernul e întrunit în momentul de față. Se crede că nu se va lua astăz­i vre­o decisiune. Sofia. 29 sept. era întrunit pentru Consiliul de miniștri a discuta articolele notei oficiale rusesci ce i s’a remis eri, când fu încunoșciințat despre circularea ce a trimis’o generalul Kaulbars agenților din Bulgaria și care a distribuit’o și în oraș. Emoțiunea a fost mare în sânul con­siliului. Cu tote astea nu s’a luat încă nici o hotărâre și d’aci până la o nouă întru­nire a consiliului ce se va face mâine, se pote produce o schimbare în disposițiu­­nile ce s’a putut constatata aspra, Paris, 29 sept. In discursul ce a pro­nunțat în banchetul din Toulouse, d. de Freycinet a invitat pe toți republicanii să se unescă, depărtând cestiunile iritante și lucrând la nisce reforme efective, mai cu sumă la îmbunătățirea financelor. Francia voiesce pacea, dar o pace care să nu coste nimic demnității sale. Ea nu vo­­esce se abdice de la rangul său de mare putere. In­tre­ cari cestiuni, intervenirea ei trebuie să fie reservată, dar când in­teresele sale sunt în joc, acțiunea sa tre­buie sa se exerciteze într-un mod energic, și dacă onórea și demnitatea sa ar fi a­­menințate va trebui să fie gata la ori­ce sacrificiu. Relațiunile Franciei cu marile puteri sunt stabilite pe un picior de considera­­țiuni mutuale, (aplause). Asupra Gestiu­nilor coloniale Francia nu voes ce să do­­bândască noai colonii, dar voes ce să con­serve tóte posesiunile sale actuale. CRONICA INTERNA In filele de 9, 10, 11, 12, 13 și 14 curent, MM. II. Regele și Regina au bi­­ne-voit a întruni la dejun, la castelul Pe­­leș, pe bd. V. Alexandri, ministru pleni­potențiar la Paris, dr. Greceanu, Al. Pla­­gino, ministru plenipotențiar la Roma, I. C. Brătianu președintele consiliului cu fa­milia, general Al. Cernat, comandantul corpului II de armată, I. Calenderu, ad­ministratorul domeniilor Coronei, Al. Bel­­diman, agentul diplomatic la Sofia, colo­nel N. Bibescu, vice-președintele Senatu­lui, d. și d-na N. Mandrea, membru la înalta Curte de Casație, L. Bartels, minis­tru D. Sturza, maior Bereșteanu, d-na Maria S. Fălcoianu, d-nii general A. Ra­­dovici, Tassani, directorul uzinei de gaz, și Titu Maiorescu. «V. N.» află că M. S. Regele va in­specta pe la 25 a curentei trupele con­centrate pentru manevre la Slobozia. De aci M S. se va reintórce și la 28 se va duce la Buzeu unde va asista la manevrele de cavalerie. Acolo Suveranul, care va fi însoțit de d. general Al. Anghelescu, ministru de resbel, va sta două fiite. Luni MM. II. Regele și Regina au primit in audiență pe d. general Radu Mihaiu, ministru al lucrărilor publice. «Epoca» află că d. general Catargiu, a sosit in Capitală pentru a pregăti so­sirea M. S Regelui Milan al Serbiei, care dorește a visita pe M.M. N­­. pe la sfârșitul lunei curente. D. I. C. Brătianu, președintele con­siliului, s’a reîntors Luni sara de la Florica. D. prim-ministru a fost primit la gară de do. miniștrii E. Stătescu și general Al. Anghelescu, d. G. Canta­­cuzino, director general al căilor fe­rate, d. colonel A. Budișteanu, coman­dantul pieței, d. D. P. Moruzzi, pre­fectul Capitalei, d. colonel Obedeanu, prefectul județului, și de dd. depu­tați N. Constantinescu și Filitis. «V. N.» spune că d. colonel A. Bu­dișteanu, comandantul pieței, in scopul de a procura corpului ofițeresc din Capitală petreceri instructive și in acelaș timp pu­țin constisitore, a intervenit pe lângă d. ministru de resbel ca toți ofițerii să se bucure de favorea de a plăti prețul pe ju­mătate la tote representațiunile ce se vor da in Teatrul Național. Propunerea d-lui colonel Budișteanu a fost găsită forte bună de d. ministru de resbel, care a supus-o consiliului de mi­niștri. După cât suntem informați, d. preșe­dinte al consiliului este forte favorabil a­­cestei propuneri, care in curând va fi tran­sformată in fapt. Generalii și ofițerii superiori vor plăti prețul pe jumătate la stal I, iar ofițerii inferiori la stalurile II și III. Acestă dispoziție, pentru care suntem siguri ofițerii vor fi recunoscători iniția­torului ei, d. colonel A. Budișteanu, pre­cum și tuturor acelora cari s’au arătat fa­vorabil ei, va face ca teatrul să fie tot­­dea­una plin. Cu acastă ocasiune ne aducem aminte că pe când bătrânul Franchetti avea an­­treprisa operei, ofițerii se bucurau de a­­cestă favore și teatrul nu era nici­odată deșert. Luni­oara s’a întrunit consiliul general al instrucțiunei, sub președința d-lui mi­nistru Sturdza. Comisia alesă din sinul consiliului pen­tru a propune amendamente la proiectul de lege al d lui Sturdza, și-a presintat ra­portul său, care nu este de­cât un nou proiect, alcătuit din articole extrase din proiectul d-lui Sturdza și alte articole noi. Raportor este d. Densușianu. S’a discutat cestiunea de a se sei care anume proiect trebue luat de bază a dis­­cuțiunilor. DD. Radu și Caian au susținut că con­siliul nu trebue să aibă in vedere de­cât proiectul d-lui Sturdza ca basă a discu­­țiunilor, iar raportul comisiei sl-l consi­dere ca amendamente. D. C. C. Dobrescu a combătut pe pre­opinenți. D. ministru Sturdza a luat cuvântul și a liniștit consiliul, că nu va lăsa să se în­lăture nici proiectul de lege nici lucrarea comisiunei și ține să se ia in discuție de o dată amândouă. Consiliul s’a întrunit din nou Mercuri seara. Marți de dimineță, d. D. Sturdza, mi­nistru al intrucțiunei publice și cultelor, însoțit de d. Sp. Haret, secretarul gene­ral al ministerului, și de d. arhitect Sâ­­vulescu, a visitat localul Afilului «Elena Domna*, la care s’a adăugat mai multe noui construcțiuni. Sub titlu «Ecouri din Tonkin­ «Fi­garo* scrie urmatorele: D. Gănescu, secretarul d-lui Paul Bert, a fost numit comis de reședința clasa în­tâia in Tonkin, D. Gănescu e fiul al douilea al d-lui Grigorie Gănescu, fost consiler municipal, cunoscutul jurnalist parisian, care in tim­pul Imperiului a scos jurnalul «Le nain jaune/ in genul și formatul lui «Le Fi­garo“. După căderea Imperiului, d. Gr. Gănescu s-a retras în viața privată și a încetat și scoterea jurnalului. Sinodul se va convoca la 1 Octom­brie; el va avea, între altele, să ju­dece pe un archiereu din Huși a că­rui caterisire pentru fapte imorale s’a cerut chiar de cătră ministrul cultelor. Luni s’au început la cercul militar, esamenile de admitere pentru școla militară de la Bistrița. In săptămâna de la 7—18 Sept., populația Capitalei s’a sporit cu­­ in­divizi *• s’au născut 121 și au murit 118. Sporul insă revine, ca in tot­­deauna, evreilor,—cari au avut 20 năs­cuți și 10 morți. Cei mai mulți morți au fost copii până la vrrsta de 5 ani. Direcția generală a serviciului sa­nitar aduce la cunoștința publică că ministerul de interne pe baza avizu­lui consiliului sanitar a decis ca, pe lângă măsurile cuprinse in publicațiile inserate in „Monitorul oficial“ No. 125 și 131 din 5 și 13 Sept., să se apli­ce la punctul Vârciorova visita sani­tară și călătorilor cari intră in țară pe șosea și desinfectarea bagajelor lor. S’a răspândit știrea cum că holera s’ar fi ivit la Brașov. Soliile oficiale primite chiar de la medicul orașului Brașov declară a­­cesta sorie cu totul falsă. CURIERUL TH, BALASSAN, sunt frumose, excepție de câte­va pogone cari au suferit de mană. Luând termenul de mijloc al podgoriei, se pote conta pe o producție de la 200 la 400 decalitri de pogon. Calitatea su­periora. Acestă o dăm ca desmințire la cele publicate, că recolta la Odobești, ca și in totu țara nu este mai mult de 45 pănă la 20 vedre de pogon, și că cum­părătorii din străinătate nu au ce cum­păra. Credem că aceste informații ale nu­mitelor ziare sunt inspirate de samsarii ebirei, un scop de a goni pe cumpărătorii din străinătate și a esploata ei pe pod­goreni luându-le munca de un an pe un preț de ris, precum au făcut tot­deauna. Știrea răspândită in oraș cum că s’ar fi ivit niște cașuri de holeră la spitalul Brâncovenesc este cu desăvârșire falsă. Absolut nici un singur caș nu s’a ivit pănă acum. In noptea z­lei de 4—5 septemvrie cu­rent, a căzut zăpadă in mică cantitate pe munții Clăbuca, Zboinea-Verde și Zboinea Nagră din comuna Soveja, care s’a și to­pit a doua zi mai înainte de orele 11. In noptea urmatóre (5 — 6 septembrie) a că­zut brumă in aceeași comună, fără a causa vr’o stricăciune. D. ministru al lucrărilor publice a a­­dresat d-lor prefecți din țară urmatorea circulară: Domnule prefect. In urma mai multor reclamațiuni ce s’a primit la acest minister din partea reser­­viștilor, cerând a f scutiți de prestațiune, și pentru a se evita pe viitor asemenea reclamațiuni nefondate, vă comunic că le­gea din 12 Main 1878 scutește pe reser­­viștii cari au făcut campania din 1877— 1878 numai de darea directă cătră Stat numită «căile de comunicațiune» (mai îna­inte «bir»), nefiind nici o lege care sa-i scutască de lucrul in natură­­, prestațiune»­, cerut la facerea drumurilor vecinale și comunale. Punându-vă în vedere cele de mai sus, sunteți invitat, d-le prefect, a lua măsu­­­­­­rile cuvenite in consecință. Primiți, d-le prefect, asigurarea consi­­darațiunei mele. Ministru, B Mihaiu. Citim in «Adevărul» . Primim de la mai mulți podgoreni din­­ Odobești informații, că vin­e in genere Mișcarea portului Galați pe Ziua de 16 Septembrie. Au sosit: vaporul ,Galatea“, din susul Dunării, cu 2 șlepuri încărcate cu diverse mărfuri ; 5 șlepuri încărcate cu cereale de la Prut; 2 lotce cu pește prospăt de la Tulcea; 2 bărci cu legume din Brăila. Au plecat: vaporul danubian «Frie­drich» la Tulcea-Ismail, vaporul «Hilde­garde» spre Orșova. Vaporele ruse și austriace maritime nu au sosit din causa carantinei; vaporul poștal danubian, ce trebuia să sosască Luni di­­minuță din susul Dunării, nu sosise pănă Marți sara. Comisiunea constituită pentru analizarea a­­pelor minerale din țară, compusă din d. dr Bernad și d. profesor chimist C. Șonțu, se află in Slănic de unde, terminând operările la fața locului, va trece, spune »România» peste două zile in Târgul­ Ocna, acolo se va stabili un cuartier din care va porni spre a visita loca­litățile din prin­pregiur și care au legătură cu studiul complect al Slănicului. De la Târgul-Ocna, comisiunea se va îndrepta spre Piatra, Borka și alte localități. Linia ferată Râmnic-Corabia se construește cu cea mai mare activitate. Se crede că cir­culația pe dânsa va putea incepe în Ianuarie sau Februarie viitor. Acte Oficiale. D. I. T. Burada, doctor in drept de la fa­cultatea din Bruxelles actual procuror gene­ral pe lângă Curtea de apel din Galați, mem­bru la aceiași curte, in locul d-lui I. C. Ro­bescu D C. Sărățeanu, licențiat al facultății ju­ridice din Paris, actual procuror la Curtea de apel din Galați, procuror general pe lângă a­­j­cea curte in locul d-lui I. T. Burada. D. Daniil Zorilă, licențiat al facultății juri­­­­dice din București, fost prim-procuror la tri­bunalul de apel din Tulcea, procuror la Cur­tea de apel din Galați, in locul d-lui Sără­­țeanu, înaintat. D. G. Nicorescu, licențiat al facultăței ju­ridice din Paris, actual președinte la tribuna­lul Covurluiu, in aceiași calitate la tribunalul . Vasluiu, in locul d-lui Dim. Cota. D. C. Nicolescu, licențiat al facultăței juri­­­­dice din București, actual jude instructor la trib. Covurlui, președinte la același trib, in locul d-lui G. Nicorescu, permutat. D. C. Pancu, licențiat al facultăței juridice din Paris, actual procuror la trib. Covurluiu, judecător de instrucțiune la același trib., in locul d-lui Gr. Moisiu. D. N. Giani actual președinte la trib. Dâm­­bovița, este permutat in aceiași calitate la tri­bunalul Teleorman, in locul d-lui Dim. Metaxa care trece in postul ocupat de d. N. Giani. D. G. Săvescu, licențiat al facultăței juridi­ce din București, actual judecător al ocolului Sulina, după a­ sa cerere, in aceiași calitate la ocolul Măcin, in locul remas vacant prin de­­misionarea d­­ lui Dionisie Craifeleanu. D. Gr. Poenaru, licențiat al facultăței juri­dice din București, actual judecător al ocolu­lui Mangalia, după a sa cerere, in aceiași ca­litate la ocolul Sulina, in locul d-lui G. Să­vescu, permutat. D. M. Manolescu, prim-procurorul tribuna­lului Ilfov, e înaintat la rangul de procuror la curtea de apel. In locul d-lui Manolescu e numit d. procu­ror Gr. Andronescu. D. C. R. Manolescu, secretarul general al ministerului agriculturei, industriei, comerciu­­lui și domeniilor, este delegat a aproba și a autoriza cheltueli, a resolva tote chestiunile și semna in numele ministerului tote ordonanțele de plată și ori­ce corespondență pentru tote serviciile publice dependințe de acest minister. D. Dim. Dobrescu, directorul general al do­meniilor și pădurilor Statului, este delegat a autoriza cheltueli, a resolva tote chestiunile și a semna in numele ministrului ordonanțele de plată și totă corespondența relativă la servi­ciile publice dependințe de acest minister, pe tot timpul pănă la întorcerea din concediu a d-lui C. R. Manolescu, secretarul general al ministerului. D. Ch. I. Băsgan este numit agent de­ con­­trolor­ al spirtaselor la fabrica Bolintinu-din- Vale din jud. Ilfov, in locul d-lui Th. Popescu, lăsat in disponibilitate, salariul se fixeza pen­tru fabrica Bolintinu la 250 lei mensual. Sergentul bacalaureat Țeranu Deodat, din bat. 4 vânători, depanând cu succes examenul cerut de legea ofițerilor de reservă, și înde­plinind și cele­lalte condițiuni cerute de legea de înaintare in armată, s-a înaintat pe Ziua de 16 Sept. 1886, la gradul de sub-locotenent in reservă, la corpul 3 de armată. Se deschide pe suma ministerului de resbel un credit estraordinar de lei 54,489, necesar pentru achitarea costului pulberei de resbel urnisată de concesiunea pulberărei pănă la 31 Martie 1886. D. N. G. Mihalcea, actual șef de circum­­scripțiune in serviciul regiei monopolului tu­tunurilor și sărei, este numit in funcțiunea de șef de circumscripțiune vamală, in locul d-lui Ion Marinescu Dulugea demisionat. CRONICA ESTERN­A Germania si Austria.­­ Foile oficiase germane, mai ales „Norddeut­sche Alig. Zeitung« și-au aratat mai dăunăzi nemulțumirea in termeni cam aspri, că presa vieneză cuteza a critica și a desaproba ultima schimbare la față a politicei prințului Bismark Numita fóe ajunge chiar să amenințe zicând, că și cei mai buni amici și aliați pot deveni în scurt timp dușmani unul altuia. La acestea »Tagblatt« din Viena respunde cam în modul următor: Nimic nu pote opri pe »Nord. Alig. Zeitung« de a se năpusti cu o furie grozavă asupra tu­turor acelora care îndrăznesc a se gândi nu numai la interesele germane, ci și la interese­le statului lor (austriac) Organul cancelarului îndrepteză astăzi cătră »Tagblatt« și cătră »Neue Freue Presse« unul din acele zeci du­șuri, cu care avea obicei altă dată să gratifi­ce presa franceză. Acum nu mai e Franța, ci Austria este cea »împroșcată« ; acum monar­hia austro-ungară a devenit obiectul nemulțu­­mirei organelor prințului Bismark. De ce ? Pentru­ că ne-am permis a fi de altă părere asupra politicei cancelarului german, de cum ar fi dorit cei din Berlin. Dar óre suntem noi ți­nuți a asculta de lozinca ce se dă un biuroul de presă din Berlin ? Trebue să tăcem, trebue are să ne ascundem părerile și temerile nós­­tre, când aceste ne rod la inimă, spre a nu perde cum­va favorea și grația puternicei pre­se din Berlin ? E absurdă aserțiunea din »Nord. Alig. Zeitung« că atitudinea foilor austro-un­­gare ar putea tulbura alianța ce există de a­­tâța ani între Germania și Austro-Ungaria. Merită dispreț însă bănuiala ce aruncă asu­­pră-ne, că servim interesele altora, iar nu ale patriei nóstre. Nu primim nici de la însu­și prințul Bismark povață, cum trebue să ne fie patriotismul. Cu atât mai puțin permitem să ni se dea o asemenea povară din partea »rep­­tii­elor dresate“ ale biuroului de presă din Berlin. Vom face fără frică ceea ce ne impune datoria nostră și—sănătate bună!.. Bulgaria Ia «N. Fr. Presse» găsim urmatorea telegramă ce i se trimite din Petersburg cu data de 25 Sept.. Ziarele cer necurmat o intervenire energică contra regenței bulgare, care prin procedări cum a fost acela a arderei drapelelor, fără ca să se ridice in contra vre­o obiecțiune din partea Rusiei, inspiră Bulgarilor convingerea că totul s’a făcut cu consimțimântul Rusiei fi­asco complect misiunei diplomatice a genera­lului Kaulbars. In ori­ce caz însărcinarea sa se va mărgini, după cum se prevede d’a spri­jini cu energie cererile cabinetului din Peter­sburg și d’a cunoște bine adevărata stare de lucruri, spre a înlesni ast­fel guvernului său luarea de măsuri nemerite. Guvernul însă, du­pă cum se asigură, pune in generalul Kaul­bars speranța că va înțelege a preintiraprin trebuința unei ocupațiuni, a cărei însemnătate tocmai acum încep a o pricepe cei de pe aici. Ei s’au convins acum că numai o ivire a uni­formelor rusești in Bulgaria nu va schimba întru nimic starea lucrurilor, și de aceia nici nu se dă ascultare sfatului d-lui Ratkow d’a se »trimite in Bulgaria un comisar cu un nu­măr de lictori«, pănă ce nu vor fi sleite mai întăiu tóte mijlocele pacinice pentru restabili­rea influenței rusești. Se pote spune acum cu ore­care siguranță că misiunea generalului Kaulbars nu conține nimic care ar putea să jigurască interesele comune ale puterilor în­vecinate; ca cea mai bună dovadă despre a­­cesta pate servi limbagiul aspru al d-lui Kat­kov, care este atât de ușurel de a pretinde tri­miterea unui comisar rus in Bulgaria, nu toc­mai pentru că ast­fel cere situațiunea din Bul­garia, ci mai mult spre a se lămuri intru­cât Rusia pate conta pe puterile vecine. Prin cer­curile politice se respinge acastă pretențiune ,­ cu observațiunea, că o intervenire militară a­­ Rusiei ar pune pe noul principe cu totul in neputință, și pentru mai mulți ani încă, d’a resolva cestiunea bulgară, ceia ce n’ar fi nici cum în avantagiul Rusiei. Se vorbește că generalul Kaulbars va face următorele propuneri guvernului bulgar : 1) . Suspendarea stărei de asediu. 2) . Liberarea arestaților politici. 3) . Amânarea întrunirei marei Scupcine. CRONICA LOCALA *** (Sosi­f). Ca trenul de Mercuri sara de la orele 10 a sosit in orașul nos­tru I. P. Sa Iosif Mitropolitul Moldovei, întorcânduse de la Peatra. La gară era primit de un numeros cler al orașului. *** (Numiri). Dl. Anton Suciu li­cențiat al facultăței de drept din Iași, ac­tual supleant la Curtea de Apel din Galați este numit în aceeași calitate la Curtea de Apel din Iași, în locul d­lui N. Pri­­săceanu, demisionat. *** (Curtea cu Jurați). Luni in 15 curent s’a deschis curtea cu jurați din localitate, sub Președința d lui Sism­an și a d-lor Membri Paraschiv și Morțun.— 4 In acea zi era să se judece pe individul Dimitrie Huză, procesul s’a amânat.— Marți in 16 curent a judecat pe indivizii, Gh. Unguru, D. Liteanu și Th. Schanteau, pentru faptul de furt. Jurații au dat un verdict afirmativ. Curtea au condemnat pe indivizii sus numiți la câte 6 ani de reclusiune și la 50 lei in solidam dispă­­gubiri civile, sentința este ca drept de recurs.—Mercuri in 17 curent, era sa se judece procesul lui Nuhăm sin Avram, in­culpat pentru otrăvire, procesul s’a amâ­nat, pentru zea de 23 curent, din causa lipsei de marfuri.—Joi in 18 curent, Cur­tea a judecat fără jurați, fiind procese de contumațiune, s’a judecat in lipsă, pe in­culpații Vasile Țâgănica, Ion Fântânarul, Gh. Zaharia și Ion a Babe pentru tâlhă­rie, sau condemnat la 6 ani de reclusiune și 10 lei la dispagubire procedurei.—Pe Cost. N. Cheli Z‘S a Dochiței p. tâlhărie la condemnat la 5 ani de reclusiune și 5 lei la dispagubire procedurei.—Azi Vi­neri se va judeca procesul lui Vasile Di­­mitru, pentru tâlhărie.—Mâine Sâmbătă se va judeca procesul lui Dimitrie Buză pentru dare de foc. .­„.(Sfințirea Bisericei Tal­pălării). Duminică la 21 a. c. luni Septembre se va sfinți Biserica Talpalarii , din localitate, care s’a reparat internă ra­­dical. Pictura a fost esecutată de cătră d. Profesor N. Roteanu, care a copiat d­in tablouri mari operile celor mai însemnați maiștri. Stilul bizantin a fost mai în totul înlăturat, și putem Zice că și biserica Tal­palarii este una din bisericele cele mai frumose din Iași.­­* (A­c­c­i­d­e­n­t). Eri, Joi s’a întâm­plat o nenorocire, niște lucrători ce dă­râma o zidire din ograda bisericei Băr­boi, s’a dărâmat un perete și la anul a spart capul și la altul ia sfarmat șelile, nenorociții iau transportat îndată la spital.­­* (Contrabandă). Trenul din străinătate ce a fost sosit Marț­ sara la Ițcani, viind de la Viena și familia lui A­­dolf Herman, arnicar din Brăila, sa prins de către lacsatorii vamei români Lazaro­­vici și Hociung, o contrabandă de 27 or­­nici de aur și argint, la nevasta lui A­­dolf cu numele de Sofie, într’un brâu ce era încinsă pe de­desuptul rochiei, orni­cele s’au confiscat și ea sa dat sub jude­cată. /* (Viață l­u­n­g­ă). In naptea de 17.^ curent a murit D-na Chirilța Gheorghiu, din disp. a V strada Cuza Vodă No. 44, din orașul nostru, in etate de 100 ani, văduvă.—Avis celor ce se tem de marte!­­„.(Catastrofa din Grecia). Cutremur, acest flagel destrugător al na­turii, își-a făcut și pentru astă­ dată mii de victime.— La 16 August, a fost în Grecia un cutremur de pământ cu o sguduitură așa de violentă, în­cât a fost o catastrofă care a întrecut pe acele de la Ischia (Ita­lia), de la Ring-Teatru (Viena) etc. și la care catastrofă peste două mii de ființe omenești au rămas fără simțire sub dărâ­măturile clădirilor și alte mii sunt rănite. La patru­zeci de orașe și orășele ce aveau clădiri forte frumóse, făcute cu sirguința victimelor, Într’o secundă au fost prefăcute în niște movili de ruini, în­cât acum mul­țime nenumărată, rude de ale acelor ce’și­­au găsit mortea la acestă catastrofă, au rămas sub bolta cerului fără nici o rază de speranță încă, de a’și găsi vr’un adă­post. De aceea, noi din partene, nu ne­ îndoim că ori­ce om, fie cu simț patriotic pentru națiunea elenă, fie cu un simț uman, nu se va înlătura, ci va căuta să aline

Next