Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-09-19 / nr. 108

Anul al XIV-lea No. 108. IASS­ Vineri 19 Septembre (I) Oct. 1886. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.~pe semestru 14 Fr.~ pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc..................... Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. WJ­ J ¥»­ 20 bani* CURIERUL (TH. BAL ASS­AN) FOAEA INTERESELOR GENERALE --------------------------------------------------------------------— ~ „ ^ O stlend­aru­l septamanei STIL VECHIÜ PIUA PATRONUL PILEI_________________TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ 1 STIL NOU j____3gt__ A _________P­ATRONUL PILEI si#­ffirelgi^V Apus. Sorelui Septembrei “ Septembre. 14 Duminică (f) înălțare» Sfintei Cruci (post) 26 Duminica Ciorin _ V3 5-47 15 Luni Sfântul Nichita și Sfântul Visarion 27 Luni Doami ai Damian £­ 46 16 Marți Sfânta Martiră Efimia La 15 Septembre Lună nouă cu timp 28 Marți Venceslas ... >V ÎaÎ g Sr" SSIÄÄSS" «g.TM ,i ,.01« ,p.i S ST” sr"81'""““' I=S 1 19 Vineri Martirul Irofimat 1 „ t Remigius 5­59 S-89 20 Sâmbătă Marele Martir Eustcațiu Placid 2 Octom._______Sambată j­eodegar b O o 88 CONRESPONDENȚI: IN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, nagociant-comissionaire 4 rue demont Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, Fl. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde, din 20 bani. M­OTREMj „nACMA“ situat in centrul orașului Roman, colțul stra­­dei Stefan-cel-Mare și strada Primăriei. Ho­­telu primului rang cu 12 odăi complect mo­bilate și un salon mare cu biliard se închiri­­ează de la 26 Octombre 1886. Doritorii se pot adresa prin o scrisoare sau oral la pro­prietarul Domnul Doctor in Medicină Leo Ra­­bener, domiciliat in Roman­­is in Present ’n casele sub­ 116 in Chiriew semnatului str. Seulescu No. 6 in etajul de jos 5 odii mobilate 3’au nemo­­bilate după dorință, plus o bucătărie și un grajdim Doritorii bine-voiască a se adresa la sub-semnatul­ Nicolai Suțu. S ’a perdut o carte de literatură, legată în piază albă, cu note manuscrise în text. Gă­­­sitorul este rugat a o aduce proprietarului ei, strada Carp No. 4 pentru care i să va da o recompensă. UDE "VÎJST3P-Al.EE Moșia parte din DRĂGUȘENI și PARAVA, din jud. Putna, pl. Răcăciuni, în depărtare 15 mi­nute de gara Răcăciuni, proprietatea soției mele Maria născută Lipan, se vinde de veci. Doritorii de cumpărare se vor adresa la sub­scrisul în Iași strada Serăriei, pentru tratare. Moșia are­ mărime la 380 fălci, case de zid cu șese odăi, șură grajdiu în stare bună. N. A. Mesanărini De vânzare sau de inchiriet de pe acuma casele mele din str. Sf. Gheor­­ghe-Lozonski No. 1, compuse­ din opt odăi și două pavilione pentru stăpâni și cinci odăi pentru servitori, grajdi, șură, pivniță, biciu pentru verdețuri, florărie, grădină cu pomi roditori și cu basson. Se cedază și florile. A se adresa la proprietar d. C. A. Vidrașco în casele d-lui Pogor str. Coroi sau la d. avo­cat Mircea. Ca in chiriet de la sf. Dimitrie viitor, una păreche case situate in desp. 3-a strada Sărărie, in doua etaje cu­­prind­ăt0re, sus, de un salon, 4 odăi, antret cu balcon și coridor, iar etajul de jos cuprin­de: 3 odăi, 1 cameră și coridor, in curte grajd, șură, 3 odăi pentru servi cu bucătărie, fân­tână și pivniță, precum și grădină spațiosă cu pomi roditori.—Amatorii se vor adresa la pro­prietar, d. colonel Ion Petrovanu, strada Carol No. 30. na­­io mora moșia ALBEȘTII din jude­­ț­ C Vallicu­l lui Botoșani, 1040 fălci pă­mânt, acarete, moră pe Jijia, iazuri, pivniță etc. Proprietatea fraților D. A. M. Cantacuzin și Alexandru Cantacuzin. A se adresa la ca­sele Bașotă din Iași la d. Anastasi Cantacuzin de la 11 —12 ore dim. Lecțiuni de Piano Pot­ca se mai dau niște lecții de piano sau de viora. Otto Weiss, profesor la Con­servator, Strada Păcurari. O guvernanți Se caută o guvernantă germană. Infor­­mațiuni la redacțiunea acestui jurnal. O damă străină pensionat ca guvernantă, ea prepară co­pii spre a da esamene la scóle publice. Avis părinților care nu voiesc a depărta copii din casa lor.— Informațiuni la redacția ziarului »Curierul*. înphiri­t ^6 Octam a. c. și ultUlll­bl chiar de acuma, pentru unul sau mai mulți ani, Case pentru locuințe, dugheni de zid și lemn de la piața sf. Spiri­don din Iași, precum și perceperea taxelor de la vână étorii din ț­­sa piață, de legume, ver­dețuri, fructe, paseri, lăptării, brânzerii și al­tele expuse jos pe rogojini, pe tărării și i­­tră­suri.Amatorii se vor adresa la propriietarii Const. Corjescu sau la administrația pieței. IASSI, 18 Septembre 1886. De lângă frontieră. Primim din partea Parohului Ioan Berariu următorul articol relativ ia decadența religiei și a moralei în po­porul român ortodox și care articol, va interesa pe toți acei ce susțin re­ligia și biserica română. Satu­l: Jurnalul eclesiastic „Candela“ din Cernăuți face în numărul trecut „Tu­­tovei“ unele observări în ceea ce pri­­vesce clerul României și scandalele ce se comit acolo pe fie­care­­ de unii preoți. Observările acelea sunt prea ade­vărate și prea juste. Noi vom ventila numai cât chestia mai pe larg. De la capacitatea, iocusința și în­vățătura gradinariului depinde frumu­­seța și rodirea gradinei. Fructe nobile și gusta se produce atunci pământul și via, plante abun­dente grase și folositóre grădina. Când vom privi la comunele din România și la poporul ce locuesc. In acesta ne vine să asâmânâm gradinele cu satele române, fiind preotul gră­­dinariul și învățătorul, ajutorul aces­tui grădinar. Să cercetăm acuma după mai bine de un sfert de secol de când s’a îm­preunat aceste țâri ce-a lucrat preo­­țimea și învățătorii, ce fel de resul­­tate produseră aceștia pe terenul re­ligios moral, național și cultural prin popor, care este talpa și mâduva țării. Noi ne vom mărgini de astă­ data să vorbim numai despre starea cea religios-morală a poporului din Ro­mânia. La prima privire vom vedea cum­­ca acest popor n’a făcut nici un pro­gres pe terenul religios-moral și nu­mai forte puțin progres clerul român ortodox. Din contra, noi vedem poporul în decadență religios-morală apoi fisică și economică. Numai necesitatea România pare a nu simți de Dumnezeu, tote cele­lalte imperii simțesc pe când acesta chiar și când superbia lor îi respinge. Și când privesc la România îmi vine și mie să esclam în durere cu profetul care zice: „Tot capul este bolnav, totă inima moleșită, nu este nimic întreg, numai răni, înveniu­ri și plăgi prospecte. Pământul pustiet... și fața Sionului a rămas ca o colibă in vie... ca o ce­tate împresurată.“ E atâ­ tabloul îngrozitor ce se po­­trivesce bine cu referințele religios­­morale de dincolo. Au greșit mulți bărbați de Stat ai României. In loc să edifice din jos în sus, ei au apucat’o de sus in jos. România n’are acuma timp să mai aștepte și să mai tragăne. Ea cere asta­-i pe Dumnezeu și nu abia mâine. Ea a însetat și a flămânzit destul după hrana cerească. Ea do­­reșce ca religiunea ortodoxă ce o pro­­fesază să fie rădicată la nivelul ce i se cuvine unui stat ce tinde la cul­tură și moralitate. Umilința, castitatea și iubirea apro­­pelui cu tote mișcările interne cari se nasc din acesta, sunt efectele religiu­­nei care pune în acțiune tote cele­lalte virtuți ce înalță omul și întă­resc Statul. Fără de religio­ne, fără de referința sufletului cu Dumnezeu se perde tot In acea măsură in care produce lumea autori profani renumiți ca să combată religiunea, biserica produce fii credincioși și escelenți ca să-i fie pe aceia un eșec, ca să contrapun ge­niul geniului, solința solinței, rațiunea rațiunei și să asigureze religiunei și moralei ei sublimă onarea și rangul cu demnitatea ce i se cuvine cu tot dreptul. Acesta o pretind fiii escelenți ai bi­­sericei de la servitorii sinceri și emi­nenți ai Statului. Numai prin râdicarea religiunei și al miniștrilor ei, cari formeza clerul, vom putea deștepta, râdica și lumina „talpa țârei“— țăranul român—alt­fel decalând el, va decâdea și statul ce să razimă și să sprijinesce pe vicioșii săi umeri. Țăranului îi sunt cei mai aprope preotul cu biserica și școlarul cu școla. Nici boerul, nici prefectul cu toți funcționarii lor n’au nici timp nici ocasiune ca să se ocupe serios cu crescerea și educațiunea poporului. Preotul, acesta persona ce repre­­sintâ moralul creștin, care conduce o­­mul prin practicarea virtuții dragostii omenesci și Dumnezeescî de la lagăr până la mormânt,— lui ’i este pusă aici pe pământ cea mai importantă misiune, educațiunea poporului ia re­­ligiune și morală. Lui ’i este dictat demna sa funcțiune ca să rădice po­porul sufletesce, și sa-i deștepte sim­­țămintele lui cele nobile și curate cari le ordonă doctrinele religiose și morale. Iubirea lui Dumnezeu și a omului fie el chiar neamic. Iubirea patriei, as­cultarea și supunerea sub legile Sta­tului, diligința și înțelepciunea pentru tot ce este de folos pe pământ, cul­tivarea și ultuirea astfel de simțiminte ia mintea și inima poporului vor face dintr’un popor slab, un popor tare, dintr’un popor indolent și ignorant, un popor înțelept, și dintr’un popor leneș un popor harnic, care va șei să economiseze schiuțele sale in mod rațional, și se va scote asf­el din ghia­­rele întunericului spiritual și din rui­nul material. Preotul cult și bine posițîonat este pentru el geniul, care are sâ-1 ferescǎ de lunecasele, căi al perverii sufle­­tesci și trupeșei. Acesta au recunoscut-o cei mai e­­minenți bărbați de stat al Europei și al Americei, și pentru aceea ei s’au servit tot­deauna de religiune și de miniștrii ei ca de cel mai important și mai apt instrument pentru educa­ția religios-morală, nobilizarea și în­tărirea poparelor și al națiunilor. Clerul apusenilor care este cult și bine dotat străbate mări și țări ne­­îmblate pentru ca să îndeplinească mi­siunea salvatorului care le a ordonat „Mergeți în tota lumea și vestiți evan­­geliul la tota Zidirea.“ Și pe când înfig ei crucea lui Cr. pe la marginele lumei, pe la sălbaticii Canibali, ea acâstă cruce triumfâtore, se clatină și amenință să cadă la pă­mânt tocmai în frumoasa Românie, care să ține de-a trece cu pionera cul­­turei la porțile Orientului. Ce fel de reputațiune, situație se ții­e deficiul creștin și cu el puterea ^rn­nțificâ și materială posedă clerul refor­maților cu confesiunele augsburgice, anglicane, helvețiane s. m. d. Pe ce grad de cultură stau englejii, și ei n’au Duminica altă ocupație de­cât lectura st. scripturi și cercetarea bisericei. Tot așa și americanii! D’apoi în România! ce să face Du­minica și’n sărbători ? In orașe se ține târg mai mare de cum altă dată. Ba­nul joca atunci mai mult de­cât în­­ zile de rând cu marfe cu tot Crâș­mele posed atunci pe cei mai mulți visitatori cari să îmbată în regulă gro­zav, și’n comună în fine munca in­­tregei săptămâni. Apoi mai vin tea­trele, jocurile, balurile, etc. Dar țăranul ? el înjugă Duminica boii și cară pâne de pe câmp. Merge la târg și duce de vânzare mărfuri de la țară, se petrece apoi și el până a doua zi în birt vine mahmur acasă și gogeste pierzând câte­va zile de lucru. Ignoranța clerului și indiferentismul guvernului portă vina la tot­ risipirea averei naționale care se strecură cu încetul prin buzunarele jidovesci. Tot păcatul acela subminază religiunea și se corumpe morala și fisica poporului român. Dar abstrăgând de la gradurile îna­intate de cultură și poliția materială frumosâ apoi de la progresul popo­­relor creștine de alte confesiuni, are c’ar trebui să roșască România față cu progresul prestigiul și activitatea clerului și al poporului Român din Austro-Ungaria ? Sub guverne străine, încunjurați de tot felul de dușmani, și stăpâniți de străini, unde religiunea statului nu este cea ortodoxă ci abea de ieri alaltă-ieri recunoscute, mai înainte numai tole­rată pe hârtie, dar de facto persecu­tată, are nu este atât clerul aici cu studii academice, și poporul mult mai bine situat în totă privința de cum în România ? Ei streinii ce ne guverează, ne-a sporit fondul religionar cu milionele în loc ca să ni’l răpească pentru alte scopuri, iar bieții Români de preste Leita au strâns cu greițarii multe mi­­lióne pentru crescerea unui cler cult și dotarea lui cât cu putință a măsu­rat. Ce s’ar fi ales de cei 3 jum. mi­­lióne pentru clădirea bisericelor și în­treținerea scolelor conduse de preoți. Românii de aici dacă ar fi fost și ei neglijați religios și moralminte ca frații lor de preste Moria și Carpați ? Liceele Române fondate și întreținu­te de particulari, institutele apoi sărmanul popor Român teologice, darnic ș’au conservat credința și ș’au sporit inteligioța, s’au rădicat moralul și’și sporește averea prin sfatul, învățăturile și conducerea cea înțăluptă a clerului. Statul strein de națiune și de reli­­giune, el nu de a prețuesce nici clerul nici biserica nosträ ci din contra el îl așatjâ pe preot în paroc­ie prin autoritățile atât bisericesci cât și ci­vile, ordonă paroh­ienilor stimă și res­pect, atât pentru cele sânte cât și pen­tru cel sânțit.—Statul înființază chiar facultăți teologice ortodocse și grijesce ca preotul de ori-ce confesiune să fie în adevăr „lumina lumii și sarea pă­mântului“ „Sântul lui Jehovah“ „ce­tate stând pe munte.“ Priviți Românilor nu mai departe de­cât în mijlocul vostru. Priviți și vă luați pildă de la confesiunele la­tine și reformate. Este de asemănat posițiunea materială a clerului aces­tora cu sărăcia și necezul clerului or­todox Român ? Este de asămânat gra­dul de cultură al preoților și misio­narilor apuseni, a pastorilor evangelici, în inferioritatea clerului vostru ? Am văzut o comună rom­-catolică din România, comună de vr’o 3000 suflete. De­și posed locuitorii unguri mult mai puțin pământ de­cât cei din sa­tele Române, posiția lor materială este una din cele mai frumóse. Pe fețele omenilor se citesce inteligența. Preotul deși celebr, el are pe an un venit de vr’o 4000 franci. Casa preoțascâ este mai frumosä de­cât alocurea curtea boerească. Apoi starea religios morală, intelectuală și rațional economică a poporului, mai lasă ca ceva de dorit? Preotul latin este privit ca fac­totum, —un cuvânt de la el, un sfat, are cea mai înaltă influență. (Va urma) TELEGRAME Sofia 28 Septembre. Generalul Kaul­­bars dă sfaturi după care guvernul Bul­gariei ar trebui să amâne alegerile pe cât se va putea mai mult, să rădice sta­rea de asediu și să elibereze pe cei de­ținuți. Berlin 28 Septembre. Ziarul „Nord­deutsche” rădică chestiunea de a se ști care motive au determinat în cele din urmă pe principele Bulgariei ca să ab­dice. Se așteptă respunsul fiarelor, care fără îndoială vor apara pe principe și ca­uza Bulgariei. Viena 28 Septembre. Congresul Orien­­taliștilor a’a deschis. Madrid 28 Septembre. Un ziar din Barcelona anunță că trupele au atacat pe 38 de republicani, a căror bandă însă s’a refugiat in Francia. Viena 29 Septembre. Din Petersburg i se scrie „Corespondenței Politice” că pericolele ce amenințau cu resbeiul sunt înlăturate în urma dispozițiunilor pacinice ale cabinetelor. Berlin 29 Septembre. «Gazeta Națio­­nală» menționază despre zgomotul unei acțiuni comune franco-ruse pe lângă Sul­tanul pentru a face să se evacueze Egiptul. Paris 29 Septembre. Discursul lui Frey­­cinet la banchetul din Touluse ștree că Turcia dorește pacea și că relațiunile cu celelalte puteri sunt stabilite pe piciorul considerațiunilor mutuale. Borna 29 Septembre. Se vorbește des­pre niște propuneri pozitive pentru a se ajunge la o înțelegere practică între A­­ustria, Italia și Anglia. Sofia 29 sept. Generalul Kaulbars a trimis astă­zii represintanților puterilor o notă ce stipulază punctele asupra cărora Rusia doreșce să stabilască o înțelegere cu guvernul bulgar. Sensul acestei note

Next