Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-06-11 / nr. 66

Anul al XIV-lea No. 66._________IASSI Mercuri II (23) Iunie 1886. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. Sat­ DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semes­t­r — pe trimestru 7 Fr. STREINATATE............................................. 40 Fr.— INSERTIU­NI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.................... Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. fin­iT#». 20 bani. CURIERUL (TH. BALASSA­N) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter . C­o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JVr. 20 bani. STIL VECHI ü­I p ! D A­I PATRONUL P­­I­L­E­I j TIMPUL DIN SFiPTĂMÂNĂ STIL NOU | pIDA 1 PATRONUL P­I­L­E 1 | ^g. wktf? |^A'pus. Serenni ----~~Tenie ^ ~ ~----------­­­ ' ~~ I Iunie.­­ 3 8 Duminică Sfântul Martir Teodor Stratilat 20 Duminică [fij Sfânta Treime 4—15 7—48 9 Luni Sfântul Kirí Arhiepiscopul (încep. post.sf.Petru.­ 21 Luni Alois 4—15 7 48 10 Marti Sfântul Martir Timoftei La 12 Iunie Pătrarul din urma cu 22 Marți Paulina 4—16 7—48 11 Mercuri Apostolul Vartolomeu și Vârnav, timp frumos apoi plac. Mercuri ® restitul’ _1 -12 Joi Cuviosul Enamne și Petre. 24 Joi­a sf Joia Verde 4—17 1—48 13 Vineri Sfânta Martira Akilina 25 Vivien Prosper 4—17 7­ 48 14 Sâmbătă Profetul Kliseu și Sfântul Părinte Metodiu. 26 Sambată Ion și Paul 4 18 7 47 CONRESPONDENȚI tN STRÉINATATE: Mie vânzare Casele D-rei Cleopatra Radichevschi din strada Sft. Neculai. A se adresa la Dl. Avocat Abgar M. Buiucliu. Calend-arvLl Septa m â n © i [ «aff*» X -----------------------------------_____________io_--------------­ Mie arendat Moșia Ciorhelmi ce’i Mic și €o­­trenIii din județul Dorohoi plasa Ba­­șău, proprietate a D-nei Su­Kd­­iilHlit dinarii in întindere de 1.4100 falei, actualmente arendată D-lui I. Zoller, să dă in arendă de la Aprilie 1881 sau și se vinde de veci.— Doritorii se pot adresa la Dl. 8. Della decima la moșia Darabani jud. Dorohoi. Stabilimen­t pentru cura cu brad May drot­her­apia Salon pentru Inhalațiuni, Proprietar și medic dirigent Dr. Rech­eles diplomat de la facultatea de Medici­nă din Viena (fost Medic la Iași) în Petersdorf lângă Viena anume pentru bâleie de gât și­­ plămâni, asma, nădușelă, rheumatism, junghii, paralise, hydropsia, nevralgia etc. Deschis de la 15 Mai până la 1 Octombre. "Moșia Savenii“ hoi, să dă in arendă pe 5 ani începători de la 23 April 1887 Doritorii a o lua in aren­dă, vor bine-voi a se adresa la sub-semnata in casele din Iași strada Armeană. Prețul arendei actuale este pe an 2400 gal­beni și dările cătră Stat. Maria Muruz născută Negre. Espunere de motive La copeatirea consulara intre România si IMPERIUL GERMAN Citim in „Voința Națională“. Convențiunea consulară intre Ro­mânia și imperiul german, semnată la Berlin in 22 Mai (3 Iunie­,) 1886, al cărei text se supune deliberărilor domniilor­ vostre, are de scop a de­termina drepturile și atribuțiunile con­sulilor generali, consulilor, vice-consu­­lilor, agenților consulari, cancelarilor și secretarilor, români și germani ad­­­miși de ambele părți contractante a funcționa in Statele lor respective. A­­cesta convențiune, ast­fel cum este al­cătuită, este conform cu convențiunile de asemenea natură încheiate sau de România sau de Germania și alte pu­teri, și disposițiunile ei sunt usuale in asemenea materia, după principiile dreptului internațional. Ast­fel s’a prevăzut și definit­ a­­tribuțiunile și îndatoririle consulilor, precum și raporturile lor cu autorita­­­țile străine; vegherea asupra intere­­­selor generale ale comerciului și na­i­vigațiunei; protecțiunea supușilor in exercițiul drepturilor și al industriei­ lor; facerea actelor care ’i interesata; j susținerea reclamațiunilor și plângeri­­lor supușilor lor; poliția și inspecțiu­­nea vaselor națiunei care­­ i-a numit;­­măsurile conservatore a succesiunilor ce se deschid in circumscripțiunea unde ei reșed. Acestea sunt funcțiunile consulilor, a cărora natură și tindere sunt cu precisiune regulamentate prin presenta convențiune. In aceste privințe, stipu­­lațiunile ei sunt alcătuite atât in spi­ritul cât și in litera lor, pe baza unei reciprocități depline: consulii germani in România au tot aceleași drepturi de cari se bucură în Germania con­sulii români. Precum am avut onorea a arata mai sus, totul este determinat in con­formitate cu stipulațiunile ce se gă­sesc in convențiunile incheiate in ge­nere de Statele civilisate între ele. Prin urmare nu este necesar a se dezvolta aci disposițiunile cuprinse in articolele 1—22. Articolul 23 cere ore­cari deslușiri. Legislațiunea germană nu stabilește, ca cea română, o deosebire intre sta­tutul personal și statutul real. Urma dar a se căuta un mijloc de a nu jigni nici una din ambele legislațiuni. Acesta este scopul art. 23. Pentru a se depărta însă ori­ ce nedomi­ire sau dificultate nn interpretarea lui, guver­nul german a făcut printr-o notă o­­ficiala o declarațiune formală in sen­sul următor: Disposițiunile articolului 23 au de scop numai de a pune dreptul de succesiune a intregei averi a defunc­tei—fără deosebire între lucrurile mo­bile și imobiler—sub aceași lege, și anume legea țarei cărei aparține de­functul. Aceste disposițiuni nu ating în nici un mod prescripțiunile legale, „fie de drept privat, fie de drept pu­blic“, care se referă la drepturile reale asupra lucrurilor, mai cu samă in tot ceea ce privește formă după care se­­ stabilește sau se sting aceste drep­turi reale asupra bunurilor imobile,­­precum și pentru cuprinsul și mărgi­nirea acestor drepturi, și tot­odata a­­nume pentru substituțiuni și majo­rate rămâne a se aplica legile țarei unde este situat imobilul. Cu alte cuvinte, dacă prin redacta­rea art. 23 am recunoscut, in urma altor națiuni, ca Italia principiul ad­mis de dreptul german, că tot ce se atinge de succesiune și de împărțirea lăsate de defunct să fie regulat de le­gile țare acestuia fără a se distinge succesiunea mobiliară, de cea imobi­liară s’a stipulat însă că de câte ori se va ivi, printre personele interesate în moștenire, un supus al Statului unde ea se deschide reclamațiunile vor cădea sub judecarea autorităților competente ale acestui Stat. Tot aceste autorități vor fi competente pentru pre­­tențiunile creditori-pâmânte și fart. 20.) Prin urmare, când un interes ro­mân se află in joc in țară, tribunale­lor nóstre le este dat a se pronunța. Pentru tote drepturile reale asupra bunurilor imobile precum și pentru cuprinsul și mărginirea acestor drep­turi nu se va putea deroga legilor pă­mântului. Grație acestei explicațiuni, stabilită prin declarațiunea expresă a guver­nului german, credem că art. 23 dă satisfacțiune cerințelor ambelor legis­lațiuni. Scutirile, prerogativele și atribuțiu­­nile prevăzute pe art. 29 sunt acele cari sunt sau vor fi acordate prin convențiunile încheiate de fie­care din părțile contractante cu alte țâri. In fine, prin clausele din protoco­lul anexat la convențiune, și care face parte integrantă din ea, s’a stipulat: 1. că comunitățile bisericești și șco­lare, precum și scalele acestor comu­nități aflatere in România sub pro­tecțiunea Germaniei vor continua a se bucura de situațiunea lor actuală, ne­greșit fără a se atinge privegherea superioră a Statului; 2. că personele cari, fără a avea calitatea de cetățeni, sunt germani, sunt însă tratate la noi ca și acești din urmă, nu vor înceta cât vor trăi, de a se bucura de acesta situațiune. Nu era cu putință de a eși fără transiițiune din o stare de lucruri a­­normala, pentru a intra, de o dată, în alta cu totul deosebită. Am con­venit, in mod transitor că protecțiu­nea din trecut sa se stingă cu viața acelora cari sunt astăzi in ființă ; in fapt numărul personelor aflate sub protecțiunea germană este forte res­­trîns. Vo rog, d-lor deputați, ca apreci­­ând interesul considerabil ce’l avem ca relațiunile nóstre cu Statele străine să fie regulate in modul cel mai pre­cis, ca să nu mai remâna la îndoeli și la discuțiuni in privința lor, să bine-voiți a vota alăturatul proiect de lege, care aprobă convenținea consu­lară încheiată. Ministrul afacerilor străine. M. Pherekyde. TELEGRAME Paris 19 Iunie. Senatul a fixat pe Luni discuțiunea proiectului de lege privitor la expulzarea princilor. Constantinopoli 19 Iunie. Hobart Pașa a murit la Milan. Berna 19 Iunie. Tratatul de co­­merciu cu România s’a ratificat. St.-Petersburg 19 Iunie. Următorele numiri in personalul diplomatic sunt anunțate in mod oficial. D. Hitrovo, agent diplomatic la Cair e numit mi­nistru plenipotențiar la București în­locuind pe prințul Urussoff, care merge in aceeași calitate la Bruxelles. D. Rolander, agent diplomatic la Sofia, inlocuește pe d. Hitrovo, ca represen­­tant al guvernului rusesc la Cair. D. Izvolsky, f­iul secretar al legațiunii din "Wash­ington, re­numit agent di­plomatic la Sofia. din Munich 19 Iunie. Cortegiul fine­a plecat de la Capela Curți la biserica St. Michail in mijlocul a doua șiruri de veterani, de soldați și de a­­genți diplomatici, la spatele cărora se îndesa o mulțime imensă. In cortegiul militar se observa mai cu samă pre­­zența deputațiunilor trimese de regi­mentele prusiane, austriace și rusești, al căror proprietar era defunctul rege. Prințul regent și toți prinții bavarezi sau streini, precum și cei­l­alți dele­gați, urmau cazul pe jos. Defilarea cortegiului prin mulțimea care părea forte impresionată de solemnitatea a­­cestei ceremonii, a durat o oră. La biserica Sf. Michel Arhhiepiscopul făcu rugăciune de ertarea păcatelor, pe ur­ma cosciugul a fost depus in mod solemn in cripta regală. Munich 29 Iunie. Comisiunea spe­cială a Camerei seniorilor a adoptat in unanimitate hotărîrea de a însăr­cina pe principele Luitpold ca să con­tinue regența. Berlin 20 Iunie. Imperatul a ple­cat la Ems din sara 10 ore 40 min. Paris 20 Iunie. Cornițele Paris des­­minte știrea că au fost făcute demer­suri de la Munich pe lângă dânsul pentru a garanta împrumutul rege­lui Bavariei Ludovic al II-lea. Constantinopoli 20 Iunie. Avizul Ia­­nina semnalază pradăciuni printre bași­­buzucii de pâne in urma suprimărei rațiunei domnește panică mare in Ianina. Porta pare că s’ar desinteresa cu totul de chestiunea Rumelio-Bulgară chiar de la discursul principelui. Evenimentele din Munich a impre­sionat forte mult palatul din cauza a­­sasinarei cu evenimentele care urmară depunerea lui Abdul-Azis. Cenzura in vederea acestia a oprit tote depeșile din Munich și opri jurnalelor ca să vorbesca de evenimentele acestea. tru Atena 21 Iunie. Negociațiunile pe­­împrumutul de 19 milione au reușit. Demobilizațiunea va fi in curând complectă. Viena 21 Iunie. Principele Munte­­negrului este așteptat astăzi la Sibiu. Congresul eclesiastic român s-a des­chis astăzi. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 7 iunie 1886. Președința d-lui vice-președinte G. Chi­­țu, fiind prezenți 96 d-di deputați. Se acordă un concediu de 4­­ file d-lui D. Popescu. D. C. Fleva depune o petiție a mai multor locuitori din Brăila, cari cer să fie despăgubiți de terenurile luate de direc­țiunea căilor ferate. D. M. Pherekyde, ministru al afaceri­lor străine, citește mesagiul regal prin care se prelungește sesiunea extraordinară a Camerei pănă la 15 Iunie. D. C. Fleva anunță d-lui ministru de interne o interpelare in cuprinderea ur­­matore : «Ce cunoștințe are d. ministru de in­terne despre scandalul provocat la Brăila de administrația locală la întrunirea de la 5 iunie, ținută de un însemnat număr de cetățeni. are măsuri crede d-sa de cuviință să ia pentru pedepsirea șefului administrației, care ’și a permis a atenta la libertatea întrunirilor garantată prin Constituțiunea țărei.­ Apoi, după cererea d-lui ministru de externe, Camera trece ia secțiuni spre a se ocupa cu convecțiunea consulară în­cheiată cu imperiul german. La 2 ore ședința se suspendă. La 3 ore trecute ședința nu s’a redes­chis încă. Ședința de la 9 iunie 1886. Camera, in ședința de artic^l după ce a votat câte­va proiecte rămase ne­votate din ședința precedentă, a trecut să lucre­ze in secțiuni. SENATUL.­ ­Ședința de la 7 iuni 1886. Președința principelui D. Ghica. Presenți 80 d­in senatori. Se comunică petiția mai multor chiris­­tigii cari cer sau să lase libere tóte punc­tele vamale pentru importarea semnelor taxându-se după legea vechiă vamală, sau să se perceapă drepturile conform tarifu­lui general vamal. Se comunică petiția d-lui Al. Dudumi, prin care cere recunoșterea calităței de român. D. președinte comunică Senatului înce­tarea din viață a d-lui D. Pișcă, senator. D. C. Nacu propune a se alege o dele­­gațiune care să represinte Senatul la în­mormântarea decedatului D. Pișcă. Senatul aprobă propunerea. D. președinte trage la sorți și esă d­nii D. Micescu, Th. Bastachi, H. Bălescu, S. Michălescu, Dimitrie Ioan, Tache Moaca și Tatus Ghristea. D. Bog. Stătescu, ministru de justiție, comunică mesagiul Regal prin care sesiu­nea Corpurile legiuitore se prelungește până la 15 iunie . Mesagiile Regale cu proiectele de lege relativ la deschiderea unui credit extra­ordinar de lei 1.685,000 pentru reconstruirea lucrărilor de poduri și șosele de pe căile naționale stricate de inundațiune. Proiectul de lege pentru modificarea consiliului superior și desființarea oficiului central de statistică, de pe lângă ministe­rul domeniilor, și altul pentru aprobarea transacțiunei încheiate de Stat și d. Th. 1 Mehedințeanu pentru pretențiunile reci­proce derivând din arendarea moșiei Fe­răstrăul pe periodul 1868—1873. D. Th. Lățescu citește o telegramă prin­­ care se reclamă că societatea Goetz im­portă lemne fără să fie impusă la taxele vamale pentru care adresează o interpe­lare guvernului. D. E. Gherghel arată că un Jidov din comuna Theodorini, județul Botoșani, pen­tru că un Român n’a voit să ’i vând­ă dreptul de cârciumă a venit cu feciori boe­­rești și ’i a sfărâmat casa împreună cu polobocele de vin in­cât acel Român a rămas pe drumuri. Denunță acest fapt barbar d-lui ministru de justiție și-l rugă a numi o anchetă și a face să înceteze a­­­­cest barbarism. (Aplause). D. E. Stătescu, ministru justiției, răs­­punde să i se dea note de numele in­ces­­tie și d-sa va ordona ancheta și cei cul­pabili ori­cari ar fi ei, vor fi pedepsiți cu tota asprimea legilor. (Aplause prelungite). D. președinte comunică ordinea­­ hlei. D. Gr. Ștefănescu, raportorul comite­tului delegaților, citește raportul și pro­iectul de lege relativ la modificarea pro­iectului de lege al Regiei monopolui și Sărei. Discuția generală se declară deschisă. D. vice-președinte Al. Orăscu ocupă fo­toliul președințial. Legea se ia in considerație. Se citește art. 12 din proiect și se votează. Se citește art. 13 modificat de com­i­­tetul delegaților. D. I. Lerescu face oare­cari observa­­țiuni și întreabă care este mai mare, mi­nistru de finanțe sau directorul general al regiei. D. general S. Fălcoianu combate modi­ficarea făcută. D. raportor respunde că numai cei pănă la 100 lei se numește de directorul ge­neral. D. Meitani (zice că acesta lege nu pate să fie aplicabilă și că d-sa este contra a­­cestei legi, pentru care propune un amen­dament. D. vice-președinte intreba dacă sunt 5 d­on senatori cari susțin amendamentul. Constatându­se că nu sunt, amendamentul se înlătură. D. ministru de finance, C. Nacu, are cuvântul și răgă să i se comunice care

Next