Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-06-10 / nr. 63
Berlin 18 Iunie. Oficial.Ameliorarea stării sănătății împăratului înaintază, încet dar in mod simțitor, împăratul s’a sculat, în fiecare fir pentru câteva ore. Majestatea sa a primit asemenea forte des raporturi, dar are trebuință de mari menajări și de repaus. Belgrad 18 Iunie. Noul consiliu de miniștri s’a întrunit aili la umără, pentru prima oră, sub președința regelui. Lipsea 18 Iunie. Sentința a fost dată la procesul de înalta trădare. Koeklin a fost condamnat la un an de ínchisore într’o fortăreță, Bloch și Schiffmacher la doi ani. Tropp la un an și jumătate aceeași pedepsă. Ceilalți acuzați au fost achitați Budapesta 18 iunie. Resultatele deja cunoscute ale alegerilor pentru Parlamentul ungar, sunt în număr de 278. Sunt aleși 134 liberali, 77 opoziționiști, 6 antisemiți și 11 candidați ce nu aparțin nici unui partid. Budapest 18 Iunie. Se anunță din Bacs că pe când 250 pelerini traversau Dunărea, o furtună i-a surprins și resturnă filutele care ii ducea. Toți pelerinii a fost înecați. S’au scos deja 100 cadavre. Constantinopole 18 Iunie. Atențiunea tuturor este concentrată asupra chestiunei ratificărei Convențiunei egiptene a cărei termen expiră la 22 a. c. Se spune că Poarta ar fi cerând suprimarea contra scrisorii anexate la Conventions prin care se stipulază că refuzul adtrarei unei puteri mediterane, va constitui un pericol exterior care să necesiteze prelungirea ocupațiunei engleze. Atât sir Wolff cât și sir Withe, după ordinul primit de la lord Salisbury, se silesc se obție ratificarea pănă la 20 a. c. prin tote mijlocele, evitând însă de a se întâlni cu Marele Vizir. Pentru a reuși ambii diplomați au scos vorbă că dacă nu obțin ratificarea își vor cere pașaportele* Germania, Austria, Italia, din parteie tote demersurile in sensul acesta și mai cu samă Germania agită înaintea Sultanului spectrul unei perpetue ocupațiuni a Egipetului dacă nu ratifică convențiunea, Rusia nu stă inactivă: dl. Neidor spune că dacă sultanul ratifică convențiunea, își riscă tronul. Articolul din «Nevoie Vremia» care spune că dacă Anglia persistă de a tulbura echilibrul existent, Rusia va găsi compensațiuni ori la Bosfor ori la Eufrat, cum și schimbarea Cabinetului din Sercia, au impresionat mult pe Sultan circ pe t>mp de RapiS. Convențiunea egiptenă nu are de opozante numai pe Francia și Rusia, ci și pe Cercurile religiose musulmane. Un text de lege invocat spune Islamul se opune la înstrăinarea țarei musulmanilor în favorea necredincioșilor. Chestiunea bulgară pare și ea subordonată de Rusia chestiunei ratificărei egiptene. După știri sigure, Rusia ar fi retras propunerea unui singur regent aj cuzând pe Poartă că-i lipsită de francheță și declarând în acelaș timp că e hotărâtă de a aștepta evenimentele. Acesta a pricinuit și mai mare perplexitate asupra Sultanului. Paris 19 Iunie. O depeșă din Bruxell asigură că expedițiunea d Stanley în Congo întâmpină mari dificultăți, d. Stanley a exprimat frica de a vedea o răscoilă producându-se printre omenii lui. Budapesta 19 Iunie. Resultatul alegerilor : 224 liberali, 38 membri ai oposițiunei moderate, 59 independenți, 9 antisemiți, 15 candidați neaparținând nici unui partid. Budapesta 19 iunie. Nici informațiuni venite din Bács anunță ,că numărul pelerinilor, cari au încercat de a trece Dunărea eri, și ale căror plute se scufunfundată, era de 315, din cari 127 au reușit să ajungă la malul fluviului. Aici diminăță, la ora 10 jum. s’au scos deja 101 cadavre. Numărul dispăruților este încă de 87. Berlin 20 Iunie. Ierioara o ciocnire a avut loc între două trenuri din care unul venea din Postdam și cellalt din gara Wansee. O locomotivă fu răsturnată și un vagon a luat foc. Două persone ar fi omorâte și răniți ar fi numeroși. Numărul nu este încă cunoscut. Londra 20 iunie. O corespondență al ziarului «Dailynews» din Odesa semnaleză o mare activitate în tote stațiunile Railwnului tranacupian. Comandanții militari—adauge corespondența—au primit sau aștepta să primescă ordine pentru mobilizare. Și în fine, că autoritățile militare ruse nu lasă pe străini să traverseze drumurile militare care conduc spre Armenia și Turcia. Viena 20 Iunie. Ziarele spun că cu ocaziunea alegerilor, cartierului evreesc din satul Szerdahely (Ungaria) ’i s’a dat foc din trei părți și că 80 de familii israelite de abea au putut scapa cu viață. CRONICA INTERNA Pentru incendiații din Botoșani In consiliul de miniștri, ținut sub președința M. S. Regelui, in reședința regală a Castelului Peleș, la 5 Iunie, s’a luat urmatorele decisiuni: 1) Se deschid liste de subscripțiune publică sub înaltul patronagiu al MM. S. Regelui și Reginei și sub direcțiunea unui comitet central, compus de I. P. S. Mitropolit Primat, Iosef, președintele Senatului, Principele D. Ghika ; președintele Camerei, general D. Lecca ; primarul Capitalei, Ion Câmpineanu. 2) Acest comitet va lucra cu ajutorul comitatelor ce au vor înființi un județe ți cari se vor compune din Senatorii și deputații județului . Primarul orașului de reședință . Prefectul județului . Președintele tribunalului județean. 3 Listele de subscripțiune publică vor fi date cu marcă. Banii se vor depune la casa de depuneri și de consemnațiuni, iar comptabilitatea se va face prin Banca Națională. 4) Un comitet special se va institui la Botoșani pentru a privigha distribuirea banilor. 5) Guvernul va deschide un credit de 60.000 lei din paragraful extraordinar al bugetului, pentru a face față nevoilor celor mai urgente. 6) Comitetul central va avea in privire a se crea căile și mijloacele pentru un CURIERUL TH. BALA8SAN, fond permanent de ajutoranță a acelora cari in viitor vor fi atinși de foc sau de inundație. 7) Ministru justiției este însărcinat cu elaborarea unui proiect de lege, care să reguleze modul și controlul oricărei subscripțiuni publice de bani și ajutare. 8) Listele de subscripțiuni vor conține telegrama adresată de M. S. Regele primarului de Botoșani la 4 Iunie, decisiunea presinta a consiliului de miniștri și înscrierea in capul listelor a Majestăților Lor Regelui și Reginei cu suma de lei 30.000. 1. C. Brătianu, D. Sturza, Eug. Stătescu, M. Ferekyde, C. Nacu, P. S. Aurelian, general A. Angelescu, V Gheorghian. Comunitățile israelite din București au luat hotărîrea a se intruni pentru a organiza o mare serbare in folosul victimelor incendiului de la Botoșani între care se află un mare număr de coreligionari ai lor. Dintre casele nimicite de flăcări de la Botoșani, se spune că 110 erau asigurate la societatea »Unirea*, 46 la «Dacia-Romănia* și 24 la «Naționala*. Lipsa de servicii seriose de pompieri prin orașele țării, ca și in capitală, face viața grea, dacă nu chiar imposibilă așezămintelor utile ale societăților de asigurare. Cetim in »Epoca*: Toți miniștrii, afară de D. Radu Mihai, dus la Botoșani, au plecat la Sinaia pentru a ținea consiliu sub președința Regelui. »Galații* află că in postul de secretar al ministerului de resbel, devenit vacant prin înaintarea la gradul de general a colonelului N. Dumitrescu Maican, va fi numit d. colonel din cavalerie Sergiu Băicoianu care a ocupat deja mai mult timp acest post. Împreună cu D. ministru de interne a plecat la Botoșani D. colonel Robescu, adjutant al Regelui, însărcinat să împartă primele ajutore trimise de M. S. pentru victimele incendiului. S’a răspândit zgomotul că societățile de asigurare au luat hotărîrea să nu mai asigure case cobora incendiului, pretextând lipsa unui serviciu de pompieri bine organisat. Se zice că ministerul instrucțiunei publice va închide încă 2 școli israelite, pe care d. inspector Nenițescu le-a găsit în o stare deplorabilă. Eri Marți au fost jubileul M. S. Reginei Angliei și împărătesei Indielor. Consiliul comunal al Capitalei a votat 8000 lei pentru ajutorarea Botoșănenilor. Ministerul domentilor va delega un funcționar care să se ducă in Galați ca să încheie socotelile camerei de comerciu din acel oraș. Cei doi bulgari, Kazakoff și Ivanoff, care au atentat la viața d-lui Mantoff, prefectul din Rusciuk, au fost condamnați de Curtea cu jurați din capitală la 7 ani reclusiune. Condamnații au făcut recurs. »Curierul Financiar de Duminică 7 Iunie a. c. în articolul său de fond, vorbind despre situațiunea piețelor în cursul săptămânei trecute, arată cât de mult a fost influențat târgul acționarilor societăților de asigurare de îngrozitorul incendiu din Botoșani iată ce face suscitatul ziar în acesta privință : »Târgul acțiunilor societăților de asigurare a fost forte mult influențat de îngrozitorul incendiu de la Botoșani care a consumat aprope o mie de case. Dacia România care atinsese la început 2381/* comptant și 240 termen, îndată ce știrea despre incendiul de la Botoșani s’a transmis, ele au căfzat la 2301/*, curs cu care au și închis asprá. După datele oficiale ce avem de la Botoșani, cea mai mare parte din case și din mărfuri nu au fost asigurate, din cauză că Naționala și Dacia-Romania s’au abținut în comun acord de a primi asigurări în suburbiele recunoscute că au clădiri proste, vechi și rău construite. Pentru unele din clădirile cele mai solide, ambele aceste societăți au admis asigurarea lor cu premii însă urcate. Casele cunoscute pănă’n momentul când scrim aceste linii ca asigurate la diversele societăți din țară sunt în număr de 240 din care, 130 la «Unirea*, 60 la »Dacia-România* și 50 la «Naționala*. Din acestea „Unirea* are reasigurate la »Franco-Hongroise* 80% și n’a reținut pentru ea decât 20%. »Naționala* și „Dacia- Romania” au reținut pentru ele câte 25 ° C reasigurând restul la alte societăți din străinătate. Daunele nu sunt încă bine cunoscute pănă acum ; se exagerezi cu tote acestea forte mult valorea lor. Scrisurile funciare rurale sunt în accentuată urcare, ele cotez 7% 1071/« 5% 921/« Un avis al direcțiunei ce publicăm la sine face cunoscut că cuponul de 1 Iulie 1887 și scrisurile funciare rurale eșite la sorți la tragerea de la 16(28) Aprilie espirat, se vor plăti în monedă de aur cu începere de la 19 Iunie (1 Iulie) 1887. »Bombat află că o casă străină a propus primăriei orașului Brăila ca să lumineze orașul cu lumină electrică, în condițiile și cu prețul cu care se luminează acum orașul cu gaz ordinar. Biarul sus menționat adaugă că în fabrica de făină a D-lui Millas și fiu, din Brăila, este deja introdusă lumina electrică. Cetim în »Bomba* . Piața oborului. Prețurile cu cari s’au vândut cerealele în piața oborului Brăila, în cursul de la 26 Maiu și pănă la 4 Iunie au fost următorele: Porumb hectolitru lei 7.50—7.75 Orz » » 4. —450 «Voința Națională* află că colonia franceză din Capitală a renunțat, în favorea nenorociților de la Botoșani, la suma de 3000 lei, produsul representațiunei teatrale dată în folosul victimelor de la Opera Comică din Paris. Filoxera face progrese. «Gazeta Buseului» află că s’a ivit acum și în inele din comuna Pinteștii. Societățile de asigurare «Dacia*, »Naționala* și «Unirea* au trimis la Botoșani reprezentanții lor spre a începe evaluarea pagubelor causate prin îngrozitorul incendiu Se zice că aceste societăți nu vor avea a plăti decât numai vre-o două milioane din patru cât este paguba, căci multe case n’au fost asigurate. Dl. general Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată, va inspecta Luni sau Marți și regimentul al 2-lea de linie comandant de dl. colonel Voinescu. Ministerul domeniilor va delega un funcționar al său să se ducă să încheie socotelile Camerelor de comerciu din Bârlad, Bacău, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Piatra și Turnu- Severin, de la 1867 și pănă in ziua de 31 Martie 1887. Direcția generală a serviciului sanitar Spitalul rural Vidra, din județul Putna, pe la finele lui August 1887, se va deschide linii doctori în medicină, români sau naturalisați, care ar dori să ocupe provisor, până la concurs, posturile de medic primar și medic secundar la acel spital retribuite din casa Statului, cel d’ântâi cu lei 500 și cel d’al doilea cu lei 350 pe lună, locuință, încălzit și iluminat, vor înainta petițiunile d-lor la direcția sanitară până la 20 August 1887, însoțite de orice acte de serviciu anteriore, precum și certificatul că au făcut stagiul de un an în armată. La 15 Iulie 1887 se va ține concurs la direcția generală a serviciului sanitar pentru ocuparea postului vacant de medic secundar la spitalul Filantropic din Craiova, pendinte de primăria acelei comune. D-nii doctori în medicină, care ar dori să se prezinte la acel concurs, vor înainta direcției sanitare cu 20 file înainte de funa concursului petițiunile de inIcriere la concurs, însoțite de următorele acte : Actul de naștere sau naturalisație; Diploma de doctor în medicină și certificatul de liberă practică în țară; Certificatul constatator că au făcut stagiul de un an în armată; * Certificate de funcțiunile ce au mai ocupat. Petițiunile care nu vor fi însoțite de aceste acte nu se vor lua în considerație. Concursul consistă din două probe, una orală și una clinică. Proba orală va trata despre o chestiune de medicină internă sau de chirurgie, și proba clinică va consista în examinarea și diagnostarea a trei bolnavi, și anume : un caz de bule interne, un caz de buli externe (chirurgie) și un caz de obstetrici sau 1 va face manipularea obstetricală pe fantom. Pe baza jurnalului consiliului sanitar superior cu No. 813 din a. c. ministerul aduce la cunoștința d-lor licențiați în farmacie că se dă concesiunea pentru Înființarea unei farmacii filiale în comuna urbană Bechet din județul 1 j Dolj Concensiunea se dă pe termen de 5 ani. 1 Farmacia filială trebue să fie dirijată de un licențiat în farmacie, cu drept de liberă practică a artei sale în țară, român sau naturalist, iar responsabilitatea va fi asupra farmacistului concesionar. Doritorii de a deschide o farmacie filială în Bechet, vor înainta cererile d-lor la direcțiunea generală a serviciului sanitar (ministerul de interne), până la 25 iunie a. c., însoțite de actele constătătore că posedă titlul de licențiat sau magistru în farmacie, cu drept de liberă practică a farmaciei în țară, că este român sau naturalist și că n’a fost supus unei pedepse infamante. BURSA DE BUCURESCI — —y Piața a fost generalmente fermă in cursul săptămânei. Fondurile de Stat, fondarele și Băncile Naționale, au fost mai cu samă obiectul unor active și însemnate transacțiuni.— Târgul pe bani gata care altă dată nu compta in bursă mai nici o afacere a presentat de astă dată un oarecare interes, mulțumită golurilor ce erau de împlinit pentru efectuarea lichidațiunei lunei Mai. Numărul este relativ abundent pe piață și lichidarea sa putut face fără dificultăți capitalurile nefiind prea pretențioase. Cursurile au fost ferme și tendințele mulțumitore. Băncile Naționale au urmat cursul progresiv ce semnalam in săptămâna trecută ; ele au atins in bursa de afară 1047 după 1050 pentru finele lunei curente, in lichidație sau negociat cu 1040—1042, iar reporturile, au făcut cu 5—6 lei de bucată. Anul curent promite a fi cel puțin tot atât de reminator pentru acționari Bănci, ca anul trecut. Dobânzile și beneficiile diverse încasate fiile îmi aratase el acest meșteșug, cu tote că eram numai scriitorul lui și că nu eram de altmintrelea iuiciat în afacerile sale.* «De mirare,* flise ofițerul de poliție—«ei bine nu te jena de a cerca arta d-tale în contra maistrului. Eu te autoriz pentru acesta, sau mai bine, îți ordon chiar * Micul scriitor nu scose cumva o legătură de chei, precum le întrebuințază lăcătușii, ci o cutiera elegantă de pete de safine, în care se aflau cinci bețișore de oțel încărligite la un capăt. Tote aceste bețișore se potriviau într’un singur mănunchiu, astfel că se putea întrebuința fiecare din ele după voință. «Acesta este un instrument forte nostim,* flise ofițerul de poliție examinând cu o mină de cunoscător aceste bețișăre. «Este un fabricat englez ?* «Nu, este un fabricat american. Loyal Francoeur avea trei cutii cu asemenea instrumente. Acestea cari le posed eu nu sunt din cele mai bune.* După acesta vârâse ghebosul unul din aceste bețișore în brusca ușei. Acesta era prea mic. Cu cel următor, ușa era deschisă numai prin două sucituri. Interiorul camerei nu conținea nimic remarcabil. Pe masă se vedeau încă resturile prânzului Când cei trei barbați se uitară mai departe prin odaie hărăia mopsul necontenit. «Este acest câie forte devotat stăpânei sale?* întrebă ofițerul de poliție pe ghebos. «Desigur, el îi este forte devotat.* «Oare nu ne-ar putea el duce pe urma ei. Ar fi bine să încercăm. D-ta cunosci dar pe acest câne?* Ghebosul se plecă și de smerdă pe câne, după care acesta veni până la ușă. «Caută pe stăpâna ta, cântă!* flise ghebosul cânelui. Acesta mirosi pe pământ și voia deja să se clobore pe scară. «Să ne ducem după dânsul,* flise ofițerul de poliție. După ce încuiară din nou ușa, se scoborâră frustrei pe scară, cânele alergând înainte. Ajungând in stradă, se părea că mopsul nu mai caută urma stăpânei sale, ci apucă de a dreptul drumul care-i era cunoscut încă din timpul preumblărilor ei. Astfel veniră ei prin diferite uliți în strada Lepic. De aici alergă cânele spre «cité Maupy,* unde însoțise el de atâtea ori pe stăpâna sa. La casa lui Prosper Martin se opri el. Aici începu să schiaune și să sgârie la ușă. 40. La schisunatul cânelui se deschise ușa și «doctoresa de minuni* apăru pe prag. «Ce doresc domnii ?* întrebă ea. «Noi voim să stim numai dacă cunosceți pe acest câne, pe care l’am găsit rătăcind pe stradă, și care ne a condus aici,* flise ofițerul de poliție. «Da, domnul meu,* respinse el, «acest câne este al unei rude a mea.* «Noi avem un interes forte mare de a găsi cât se pate mai curând pe stăpâna acestui câne, pe ruda tale.* «Domna Broussel,* adaogă Victor. «Care a fost or sora aici,* observă ghebosul. Bătrâna femee se uită cu neîncredere la acești trei domni. Oare ce să fi voit ei de la domna Broussel ? Erau ore bune sau rele intențiunile lor ? «Respunde, domna mea, te rog cu insistență, respunde,* luă cuvântul Victor. «Este vorba de existența unei fete tinere—• «A tinerei fete, care era aici ?* exclamă fosta vivandieră. «Cum? Ea era aici?* replică ghebosul întrebând, însă mirarea sa se a fini într’un suspin profund; ofițerul de poliție îl călcase cu călcâiul cismei pe degetele piciorelor. «Așa este, tânăra fată, care era aici,* flise pe deplin liniștit funcționarul, aruncând lui Isidor o privire semnificativă. «Ah, ce s’a întâmplat sărmanei copile? Vorbiți, domnii mei !* flise bătrâna femee speriată. «Acesta nu stim nici noi, noi voiam să aflăm aici ceva mai de aprope. Nu era domna Broussel, care adusese aici pe acesta fată?* «O nu, ea venise numai din întâmplare aici. — — Iasă pentru ce mă întrebați ?* replică bătrâna cu neîncredere. «Cine sunt domnii ? — Cum vă numiți ?• «Ei bine. Se pare că ești o femee onorabilă, noi vom putea dez vorbi sincer cu d-ta. Eu sunt comisar de poliție și însărcinat ca să aduc împreună cu acești duci domni părintelui întristat pe fiica sa—o d-soră tânără, acea care fu ținută ascunsă aici.* «Atunci, d-le comisar, vă pot comunica cu satisfacțiune, că misiunea dv. este terminată, căci însuși tatăl ei a luat-o eri sora de aici.* «Eri sora? Acesta este imposibil!—La ce oră era ?* «Pe la șase și jumătate sau șepte.* «Insă tocmai pe timpul acesta eram noi în otelul de Rieumes și ne întrețineam cu colonelul,* exclamă Victor. «Da, colonelul este un brav domn bătrân, din nenorocire era el atât de bolnav că nu se pută scoborâ din trăsură.* «Ce înfățișare avea el ?* întrebă ofițerul de poliție. «Un domn cam corpulent, cu o mustață mare sură, mai mult albă, cu panglica legionei de onore în gaura de nastur a hainei.* «De necrescut!... Nu-ți numise el numele său?* A «Nu, însă el promise de a veni. Dar așteptați, da, îmi aduc aminte, la plecare flise el birjarului, în strada belle chasse.” «Acolo se află în adevăr otelul de Rieumes.—Insă spune'mi te rog, a recunoscut juna fată pe acest domn, care pretindea de a fi tatăl ei?* întrebă polițistul mai departe: «Da, desigur. Ea se ridică în patul ei, însă că flu apoi leșinată.* «Și l’a urmat ea?* «Fără nici o dificultate.* «Acesta este inexplicabil. Mi se pare că este o cursă nouă, căria trebuie să acordăm totă atențiunea nostru. «Oare acesta domna Broussel, care a adus pe colonel aici, să fi jucat un rol dublu, redând pe da0ra de Rieumes părintelui ei, în speranța sigură că colonelul o va recompensa forte bine ?* opiită Victor, «Acesta ar putea fi posibil, însă eu nu cred,* flise ofițerul de poliție gânditor. «De altmintrelea există un mijloc forte sigur ca să ne încredințăm, însoțind pe acesta domna la colonel in strada bellechasse.* «Insă va voi ea să mergă cu noi ?* (Va urma). ^