Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-01-04 / nr. 1

IASSI, 3 Ianuarie 1887. Vitetele răspândite despre o rema­­niare ministerială se adiveresc din ce în ce mai mult: însuși ziarul „Tele­graful“ in numérul său de joi, 1 Ia­­nuar, confirma lucrul prin o notiță după care acesta remaniare va avea loc chiar în săptămâna viitore. După unele ziare din capitală și chiar după opiniunea și dorința do­minantă în cele mai multe cercuri a­­creditate, iată lista ministerială cea mai probabilă. Dl. I. G. Brătianu, președinte con­siliului și ministru de interne. Dl. General D. Leca, ministru de răsboiu. Dl. Eugeniu Stătescu, ministru de justiție. Dl. Andrei Vizanti, ministru In­­strucțiunei publice și al cultelor. Dl. P. S. Aurelian, ministru Agri­­culturei, Comerciului și al Domeniilor. Dl. Dim. Sturdza, ministru al afa­cerilor externe. Dl. Dădu Mihai, ministru al lu­crărilor publice. Dl. G. Nacu, ministru al Financelor. P Anul al XV-lea Nil . PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI M ANUNCIURILOR IN ZASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. 7 frin DISTRICTE, pe an. 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.................... Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. fin­iți*. 20 bani. IASSI Duminică 4 (16) ianuarie 1887.­­ La 5 Ianuarie Pătrarul din urmă cu. frig, vifor și ger. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea (TH. BAL­AS­SAN) FOREA INTERESELOR GENERALE Adunarea celor 70 Apostoli și Cuviosul Teoctist Sfântul Martir Teofim și Teoana [1] Botezul Domnului (+) Profetul Ion Botezătorul Cuviosul Martir Duminca și Cuv. Părinte George Sfântul Martir Policot Cuviosul Părinte Grigorie Episcopul_______ __ STIL NOU Ianuarie 16 17 18 1920 21 22 Marceli­u Antoniu Prisca Canut Fabi­u și Sebast Agnesia Vicentiu _______________________ Cu ocasiunea anului nou, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei , adresat M. S. Regelui urmâtorea te­legrama de felicitare : fil. S. Carol I Benele României , Spre București. Cu începerea anului nou 1887, smerit Vă rugăm, se bine-voiți a pri­mi și înnoirea sincerilor nóstre feli­citări și urări ce umilit Ve aducem dimpreună cu tot clerul Eparhiei sfin­tei Mitropolii a Moldovei. Să trăiți Majestațile Vóstre mulți ani fericiți, să trâească Majestatea Sa Regina, să trăească România. IOSIF Mitropolitul Moldovei și Sucevei. Iată și răspunsul M. S­ Regelui: înalt Prea Sfinției Sale Iosif Mitropolit al Moldovei Iași. Ne mulțumim din inimă regina și eu pentru frumósele sentimente ce oe exprimați de sărbători și pentru aoul nou și facem urări căldures<*­ca Mântuitorul nostru să aibă sub a«a sântă pază clerul și turma credincio­șilor ce păstoriți în acea parte a Ro­mâniei care d’apururea a fost și este scumpă inimei nóstre. -­ --------. CAROL . Cu ocasiunea anului nou, Dl. Primari al urbei nóstre D. Guste a adresat M. S. Regelui, urmatorea telegramă de felicitare: Majestatei Sale Mol Carol Sire, Bucuresci. Ziua anului nou, zi de predilecțiune a urărilor celor mai frumose eșind din urna timpului revarsă asupră-ne bucuria speranțelor. Cu credința în­ Dumnezeu, cu încrederea, iubirea și devotamentul cătră întâiul Rege al României care a sfâșiat vălul umilirei ridicând în locu-i stindardul gloriei naționale, Consiliul Comunal de Iași cu fericire me însărcinează a râdica vocea până la înălțimea gloriosului Vostru Tran zicându-ve umilit. Mulți și fericiți ani iubitului nostru Rege Carol. Mulți și fericiți ani Reginei Elisa­­­beta podoba plină de grații a Ro­mâniei. Trăiască Dinastia. Trăiască România. Primar, D. Gusti. Iată și răspunsul M. S. Regelui, Domnului D. Gusti Primar Iași. Regina și eu adânc mișcați de căl­­durosele urări ce ne adresați în nu­mele Consiliului Comunal al scumpei nóstre a doua capitale, care în tóte împrejurările ne dă numeróse dovezi de devotament și iubire, ne mulțămim din inima. Fiți Ve nigam în același timp interpretul sentimentelor nóstre de sinceră recunoștință câtra concetă­țenii d-vostră cari în unire cu d. V. Gheorghinc s’au grăbit a ne aduce urări de anul nou. CAROL I. CONRESPONDENȚI IN STREINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, negociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un lit. 20 bani. Londra 12 Ianuarie. «Standard“ spune că se fac pregătiri in Egipt spre a primi într’un mod demn pe prințul Alexandru. Paris 12 Ianuarie. Știrile din Berlin anunță că, cu tot discursul prințului de Bismarck, cercurile politice germane pri­vesc ca probabilă respingerea proiectului de septenat militar propus de guvern și prin urmare, dizolvarea Reichstagului. Londra 13 Ianuarie. «Times» crede că e vorba la St.-Petersburg de a tri­­mite din nou pe generalul Kaulbars la Bulgaria. St.-Petersburg 13 Ianuarie. Ziarele resping ideia atribuită Porții de a supune chestiunea bulgarescă la arbitragiul îm­păratului Wilhelm. Berlin 14 Ianuariu. In Reichstag Dom­nul de Bismarck citând articole din ziare și cerând ca Germania să se intrepun ru­șilor in calea ce duce spre Constantino­­poli, a zis: Anglia pare că este intere­sată și lucrază ca și noi, dar este greu de a menține pacea. Dacă Rusia ne-ar a­­taca, noi ne vom apara până la cea din urmă picătură de sânge, insă Rusia nu are nici o rațiune de a ne ataca, precum și noi pentru a o provoca. Dar dacă în fine Reichstagul nu votează proiectul mi­litar, imparatul va convoca dieta care cu siguranță îl va vota. Discuțiunea fiind închisă, a remas pe a doua zii votarea. Paris 14 Ianuarie. Delegații bulgari au plecat. ■Strasburg 14 Ianuarie. «Gazeta ofi­cială» publică un estrad­ dintr’un decret al guvernului, care prescrie că militarii francezi nu pot sta in Alsacia și Lorena de­cât in virtutea unei permisiuni speci­ale a directorului poliției. Permisiunea nu va putea fi liberată de­cât pentru motive de familie sau de afa­ceri. STIL VECHI .I Ianuarie. 98 5674 10______ ____JO­I D­A­I Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri _____Sâmbătă PATRONUL 1OI LEI ~ TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ I PIUA Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă P­A­T­R­O­NUL 5­I L­EI Râs.­­Sartftoi Apus Soirelui ' -4—48 m­i <:18 7­­^i .V.. ,­­ 4—51 7—26­­—4—52 7—29 4—58 7—28 4—56_____ u ■ ■ [UNK] ■ 4 m» '■"■I an­exic LairvLi s=>­e­p­t st m­â­n­i­i INFLUENȚA SEMINȚEI și a Epcei »atolii asupra veplatimnei Tendința generală a agricultorilor în fața concurenței altei țări, este de a-și întocmi exploatațiunea și admi­nistrația ast­fel, in­cât să producă cât se pote de mult cu cele mai mici cheltueli posibile, adică să producă mult și eftin. Pentru acest sfârșit ei trebue să caute a se folosi de toți factorii, cari pot avea vre-o influența asupra recoltelor. Nu încape nici o îndoială că, prin arături bune făcute la timp, prin gunoire și printr’o ro­­tațiune sistematică a culturilor, pro­­ducțiunea s’ar spori în mod evident. Cu tote acestea abundența recoltei nu depinde numai de la calitatea pămân­­tului și de felul arăturilor, ci în mare parte și de la bunătatea seminței în­trebuințate. După cum în reproducțiunea și crescerea vitelor nu putem aștepta re­­sultate frumose, de­cât când animalele împerechiate sunt bine desvoltate și fără defecte, tot asemenea nu putem aștepta recolte bune de la o sămânță rea. Grâul de sămânță trebue să fie bine copt, bine desvoltat, după recoltă să se treeze cât mai curând și să se ciuruiască spre a­ curați de neghină și alte semințe străine. Cu­trierul se vor alege în urmă grăunțele bine con­formate din cele defectase. Evenimente destul de numerosă a probat că grâul chiar când dă în pârgă póte să germineze, și dacă timpul este favorabil dă recolte mulțumitoare, tot este însă mai puțin adevărat că nu prin experiență s’a dovedit că numai sămânța deplin copta, dă plante vi­­gurose, capabile de a resista cu mai multă tărie în contra eroilor și a a­­genților atmosferici nefavorabili. Probabilitatea nereușitei, când se întrebuință cu semințe defectase, este mult mai mare de­cât economia ce s’ar face în preț Iuâmi sămânță de calitate rea. Din acest punct de vedere, una din preocupațiunile de căpetenie ale agri­cultorului trebue să fie producțiunea seminței de bună calitate. Lacul ales pentru producerea grâ­ului de sămânță să fie cât se pate de curat și să se are cu îngrijire. Sporul de cheltueli ce reclamă buna între­­ținere a câmpului destinat producerei seminței va fi pe deplin acoperit prin sporirea recoltelor. Mulți sunt de părere pentru a avea bune recolte, trebue să se schimbe des sămânță ; cu tote acestea, cu o bună îngrijire, semințele indigene sunt preferabile din multe puncte de ve­dere. Ele sunt obicinuite cu locul și cu clima, resistă mai bine timpului nefavorabil. In genere semințele aduse anume din străinătate dau recolte bune în anul întăiit și acesta numai din causa ca au fost bine alese și curățate. După al doilea și al treilea an se vede câ producțiunea scade dacă și aceste semințe se cultivă și se îngrijesc tot ca acele indigene. Causa bunâtaței a­­cestor semințe nu era chi­cr de­cât în­grijirea, iar nu felul lor. Sa îngrijim clar semețele nostre, după cum le îngrijesc străinii, și vom ajunge la același resultate. încercări numerase au probat că varietăți diferite de grâu, cultivate în condițiuni egale, dau recolte deosebite în grăunțe și în pae. Rodirea semințelor depinde mult de climă și de fertilitatea pământului, și fiind că fie­care varietate își are trebuințele ei în ceea­ ce privesce atât clima cât și solul, trebue tot­deauna să alegem pe cea care convine mai bine împrejurărilor în cari ne găsim. Inainte de a ne decide sa schimbăm sămânța trebue să avemi în vedere scopul ce urmărim prin acesta schim­bare și dacă resultatele vor corespunde așteptărilor. Spre a evita cheltueli rui­­oatare, cel mai bun lucru, este să se facă întăiu încercări pe suprafețe mici, și numai văzând resultatele curaje care să introducem sămânța nouă. Schimbarea seminței se impune nu­mai când, cu tote măsurle ce s’au luat de a se ara bine pământul, de a se gunoi și se face tote operațiunile de cultura la timp, vedem că produc­țiunea merge din ce în ce descrescând. In acest caz, causa răului nu pate fi de­cât semința, deci trebue schim­bată. La schimbarea semințelor nu trebue să ne coducem după experi­ențele altora, de­ore­ce, după cum am spus, fie­care varietate își are trebu­ințele sale în ce privește solul și clima. Trebuesc făcute experiențe locale, de cătră însuși cultivatorul ne vrea să introducă în cultura mare semințe străine sau din altă parte. Să nu se dea nici odată sămânță, al cărui loc de proved­nță este necu­noscut. In genere se admite că se­mințele ce provin din localitățile nor­dice dau recolte mai timpurii de­cât cele din sud, că sunt de calitate mai bună și resista mai mult timpului rău. Cu tote acestea, profesorul Haberladt de la institutul agronomic din Viena, care a făcut cele mai numerose e­­speriențe în acesta privință se pro­nunță pentru semințele din țările mai sudice. In ceea­ ce priveșce timpul, când trebue să se facă semănăturile, nu se pute <face nimic de absolut. Acest timp depinde de climă. Pentru ca germi­­națiunea (încolțirea) și crescerea grâ­ului să se facă, pământul trebue să potă fi pătruns de aer, să aibă o u­­miditate potrivită și un anumit grad de căldură. Experiențele lui Haberlandt au pro­bat și ele sunt pe deplin de acord cu observațiunea tuturor cultivatorilor, că semănăturile timpurii atât pentru ce­realele de tomna cât și pentru cele de primăvară sunt cele mai productive. Ori­ce ființă viețuitore pentru a se desvolta are trebuință de un anumit timp ; dacă prin o causă are­ care acest timp se scurtează, atunci plantele, ca și animalele, nu se desvoltă complect. S’a constatat ca semănându-se cerealele târziu nu se perde numai din canti­tatea recoltei, dar și din calitatea ei; cerealele sunt mai ușore. Excepțiani la acesta regulă să găsesc ; se întâmplă une­ori ca semănăturile târzii să dea mai bune resultate ca cele timpurii, însă acestea cant cașuri rare, după cari nu ne putem conduce. Așa­dar semănăturile timpurii, în­dată ce timpul este favorabil, sunt recomandabile din tote punctele de vedere atât pentru cerealele de primă­vară cât și pentru cele de tomna. (Economia Națională) TELEGRAME Sofia 11 Ianuarie. As dimineță la gara din Filipopol o mulțime numerosa aștepta pe­­ Zankoff, pe care-l primi prin flue­rături și strigăte de: «Jos trădătorul.­ Poliția a avut multă caznă ca să liniș­­tescă mulțimea, care la plecarea trenului arunca cu noroi pe vagonul in care era d. ZaDkoff. Guvernul a cerut în mod oficial să se ridice carantinele, care lovesc acum pro­­venințele din Bulgaria. Paris 11 Ianuarie. D. Floquet a fost reales președinte Cameri. Paris II Ianuarie. «Temps* laudă res­­punsul d­lui Flourens, pe care-l găsește cu totul ținut de corect, dar blamează limbagiu «Journal des Débats* față lui Bulgari. «Temps* sfârșește pe Bulgari să facă concesiuni Rusiei, dar crede că simpatiile vor reveni poporului, care consideră in­dependența sa națională ca cel dintâi din­tre drepturi și datorii. Hue 11 Ianuariu. Un detașament fran­­co-anamit voind să asedieza un sat forti­ficat, nu a putut reuși. Pierderile sale sunt de 13 morți și 46 răniți. Berlin 11 Ianuariu. Reichstagul a re­luat discuțiunea proiectului legi militare. D. de Moltke, apărând proiectul a spus: «Dacă un stat póte lucra, neavând de­cât pacea ca obiectiv, Germania e care se gă­sește în defensivă. Dar pentru a asigura pacea trebuie să fim tari și armați. Dacă fără voia nostru vom fi tărîți într’un res­­bel, vom putea, proiectul fiind votat, să’l ducem la un bun resoltat. Dacă vom respinge proiectul, atunci resbelul e sigur. D­­e Moltke a făcut apel la patrio­tismul Reichstagului și a recomandat viu primirea proiectului de lege. CRONICA INTERNA ÎNALT ORDIN DE ZI « Ostași, «Fie­care an ce trece îmi dovedește că, «prin disciplina și virtuțile vostre milita­­­re, sunteți vrednici de dragostea Țerei, «și a mea. «Cu adâncă bucurie dar vă arăt și cu «prilejul acestui an nou cât sunt de fe­­l ,zicit văisându-vă că pășiți cu nestrftmu­­«tare pe aceiași cale a devotamentului și «a datoriei, căci numai din aceste simți­­„minte ostașul alcătuește tot­dea­una un «puternic scut Patriei și Tronului. «Ofițeri, sub-ofițeri și soldați, doresc cu «totă căldura sufletului meu ca inimele «vostre să fie la înălțimea iubitei ce Țara «și Regele vostru are pentru voi: „Vă urez dar ani mulți și fericiți. «Dat in București, la 1 Ian. 1887”. CAROL. Ceremonia sfințirei apelor in z­iua de 6 ale curentei se va face in pavilionul construit a­­nume pe cheiul Dâmboviței, pe locul unde era odinioară liceul sf. Sava. Serviciul divin se va oficia la ora I­ de diminâță de I. P. S. S. Mitropolitul Primat. M. S. Regele va asista la acest serviciu și va fi primit de doi miniștri, de doi generali și ofițeri superiori din garnizoană precum și înalții demnitari ai Statului. După terminarea serviciului divin M. S. Regele va primi defilarea trapelor. La acestă defilare vor lua parte: șcala mi­litară, 2 companii din batalionul 2 de vânători, un batalion cu drapel din reg. 1 de geniu, câte 2 plutane cu drapelurile și musicele res­pective din regimentele 6 și 21 de dorobanți, câte un batalion cu drapel și musică din re­gimentele 3 și 7 de linie, brigada 2 de arti­lerie, având companiile de asediu și patru baterii din fie­care regiment cu drapelele lor, brigada 2 de cavalerie, având regimentul 2 de roșiori cu drapel și musică și 2 plutoane cu drapel din regimentul 3 de călărași și un pluton din escadronul 2 de tren,

Next