Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-06-10 / nr. 63

Berlin 18 Iunie. Oficial.­Ameliorarea stării sănătății împăratului înaintază, în­cet dar in mod simțitor, împăratul s’a sculat, în fie­care fir pentru câte­va ore. Majestatea sa a primit asemenea forte des raporturi, dar are trebuință de mari menajări și de repaus. Belgrad 18 Iunie. Noul consiliu de mi­niștri s’a întrunit aili la umără, pentru prima oră, sub președința regelui. Lipsea 18 Iunie. Sentința a fost dată la procesul de înalta trădare. Koeklin a­­ fost condamnat la un an de ínchisore în­­tr’o fortăreță, Bloch și Schiffmacher la doi ani. Tropp la un an și jumătate a­­ceeași pedepsă. Cei­l­alți acuzați au fost achitați Buda­pesta 18 iunie. Resultatele deja cunoscute ale alegerilor pentru Parlamen­tul ungar, sunt în număr de 278. Sunt aleși 134 liberali, 77 opoziționiști, 6 an­tisemiți și 11 candidați ce nu aparțin nici unui partid. Budapest 18 Iunie. Se anunță din Bacs că pe când 250 pelerini traversau Dună­rea, o furtună i-a surprins și resturnă f­ilutele care ii ducea. Toți pelerinii a f­ost înecați. S’au scos deja 100 cadavre. Constantino­pole 18 Iunie. Atențiunea tuturor este concentrată asupra chestiu­­nei ratificărei Convențiunei egiptene a că­rei termen expiră la 22 a. c. Se spune că Poarta ar fi cerând su­primarea contra scrisorii anexate la Con­ventions prin care se stipulază că refu­­zul adtrarei unei puteri mediterane, va constitui un pericol exterior care să ne­­cesiteze prelungirea ocupațiunei engleze. Atât sir Wolff cât și sir Withe, după or­dinul primit de la lord Salisbury, se si­lesc se obție ratificarea pănă la 20 a. c. prin tote mijlocele, evitând însă de a se întâlni cu Marele Vizir. Pentru a reuși ambii diplomați au scos vorbă că dacă nu obțin ratificarea își vor cere pașaportele* Germania, Austria, Italia, din parteie tote demersurile in sensul acesta și mai cu sa­mă Germania agită înaintea Sultanului spectrul unei perpetue ocupațiuni a E­­gipetului dacă nu ratifică convențiunea, Rusia nu stă inactivă: dl. Neidor spune că dacă sultanul ratifică convențiunea, își riscă tronul. Articolul din «Nevoie­ Vre­­mia» care spune că dacă Anglia persistă de a tulbura echilibrul existent, Rusia va găsi compensațiuni ori la Bosfor ori la Eufrat, cum și schimbarea Cabinetului din Sercia, au impresionat mult pe Sultan circ pe t­>m­p de RapiS. Convențiunea egiptenă nu are de opo­zante numai pe Francia și Rusia, ci și pe­ Cercurile religiose musulmane. Un text­ de lege invocat spune Islamul se opune la­ înstrăinarea țarei musulmanilor în favo­­­rea necredincioșilor. Chestiunea bulgară pare și ea subor­­­donată de Rusia chestiunei ratificărei e­­­giptene. După știri sigure, Rusia ar fi retras propunerea unui singur regent a­j cuzând pe Poartă că-i lipsită de francheță­­ și declarând în acelaș timp că e hotărâtă­ de a aștepta evenimentele. Acesta a pri­cinuit și mai mare perplexitate asupra Sultanului. Paris 19 Iunie. O depeșă din Bruxel­l asigură că expedițiunea d Stanley în Con­­­­go întâmpină mari dificultăți, d. Stanley a exprimat frica de a vedea o răscoilă pro­­ducându-se printre omenii lui. Buda­pesta 19 Iunie. Resulta­tul ale­gerilor : 224 liberali, 38 membri ai opo­­sițiunei moderate, 59 independenți, 9 an­tisemiți, 15 candidați neaparținând nici unui partid. Buda­pesta 19 iunie. Nici inform­a­­țiuni venite din Bács anunță ,că numărul pelerinilor, cari au încercat de a trece Dunărea eri, și ale căror plute se scufun­­fundată, era de 315, din cari 127 au reușit să ajungă la malul fluviului. Aici diminăță, la ora 10 jum. s’au scos deja 101 cadavre. Numărul dispăruților este încă de 87. Berlin 20 Iunie. Ieri­oara o ciocnire a avut loc între două trenuri din care u­­nul venea din Postdam și cel­l­alt din gara Wansee. O locomotivă fu răsturnată și un vagon a luat foc. Două persone ar fi omorâte și răniți ar fi numeroși. Numă­rul nu este încă cunoscut. Londra 20 iunie. O corespondență al ziarului «Dailynews» din Odesa semnale­­ză o mare activitate în tote stațiunile Railwnului tranacupian. Comandanții mili­tari—adauge corespondența—au primit sau aștepta să primescă ordine pentru mobi­­lizare. Și în fine, că autoritățile militare ruse nu lasă pe străini să traverseze dru­murile militare care conduc spre Arme­nia și Turcia. Viena 20 Iunie. Ziarele spun că cu o­­caziunea alegerilor, cartierului evreesc din satul Szerdahely (Ungaria) ’i s’a dat foc din trei părți și că 80 de familii israe­lite de abea au putut scapa cu viață. CRONICA INTERNA Pentru incendiații din Botoșani In consiliul de miniștri, ținut sub pre­­ședința M. S. Regelui, in reședința regală a Castelului Peleș, la 5 Iunie, s’a luat urmatorele decisiuni: 1) Se deschid liste de subscripțiune pu­blică sub înaltul patronagiu al MM. S­. Regelui și Reginei și sub direcțiunea unui comitet central, compus de I. P. S. Mi­tropolit Primat, Iosef, președintele Sena­tului, Principele D. Ghika ; președintele Camerei, general D. Lecca ; primarul Capitalei, Ion Câmpineanu. 2) Acest comitet va lucra cu ajutorul comitatelor ce au vor înființi un județe ți cari se vor compune din Senatorii și deputații județului . Primarul orașului de reședință . Prefectul județului . Președintele tribunalului județean. 3 Listele de subscripțiune publică vor fi date cu marcă. Banii se vor depune la casa de depuneri și de consemnațiuni, iar comptabilitatea se va face prin Banca Națională. 4) Un comitet special se va institui la Botoșani pentru a privigha distribuirea banilor. 5) Guvernul va deschide un credit de 60.000 lei din paragraful extra­ordinar al bugetului, pentru a face față nevoilor celor mai urgente. 6) Comitetul central va avea in privire a se crea căile și mijloacele pentru un CURIERUL TH. BALA8SAN, fond permanent de ajutoranță a acelora cari in viitor vor fi atinși de foc sau de inundație. 7) Ministru justiției este însărcinat cu elaborarea unui proiect de lege, care să reguleze modul și controlul ori­cărei sub­­scripțiuni publice de bani și ajutare. 8) Listele de subscripțiuni vor conține telegrama adresată de M. S. Regele pri­marului de Botoșani la 4 Iunie, decisiu­­nea presinta a consiliului de miniștri și înscrierea in capul listelor a Majestăților Lor Regelui și Reginei cu suma de lei 30.000. 1. C. Brătianu, D. Sturza, Eug. Stă­­tescu, M. Ferekyde, C. Nacu, P. S. Aurelian, general A. Angelescu, V Ghe­­orghian. Comunitățile israelite din București au luat hotărîrea a se intruni pentru a or­ganiza o mare serbare in folosul victime­lor incendiului de la Botoșani între care se află un mare număr de coreligionari ai lor. Dintre casele nimicite de flăcări de la Botoșani, se spune că 110 erau asigurate la societatea »Unirea*, 46 la «Dacia-Ro­­mănia* și 24 la «Naționala*. Lipsa de servicii seriose de pompieri prin orașele țării, ca și in capitală, face viața grea, dacă nu chiar imposibilă așe­zămintelor utile ale societăților de asigu­rare. Cetim in »Epoca*: Toți miniștrii, afară de D. Radu Mi­­hai, dus la Botoșani, au plecat la Sinaia pentru a ținea consiliu sub președința Regelui. »Galații* află că in postul de secretar al ministerului de resbel, devenit vacant prin înaintarea la gradul de general a co­lonelului N. Dumitrescu Maican, va fi nu­mit d. colonel din cavalerie Sergiu Băi­­coianu care a ocupat deja mai mult timp acest post. Împreună cu D. ministru de interne a plecat la Botoșani D. colonel Robescu, adjutant al Regelui, însărcinat să împartă primele ajutore trimise de M. S. pentru victimele incendiului. S’a răspândit zgomotul că societățile de asigurare au­ luat hotărîrea să nu mai asigure case­ cobora incendiului, pretextând lipsa unui serviciu de pompieri bine or­­ganisat. Se zice că ministerul instrucțiunei pu­blice va închide încă 2 școli israelite, pe care d. inspector Nenițescu le-a găsit în o stare deplorabilă. Eri Marți au fost jubileul M. S. Re­ginei Angliei și împărătesei Indielor. Consiliul comunal al Capitalei a votat 8000 lei pentru ajutorarea Botoșănenilor. Ministerul domentilor va delega un fun­­cționar care să se ducă in Galați ca să încheie socotelile camerei de comerciu din acel oraș. Cei doi bulgari, Kazakoff și Ivanoff,­­ care au atentat la viața d-lui Mantoff, prefectul din Rusciuk, au fost condam­nați de Curtea cu jurați din capitală la 7 ani reclusiune. Condamnații au făcut recurs. »Curierul Financiar­ de Duminică 7 Iunie a. c. în articolul său de fond, vorbind despre situațiunea piețelor în cursul săptămânei tre­­­cute, arată cât de mult a fost influențat târgul­ acționarilor societăților de asigurare de în­grozitorul incendiu din Botoșani iată ce fa­ce suscitatul ziar în acesta privință : »Târgul acțiunilor societăților de asigurare a fost forte mult influențat de îngrozitorul incendiu de la Botoșani care a consumat aprope o mie de case. Dacia­ România care atinsese la început 2381/* comptant și 240 termen, în­dată ce știrea despre incendiul de la Botoșani s’a transmis, ele au căfzat la 2301/*, curs cu care au și închis asprá. După datele oficiale ce avem de la Botoșani, cea mai mare parte din case și din mărfuri nu au fost asigurate, din cauză că Naționala și Dacia-Romania s’au abținut în comun acord de a primi asigurări în suburbiele recunoscute că au clădiri proste, vechi și rău construite. Pentru unele din clădirile cele mai solide, am­bele aceste societăți au admis asigurarea lor cu premii însă urcate. Casele cunoscute pănă’n momentul când scrim aceste linii ca asigurate la diversele societăți din țară sunt în număr de 240 din care, 130 la «Unirea*, 60 la »Dacia-România* și 50 la «Naționala*. Din acestea „Unirea* are reasigurate la »Franco-Hongroise* 80% și n’a reținut pen­tru ea de­cât 20%. »Naționala* și „Dacia- Romania” au reținut pentru ele câte 25 °­ C re­asigurând restul la alte societăți din străinătate. Daunele nu sunt încă bine cunoscute pănă acum ; se exagerezi cu tote acestea forte mult valorea lor. Scrisurile funciare rurale sunt în accentuată urcare, ele cotez 7% 1071/«­ 5% 921/« Un avis al direcțiunei ce publicăm la sine face cu­noscut că cuponul de 1 Iulie 1887 și scrisurile funciare rurale eșite la sorți la tragerea de la 16(28) Aprilie espirat, se vor plăti în mo­nedă de aur cu începere de la 19 Iunie (1 Iulie) 1887. »Bombat află că o casă străină a propus primăriei orașului Brăila ca să lumineze orașul cu lumină electrică, în condițiile și cu prețul cu care se luminează acum orașul cu gaz ordinar. Biarul sus menționat adaugă că în fabrica de făină a D-lui Millas și fiu, din Brăila, este deja introdusă lumina electrică. Cetim în »Bomba* . Piața oborului. Prețurile cu cari s’au vândut cerealele în piața oborului Brăila, în cursul de la 26 Maiu și pănă la 4 Iunie au fost ur­­mătorele: Porumb hectolitru lei 7.50—7.75 Orz » » 4. —450 «Voința Națională* află că colonia franceză din Capitală a renunțat, în favorea nenoroci­ților de la Botoșani, la suma de 3000 lei, pro­dusul representațiunei teatrale dată în folosul victimelor de la Opera Comică din Paris. Filoxera face progrese. «Gazeta Buseului» află că s’a ivit acum și în inele din comuna Pinteștii. Societățile de asigurare «Dacia*, »Națio­nala* și «Unirea* au trimis la Botoșani re­prezentanții lor spre a începe evaluarea pa­gubelor causate prin îngrozitorul incendiu Se zice că aceste societăți nu vor avea a plăti de­cât numai vre-o două milioane din patru cât este paguba, căci multe case n’au fost asigurate. Dl. general Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată, va inspecta Luni sau Marți și regimentul al 2-lea de linie comandant de dl. colonel Voinescu. Ministerul domeniilor va delega un func­ționar al său să se ducă să încheie socotelile­­ Camerelor de comerciu din Bârlad, Bacău, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Piatra și Turnu- Severin, de la 1867 și pănă in ziua de 31 Martie 1887. Direcția generală a serviciului sanitar Spitalul rural Vidra, din județul Putna, pe la finele lui August 1887, se va deschide­ li­nii doctori în medicină, români sau naturali­­sați, care ar dori să ocupe provisor, până la concurs, posturile de medic primar și medic secundar la acel spital retribuite din casa Sta­tului, cel d’ântâi cu lei 500 și cel d’al­ doilea cu lei 350 pe lună, locuință, încălzit și ilu­minat, vor înainta petițiunile d-lor la direcția sanitară până la 20 August 1887, însoțite de ori­ce acte de serviciu anteriore, precum și certificatul că au făcut stagiul de un an în ar­mată. La 15 Iulie 1887 se va ține concurs la di­recția generală a serviciului sanitar pentru o­­cuparea postului vacant de medic secundar la spitalul Filantropic din Craiova, pendinte de primăria acelei comune. D-nii doctori în me­dicină, care ar dori să se prezinte la acel con­curs, vor înainta direcției sanitare cu 20 f­ile înainte de fu­na concursului petițiunile de in­I­­criere la concurs, însoțite de următorele acte : Actul de naștere sau naturalisație; Diploma de doctor în medicină și certifica­tul de liberă practică în țară; Certificatul constatator că au făcut stagiul de un an în armată; * Certificate de funcțiunile ce au mai ocupat. Petițiunile care nu vor fi însoțite de aceste acte nu se vor lua în considerație. Concursul consistă din două probe, una o­­rală și una clinică. Proba orală va trata des­pre o chestiune de medicină internă sau de chirurgie, și proba clinică va consista în exa­minarea și diagnostarea a trei bolnavi, și a­­nume : un caz de bule interne, un caz de buli externe (chirurgie) și un caz de obstetrici sau 1­­ va face manipularea obstetricală pe fantom. Pe baza jurnalului consiliului sanitar supe­rior cu No. 813 din a. c. ministerul aduce la cunoștința d-lor licențiați în farmacie că se dă concesiunea pentru Înființarea unei farmacii fi­liale în comuna urbană Bechet din județul 1 j Dolj Concensiunea se dă pe termen de 5 ani. 1 Farmacia filială trebue să fie dirijată de un licențiat în farmacie, cu drept de liberă prac­­­­tică a artei sale în țară, român sau natura­­­­list, iar responsabilitatea va fi asupra farma­­­­­­cistului concesionar. Doritorii de a deschide o farmacie filială în Bechet, vor înainta cererile d-lor la direcți­unea generală a serviciului sanitar (ministe­rul de interne), până la 25 iunie a. c., înso­țite de actele constătătore că posedă titlul de licențiat sau magistru în farmacie, cu drept de liberă practică a farmaciei în țară, că este român sau naturalist și că n’a fost supus u­­nei pedepse infamante. BURSA DE BUCURESCI — —y Piața a fost generalmente fermă in cursul săptămânei. Fondurile de Stat, fond­arele și Băncile Naționale, au fost mai cu samă obi­ectul unor active și însemnate transacțiuni.— Târgul pe bani gata care altă dată nu compta in bursă mai nici o afacere a presentat de astă dată un oare­care interes, mulțumită go­lurilor ce erau de împlinit pentru efectuarea lichidațiunei lunei Mai. Numărul este relativ abundent pe piață și lichidarea sa putut face fără dificultăți capi­talurile nefiind prea pretențioase. Cursurile au fost ferme și tendințele mulțumitore. Băncile Naționale au urmat cursul progresiv ce semnalam in săptămâna trecută ; ele au atins in bursa de afară 1047 după 1050 pen­tru finele lunei curente, in lichidație sau ne­gociat cu 1040—1042, iar reporturile, au făcut cu 5—6 lei de bucată. Anul curent promite a fi cel puțin tot atât de reminator pentru acționari Bănci, ca anul trecut. Dobânzile și beneficiile diverse încasate fiile îmi aratase el acest meșteșug, cu tote că eram numai scriitorul lui și că nu eram de altmintrelea iuiciat în afacerile sale.* «De mirare,* flise ofițerul de poliție—«ei bine nu te jena de a cerca arta d-tale în contra maistrului. Eu te autoriz pentru acesta, sau mai bine, îți ordon chiar * Micul scriitor nu scose cum­va o legătură de chei, precum le întrebuințază lăcătușii, ci o cutiera ele­gantă de pete de safine, în care se aflau cinci be­­țișore de oțel încărligite la un capăt. Tote aceste bețișore se potriviau într’un singur mănunchiu, ast­fel că se putea întrebuința fie­care din ele după voință. «Acesta este un instrument forte nostim,* flise o­­fițerul de poliție examinând cu o mină de cunoscă­­tor aceste bețișăre. «Este un fabricat englez ?* «Nu, este un fabricat american. Loyal Francoeur avea trei cutii cu asemenea instrumente. Acestea cari le posed eu nu sunt din cele mai bune.* După acesta vârâse ghebosul unul din aceste be­­țișore în brusca ușei. Acesta era prea mic. Cu cel următor, ușa era deschisă numai prin două sucituri. Interiorul camerei nu conținea nimic remarcabil. Pe masă se vedeau încă resturile prânzului Când cei trei barbați se uitară mai departe prin odaie hă­­răia mopsul necontenit. «Este acest câie forte devotat stăpânei sale?* întrebă ofițerul de poliție pe ghebos. «De­sigur, el îi este forte devotat.* «Oare nu ne-ar putea el duce pe urma ei. Ar fi bine să încercăm. D-ta cunosci dar pe acest câne?* Ghebosul se plecă și de smerdă pe câne, după care acesta veni până la ușă. «Caută pe stăpâna ta, cântă!* flise ghebosul câ­nelui. Acesta mirosi pe pământ și voia deja să se clobore pe scară. «Să ne ducem după dânsul,* flise ofițerul de poliție. După ce încuiară din nou ușa, se scoborâră frus­­trei pe scară, cânele alergând înainte. Ajungând in stradă, se părea că mopsul nu mai caută urma stăpânei sale, ci apucă de a dreptul dru­mul care-i era cunoscut încă din timpul preumblă­rilor ei. Ast­fel veniră ei prin diferite uliți în strada Lepic. De aici alergă cânele spre «cité Maupy,* unde însoțise el de atâtea ori pe stăpâna sa. La casa lui Prosper Martin se opri el. Aici începu să schiaune și să sgârie la ușă. 40. La schisunatul cânelui se deschise ușa și «docto­­resa de minuni* apăru pe prag. «Ce doresc domnii ?* întrebă ea. «Noi voim să stim numai dacă cunosceți pe acest câne, pe care l’am găsit rătăcind pe stradă, și care ne a condus aici,* flise ofițerul de poliție. «Da, domnul meu,* respinse el, «acest câne este al unei rude a mea.* «Noi avem un interes forte mare de a găsi cât se pate mai curând pe stăpâna acestui câne, pe ruda­­ tale.* «Domna Broussel,* adaogă Victor. «Care a fost or­ sora aici,* observă ghebosul. Bătrâna femee se uită cu neîncredere la acești trei domni. Oare ce să fi voit ei de la domna Brous­sel ? Erau ore bune sau rele intențiunile lor ? «Respunde, domna mea, te rog cu insistență, res­punde,* luă cuvântul Victor. «Este vorba de exis­tența unei fete tinere—• «A tinerei fete, care era aici ?* exclamă fosta vi­­vandieră. «Cum? Ea era aici?* replică ghebosul întrebând, însă mirarea sa se a fini într’un suspin profund; ofi­țerul de poliție îl călcase cu călcâiul cismei pe de­getele piciorelor. «Așa este, tânăra fată, care era aici,* flise pe de­plin liniștit funcționarul, aruncând lui Isidor o pri­vire semnificativă. «Ah, ce s’a întâmplat sărmanei copile? Vorbiți, domnii mei !* flise bătrâna femee speriată. «Acesta nu stim nici noi, noi voiam să aflăm aici ce­va mai de aprope. Nu era domna Broussel, care adusese aici pe acesta fată?* «O nu, ea venise numai din întâmplare aici. — — Iasă pentru ce mă întrebați ?* replică bătrâna cu neîncredere. «Cine sunt domnii ? — Cum vă numiți ?• «Ei bine. Se pare că ești o femee onorabilă, noi vom putea dez vorbi sincer cu d-ta. Eu sunt comi­sar de poliție și însărcinat ca să aduc împreună cu acești duci domni părintelui întristat pe fiica sa—o d-soră tânără, acea care fu ținută ascunsă aici.* «Atunci, d-le comisar, vă pot comunica cu satis­­facțiune, că misiunea dv. este terminată, căci însuși tatăl ei a luat-o eri sora de aici.* «Eri sora? Acesta este imposibil!—La ce oră era ?* «Pe la șase și jumătate sau șepte.* «Insă tocmai pe timpul acesta eram noi în ote­lul de Rieumes și ne întrețineam cu colonelul,* ex­clamă Victor. «Da, colonelul este un brav domn bătrân, din ne­norocire era el atât de bolnav că nu se pută sco­­borâ din trăsură.* «Ce înfățișare avea el ?* întrebă ofițerul de poliție. «Un domn cam corpulent, cu o mustață mare sură, mai mult albă, cu panglica legionei de onore în gaura de nastur a hainei.* «De necrescut!... Nu-ți numise el numele său?* A «Nu, însă el promise de a veni. Dar așteptați, da, îmi aduc aminte, la plecare flise el birjarului, în strada belle chasse.” «Acolo se află în adevăr otelul de Rieumes.—Insă spune'mi te rog, a recunoscut juna fată pe acest domn, care pretindea de a fi tatăl ei?* întrebă po­­lițistul mai departe: «Da, de­sigur. Ea se ridică în patul ei, însă că flu apoi leșinată.* «Și l’a urmat ea?* «Fără nici o dificultate.* «Acesta este inexplicabil. Mi se pare că este o cursă nouă, căria trebuie să acordăm totă atențiu­nea nostru. «Oare acesta domna Broussel, care a adus pe co­lonel aici, să fi jucat un rol dublu, redând pe d­a0ra de Rieumes părintelui ei, în speranța sigură că co­­lonelul o va recompensa forte bine ?* opiită Victor, «Acesta ar putea fi posibil, însă eu nu cred,* flise ofițerul de poliție gânditor. «De altmintrelea există un mijloc forte sigur ca să ne încredințăm, însoțind pe acesta domna la colonel in strada belle­­chasse.* «Insă va voi ea să mergă cu noi ?* (Va urma). ^

Next