Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-09-19 / nr. 108
Anul al XIV-lea No. 108. IASS Vineri 19 Septembre (I) Oct. 1886. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.~pe semestru 14 Fr.~ pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc..................... Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. WJ J ¥» 20 bani* CURIERUL (TH. BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE --------------------------------------------------------------------— ~ „ ^ O stlendarul septamanei STIL VECHIÜ PIUA PATRONUL PILEI_________________TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ 1 STIL NOU j____3gt__ A _________PATRONUL PILEI si#ffirelgi^V Apus. Sorelui Septembrei “ Septembre. 14 Duminică (f) înălțare» Sfintei Cruci (post) 26 Duminica Ciorin _ V3 5-47 15 Luni Sfântul Nichita și Sfântul Visarion 27 Luni Doami ai Damian £ 46 16 Marți Sfânta Martiră Efimia La 15 Septembre Lună nouă cu timp 28 Marți Venceslas ... >V ÎaÎ g Sr" SSIÄÄSS" «g.TM ,i ,.01« ,p.i S ST” sr"81'""““' I=S 1 19 Vineri Martirul Irofimat 1 „ t Remigius 559 S-89 20 Sâmbătă Marele Martir Eustcațiu Placid 2 Octom._______Sambată jeodegar b O o 88 CONRESPONDENȚI: IN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, nagociant-comissionaire 4 rue demont Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, Fl. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde, din 20 bani. MOTREMj „nACMA“ situat in centrul orașului Roman, colțul stradei Stefan-cel-Mare și strada Primăriei. Hotelu primului rang cu 12 odăi complect mobilate și un salon mare cu biliard se închiriează de la 26 Octombre 1886. Doritorii se pot adresa prin o scrisoare sau oral la proprietarul Domnul Doctor in Medicină Leo Rabener, domiciliat in Romanis in Present ’n casele sub 116 in Chiriew semnatului str. Seulescu No. 6 in etajul de jos 5 odii mobilate 3’au nemobilate după dorință, plus o bucătărie și un grajdim Doritorii bine-voiască a se adresa la sub-semnatul Nicolai Suțu. S ’a perdut o carte de literatură, legată în piază albă, cu note manuscrise în text. Găsitorul este rugat a o aduce proprietarului ei, strada Carp No. 4 pentru care i să va da o recompensă. UDE "VÎJST3P-Al.EE Moșia parte din DRĂGUȘENI și PARAVA, din jud. Putna, pl. Răcăciuni, în depărtare 15 minute de gara Răcăciuni, proprietatea soției mele Maria născută Lipan, se vinde de veci. Doritorii de cumpărare se vor adresa la subscrisul în Iași strada Serăriei, pentru tratare. Moșia are mărime la 380 fălci, case de zid cu șese odăi, șură grajdiu în stare bună. N. A. Mesanărini De vânzare sau de inchiriet de pe acuma casele mele din str. Sf. Gheorghe-Lozonski No. 1, compuse din opt odăi și două pavilione pentru stăpâni și cinci odăi pentru servitori, grajdi, șură, pivniță, biciu pentru verdețuri, florărie, grădină cu pomi roditori și cu basson. Se cedază și florile. A se adresa la proprietar d. C. A. Vidrașco în casele d-lui Pogor str. Coroi sau la d. avocat Mircea. Ca in chiriet de la sf. Dimitrie viitor, una păreche case situate in desp. 3-a strada Sărărie, in doua etaje cuprindăt0re, sus, de un salon, 4 odăi, antret cu balcon și coridor, iar etajul de jos cuprinde: 3 odăi, 1 cameră și coridor, in curte grajd, șură, 3 odăi pentru servi cu bucătărie, fântână și pivniță, precum și grădină spațiosă cu pomi roditori.—Amatorii se vor adresa la proprietar, d. colonel Ion Petrovanu, strada Carol No. 30. naio mora moșia ALBEȘTII din județ C Vallicul lui Botoșani, 1040 fălci pământ, acarete, moră pe Jijia, iazuri, pivniță etc. Proprietatea fraților D. A. M. Cantacuzin și Alexandru Cantacuzin. A se adresa la casele Bașotă din Iași la d. Anastasi Cantacuzin de la 11 —12 ore dim. Lecțiuni de Piano Potca se mai dau niște lecții de piano sau de viora. Otto Weiss, profesor la Conservator, Strada Păcurari. O guvernanți Se caută o guvernantă germană. Informațiuni la redacțiunea acestui jurnal. O damă străină pensionat ca guvernantă, ea prepară copii spre a da esamene la scóle publice. Avis părinților care nu voiesc a depărta copii din casa lor.— Informațiuni la redacția ziarului »Curierul*. înphirit ^6 Octam a. c. și ultUlllbl chiar de acuma, pentru unul sau mai mulți ani, Case pentru locuințe, dugheni de zid și lemn de la piața sf. Spiridon din Iași, precum și perceperea taxelor de la vână étorii din țsa piață, de legume, verdețuri, fructe, paseri, lăptării, brânzerii și altele expuse jos pe rogojini, pe tărării și itrăsuri.Amatorii se vor adresa la propriietarii Const. Corjescu sau la administrația pieței. IASSI, 18 Septembre 1886. De lângă frontieră. Primim din partea Parohului Ioan Berariu următorul articol relativ ia decadența religiei și a moralei în poporul român ortodox și care articol, va interesa pe toți acei ce susțin religia și biserica română. Satul: Jurnalul eclesiastic „Candela“ din Cernăuți face în numărul trecut „Tutovei“ unele observări în ceea ce privesce clerul României și scandalele ce se comit acolo pe fiecare de unii preoți. Observările acelea sunt prea adevărate și prea juste. Noi vom ventila numai cât chestia mai pe larg. De la capacitatea, iocusința și învățătura gradinariului depinde frumuseța și rodirea gradinei. Fructe nobile și gusta se produce atunci pământul și via, plante abundente grase și folositóre grădina. Când vom privi la comunele din România și la poporul ce locuesc. In acesta ne vine să asâmânâm gradinele cu satele române, fiind preotul grădinariul și învățătorul, ajutorul acestui grădinar. Să cercetăm acuma după mai bine de un sfert de secol de când s’a împreunat aceste țâri ce-a lucrat preoțimea și învățătorii, ce fel de resultate produseră aceștia pe terenul religios moral, național și cultural prin popor, care este talpa și mâduva țării. Noi ne vom mărgini de astă data să vorbim numai despre starea cea religios-morală a poporului din România. La prima privire vom vedea cumca acest popor n’a făcut nici un progres pe terenul religios-moral și numai forte puțin progres clerul român ortodox. Din contra, noi vedem poporul în decadență religios-morală apoi fisică și economică. Numai necesitatea România pare a nu simți de Dumnezeu, tote celelalte imperii simțesc pe când acesta chiar și când superbia lor îi respinge. Și când privesc la România îmi vine și mie să esclam în durere cu profetul care zice: „Tot capul este bolnav, totă inima moleșită, nu este nimic întreg, numai răni, înveniuri și plăgi prospecte. Pământul pustiet... și fața Sionului a rămas ca o colibă in vie... ca o cetate împresurată.“ E atâ tabloul îngrozitor ce se potrivesce bine cu referințele religiosmorale de dincolo. Au greșit mulți bărbați de Stat ai României. In loc să edifice din jos în sus, ei au apucat’o de sus in jos. România n’are acuma timp să mai aștepte și să mai tragăne. Ea cere asta-i pe Dumnezeu și nu abia mâine. Ea a însetat și a flămânzit destul după hrana cerească. Ea doreșce ca religiunea ortodoxă ce o profesază să fie rădicată la nivelul ce i se cuvine unui stat ce tinde la cultură și moralitate. Umilința, castitatea și iubirea apropelui cu tote mișcările interne cari se nasc din acesta, sunt efectele religiunei care pune în acțiune tote celelalte virtuți ce înalță omul și întăresc Statul. Fără de religione, fără de referința sufletului cu Dumnezeu se perde tot In acea măsură in care produce lumea autori profani renumiți ca să combată religiunea, biserica produce fii credincioși și escelenți ca să-i fie pe aceia un eșec, ca să contrapun geniul geniului, solința solinței, rațiunea rațiunei și să asigureze religiunei și moralei ei sublimă onarea și rangul cu demnitatea ce i se cuvine cu tot dreptul. Acesta o pretind fiii escelenți ai bisericei de la servitorii sinceri și eminenți ai Statului. Numai prin râdicarea religiunei și al miniștrilor ei, cari formeza clerul, vom putea deștepta, râdica și lumina „talpa țârei“— țăranul român—altfel decalând el, va decâdea și statul ce să razimă și să sprijinesce pe vicioșii săi umeri. Țăranului îi sunt cei mai aprope preotul cu biserica și școlarul cu școla. Nici boerul, nici prefectul cu toți funcționarii lor n’au nici timp nici ocasiune ca să se ocupe serios cu crescerea și educațiunea poporului. Preotul, acesta persona ce represintâ moralul creștin, care conduce omul prin practicarea virtuții dragostii omenesci și Dumnezeescî de la lagăr până la mormânt,— lui ’i este pusă aici pe pământ cea mai importantă misiune, educațiunea poporului ia religiune și morală. Lui ’i este dictat demna sa funcțiune ca să rădice poporul sufletesce, și sa-i deștepte simțămintele lui cele nobile și curate cari le ordonă doctrinele religiose și morale. Iubirea lui Dumnezeu și a omului fie el chiar neamic. Iubirea patriei, ascultarea și supunerea sub legile Statului, diligința și înțelepciunea pentru tot ce este de folos pe pământ, cultivarea și ultuirea astfel de simțiminte ia mintea și inima poporului vor face dintr’un popor slab, un popor tare, dintr’un popor indolent și ignorant, un popor înțelept, și dintr’un popor leneș un popor harnic, care va șei să economiseze schiuțele sale in mod rațional, și se va scote asfel din ghiarele întunericului spiritual și din ruinul material. Preotul cult și bine posițîonat este pentru el geniul, care are sâ-1 ferescǎ de lunecasele, căi al perverii sufletesci și trupeșei. Acesta au recunoscut-o cei mai eminenți bărbați de stat al Europei și al Americei, și pentru aceea ei s’au servit totdeauna de religiune și de miniștrii ei ca de cel mai important și mai apt instrument pentru educația religios-morală, nobilizarea și întărirea poparelor și al națiunilor. Clerul apusenilor care este cult și bine dotat străbate mări și țări neîmblate pentru ca să îndeplinească misiunea salvatorului care le a ordonat „Mergeți în tota lumea și vestiți evangeliul la tota Zidirea.“ Și pe când înfig ei crucea lui Cr. pe la marginele lumei, pe la sălbaticii Canibali, ea acâstă cruce triumfâtore, se clatină și amenință să cadă la pământ tocmai în frumoasa Românie, care să ține de-a trece cu pionera culturei la porțile Orientului. Ce fel de reputațiune, situație se țiie deficiul creștin și cu el puterea ^rnnțificâ și materială posedă clerul reformaților cu confesiunele augsburgice, anglicane, helvețiane s. m. d. Pe ce grad de cultură stau englejii, și ei n’au Duminica altă ocupație decât lectura st. scripturi și cercetarea bisericei. Tot așa și americanii! D’apoi în România! ce să face Duminica și’n sărbători ? In orașe se ține târg mai mare de cum altă dată. Banul joca atunci mai mult decât în zile de rând cu marfe cu tot Crâșmele posed atunci pe cei mai mulți visitatori cari să îmbată în regulă grozav, și’n comună în fine munca intregei săptămâni. Apoi mai vin teatrele, jocurile, balurile, etc. Dar țăranul ? el înjugă Duminica boii și cară pâne de pe câmp. Merge la târg și duce de vânzare mărfuri de la țară, se petrece apoi și el până a doua zi în birt vine mahmur acasă și gogeste pierzând câteva zile de lucru. Ignoranța clerului și indiferentismul guvernului portă vina la tot risipirea averei naționale care se strecură cu încetul prin buzunarele jidovesci. Tot păcatul acela subminază religiunea și se corumpe morala și fisica poporului român. Dar abstrăgând de la gradurile înaintate de cultură și poliția materială frumosâ apoi de la progresul poporelor creștine de alte confesiuni, are c’ar trebui să roșască România față cu progresul prestigiul și activitatea clerului și al poporului Român din Austro-Ungaria ? Sub guverne străine, încunjurați de tot felul de dușmani, și stăpâniți de străini, unde religiunea statului nu este cea ortodoxă ci abea de ieri alaltă-ieri recunoscute, mai înainte numai tolerată pe hârtie, dar de facto persecutată, are nu este atât clerul aici cu studii academice, și poporul mult mai bine situat în totă privința de cum în România ? Ei streinii ce ne guverează, ne-a sporit fondul religionar cu milionele în loc ca să ni’l răpească pentru alte scopuri, iar bieții Români de preste Leita au strâns cu greițarii multe milióne pentru crescerea unui cler cult și dotarea lui cât cu putință a măsurat. Ce s’ar fi ales de cei 3 jum. milióne pentru clădirea bisericelor și întreținerea scolelor conduse de preoți. Românii de aici dacă ar fi fost și ei neglijați religios și moralminte ca frații lor de preste Moria și Carpați ? Liceele Române fondate și întreținute de particulari, institutele apoi sărmanul popor Român teologice, darnic ș’au conservat credința și ș’au sporit inteligioța, s’au rădicat moralul și’și sporește averea prin sfatul, învățăturile și conducerea cea înțăluptă a clerului. Statul strein de națiune și de religiune, el nu de a prețuesce nici clerul nici biserica nosträ ci din contra el îl așatjâ pe preot în parocie prin autoritățile atât bisericesci cât și civile, ordonă parohienilor stimă și respect, atât pentru cele sânte cât și pentru cel sânțit.—Statul înființază chiar facultăți teologice ortodocse și grijesce ca preotul de ori-ce confesiune să fie în adevăr „lumina lumii și sarea pământului“ „Sântul lui Jehovah“ „cetate stând pe munte.“ Priviți Românilor nu mai departe decât în mijlocul vostru. Priviți și vă luați pildă de la confesiunele latine și reformate. Este de asemănat posițiunea materială a clerului acestora cu sărăcia și necezul clerului ortodox Român ? Este de asămânat gradul de cultură al preoților și misionarilor apuseni, a pastorilor evangelici, în inferioritatea clerului vostru ? Am văzut o comună rom-catolică din România, comună de vr’o 3000 suflete. Deși posed locuitorii unguri mult mai puțin pământ decât cei din satele Române, posiția lor materială este una din cele mai frumóse. Pe fețele omenilor se citesce inteligența. Preotul deși celebr, el are pe an un venit de vr’o 4000 franci. Casa preoțascâ este mai frumosä decât alocurea curtea boerească. Apoi starea religios morală, intelectuală și rațional economică a poporului, mai lasă ca ceva de dorit? Preotul latin este privit ca factotum, —un cuvânt de la el, un sfat, are cea mai înaltă influență. (Va urma) TELEGRAME Sofia 28 Septembre. Generalul Kaulbars dă sfaturi după care guvernul Bulgariei ar trebui să amâne alegerile pe cât se va putea mai mult, să rădice starea de asediu și să elibereze pe cei deținuți. Berlin 28 Septembre. Ziarul „Norddeutsche” rădică chestiunea de a se ști care motive au determinat în cele din urmă pe principele Bulgariei ca să abdice. Se așteptă respunsul fiarelor, care fără îndoială vor apara pe principe și cauza Bulgariei. Viena 28 Septembre. Congresul Orientaliștilor a’a deschis. Madrid 28 Septembre. Un ziar din Barcelona anunță că trupele au atacat pe 38 de republicani, a căror bandă însă s’a refugiat in Francia. Viena 29 Septembre. Din Petersburg i se scrie „Corespondenței Politice” că pericolele ce amenințau cu resbeiul sunt înlăturate în urma dispozițiunilor pacinice ale cabinetelor. Berlin 29 Septembre. «Gazeta Națională» menționază despre zgomotul unei acțiuni comune franco-ruse pe lângă Sultanul pentru a face să se evacueze Egiptul. Paris 29 Septembre. Discursul lui Freycinet la banchetul din Touluse ștree că Turcia dorește pacea și că relațiunile cu celelalte puteri sunt stabilite pe piciorul considerațiunilor mutuale. Borna 29 Septembre. Se vorbește despre niște propuneri pozitive pentru a se ajunge la o înțelegere practică între Austria, Italia și Anglia. Sofia 29 sept. Generalul Kaulbars a trimis astăzii represintanților puterilor o notă ce stipulază punctele asupra cărora Rusia doreșce să stabilască o înțelegere cu guvernul bulgar. Sensul acestei note