Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-07-22 / nr. 81
Anul al XV-lea No. 81._____________IASSI Mercuri 22 iulie (3 August) 1887. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR ÎN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.pe trimestru 7 Fr. STREINATATE...............................................40 t.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . • Anuncuri: Pag I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Un 7V1‘. 20 bani* CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE CalendaruLl săptămânei ____________________ STIL VECHIUI p l ü A PATRONUL ZILEI j TIMPUL DIN SPTĂMÂNĂ STIL NOU | gI D A PATRONUL gI BA^J6nlm_J_ASUM:__^ Julie? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Iulie. 3« _ m_p* 19 Duminică Ormesa Maică Macrina și Cuviosul Dia Duminică Ingnatiu Ziff " #7 7_30 20 Luni (+) Profetul Ziie Tesveténul \ Augustc* kuni `’ Petru \*% 1*1?Zi*tíi 4—47 7—2T 21 Marți Cuviosul Pănate Simeon și Ion La 16 Iulie Pătrarul ântăi cu timp 2 JJart1 . Port meu la g7 t&l f? a. | a—Ar 7—26 22 Mercuri Sfânta Mironosițe Mara Magdalena întunecos apoi senin. f me.rCUr minim, 4-49 7-26 23 Joi Martini Trofim, Teofil și alții J JJ 1 Domnieu ^ alți 7—25 24 Vineri ! Martira Cristina ® Vineri Osvald N ._to 7_28 25 25 Sâmbătă Adormirea Sfintei Ane și Sfânta Olimpia ^________Transfigur^^^ _____________________________________________ CONRESPONDENȚI ]N STREINATATE: Pentru, FRANCIA : se primesc anunciuri la numitui Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win IVr. 9 bani. Doctorul W. FINKELSTEIN întorcându-se de la serviciul ambulanței rurale a reînceput atât consultațiunile, cât și curele de massage. Aparatul Pneumatic și Electric, de la 8—10 dimineța și de la 2—4 p. m. Iași casele proprie strada Pomir (lângă Podul Vechi) No. 6. -------------------------------------------------------- AJVUJWCMU De la 26 a viitorei luni Octombre a. c. și chiar de acuma fiind de un chiriet pentru unul sau mai mulți ani. 1. Dreptul de percepere a taxelor de la carăle, căruțele, tarăbele și coșurile sau rogojinele cu felurite mărfuri ce se aduc zilnic spre vânzare in piața Sf. Spiridon din Iași. 2. Una dugheană de zid de la strada Sf. Spiridon. 3. Una crișmă idem, la colț in capătul de la deal a pieței cu trei odăi și pivnițe bună, încăpătoare de mai multe vase. 4. Una dughiană idem cu una odae in mijlocul pieții alăturea cu cafmeaua in care au fost bărbierie. 5. Una magazie pentru gaz forte încăpătóre cu ușile de fier, la strada Română. 6. Mai multe gherete de lemn din acele vechi și nouă din mijlocul pieții. 7. Mai multe apartamente pentru locuințe. 8. Trei dughene de zid din șirul dughenilor nouă din mijlocul pieții. Amatorii sunt rugați a se adresa la subscrisul proprietar al zisei piețe domiciliat in Iași, strada Ghica-Vodă sau la D. Avocat Gh. Gribincia strada Muzelor pentru informație și contractare. Const. Corjescu. IMPORTAMT o bună recompensă se dă acelui care va procura unui tenor un post de comptabil la o moșie. A se adresa la redacția acestui ziar. ne inrhiript ° d»S*»eanu cu ne indlinui odaea ei, osebit 3 odăi, bucătărie, șură etc. in ogradat cu două pivnițe, situată in strada Păcurari No. 11, peste drum de Jokey- Club Doritorii se bine-voiască a se adresa la proprietarii ei, strada Căpitan Păun No. 6, casa Blaustein (Zlass). 1. C. Anastasiu, Avocat. De vânzare sau de inchiriet o casă cu 4 odăi, bucătărie, grajd, șură, temnic și ogradă cu pomi roditori, strada Petru Rareș No. 9. IASSI 21 iulie, 1887. Politica comercială a Italiei. Dintre tote scrierile câte au apărut pănă acum asupra politicei comerciale a Italiei, cea mai importantă e fără îndoiala aceea a d-lui Ellena, directorul general al vămilor în Roma și autorul noului tarif general, căci el a fost în adevăr acela care a adunat tóte datele recente și cu o adevărată măestrie le-a întocmit în două tomuri voluminose. Cu cât pentru politica comercială a Italiei față cu Austro-Ungaria reproducem după „Neue Freie Presse“ următorul rezumat făcut din însemnata lucrare a d-lui Ellena: „Guvernele Austro-Ungariei, $ice d. Ellena, cu tariful de la 1878 a introdus un sistem protecționist din cele mai înăsprite, și legea de la 25 Maiu 1882, unde numai s’a putut i-a dat intențiunilor sale o espresiune și mai lămurită. Cea mai nouă lege vamală a înrăutățit și mai mult acesta stare de lucruri în paguba nostră. „In fața unor asemenea împrejurări avem noi ore să mai încheiem cu imperiul vecin un nou tratat comercial în locul aceluia, care se apropie de sfârșit și care s’a dovedit cu desăvârșire ca necorăspunzător cu interesele nóstre !“ Căușele cari au făcut pe Italia să simtă acesta desamâgire sunt de două feluri. Mai întâiu unele producțiuni italiane, cari după multe osteneli și stâruinți au obținut în tratatul comercial o protecțiune corăspunzătoare, n’au putut de loc trage felese din avantagiile asigurate. Intre aceste producțiuni era și vinul care nu era impus decât numai cu o taxă vamală de 8 lire (lei) de hectolitru. Greșala pe care a comis’o guvernul italian din pricina necunostinței relațiunilor, era colosală, căci cu totâ micimea vămei în anul 1885 Italia a esportat în Austria numai 7878 hectolitre, pe când în același an Austria a introdus în Italia 176,628 hectolitre de vin. A doua causa, după d. Ellena, se găseste în împrejurarea că multe concesiuni asigurate la tratat au fost înlăturate de autoritățile vamale austriace prin arbitrara aplicare a tarifului convențional. Așa de exemplu vom cita între altele, țesăturile de mătase, vinul în butelii (fiaschi) de câte 2 jum. litre, și cimeoturile cari au fost cu desăvârșire oprite de a se putea introduce în Austria, pe când guvernul austriac prin premiile acordate esportatorilor de alcool, zahăr și bere au înlăturat în realitate stipulațiunile tratatului. Oricum ar fi, urmează d. Ellena, Italia nu pate de loc să fie mulțumită cu relațiunile comerciale pe care le are astăzi cu Austria. După datele statistice esportul Austriei în Italia de la anul 1878 până la anul 1885 a crescut de la 194,680,000 la 221,029,000 lire (lei), pe când în același interval esportul Italiei în Austria de la 170,571,000 a scăzut la 98,047,000 lire. Results dar pentru Austria unui câștig de 13 la sută, iar pentru Italia o perdere de 45 la sută. Nu trebue să fie cineva un aderiote al sistemului mercantil spre a vedea cât de rea este acesta situațiune, deorece se constată ca elocința țifrelor că exportul austriac a întrecut îndoit pe cel italian, pe când scopul tratatelor comerciale este de a sprijini prin tote mijlocele comercial de export. Italia, prin urmare, nu pate libera un certificat tractatului de comerciu cu Austro-Ungaria că el ar fi împlinit așteptările ei. Cei din Austria țin mult la iânfărie, hârtie, porțelănarie, țesături de mătase, împletituri, sticlărie, pielărie și încălțăminte în schimbul cărora sunt gata să facă întinse concesiuni alimentelor, fructelor, cărnurilor afumate, brânzetului, pastelor fâinose, uleiurilor și vinurilor nostre. D. Ellena nu neagă că aceste articole n’ar merita să fie nu destul luate în considerațiune, dar zice numai că ferul să nu fie pus în rândul acelor mărfuri pe ale căror ocrotire represintanții imperiului vecin vor pune cel mai mare preț, căci cea mai înaltă considerațiune pentru binele economic al țarei și pentru consolidarea puterei ei militară, Italia trebue să o aibă pentru industria forului, lucrând din tote puterile spre a’i da o întinsâ desvoltare în viitor. Dealtmio trelea chiar și în privința articolelor mai sus amintite Italia ar trebui sâ’și facă orecare reserve. D. Ellena dorește stabilirea unei înțelegeri între Italia și Austria în privința factelor asupra hârtiei, sticlăriei și porțelanâriei, neaparat cu condițiunea că și Austria să facă Italiei însemnate contraconcesiuni. Daca Austriei ’i se par taxele vamale italiene prea mari asupra pielăriei, apoi sâ=și aducă aminte de plângerile tabacarilor italieni. Chiar dacă Austria ar favoriza articolele nostre de consumațiune, totuși ea ar mai trebui să deschidă barierile sale vamale și altor articole de ale nostre cum sunt de exemplu: torturile și rămășițele de matase, țesăturile de matase, mercernăria și altele. După acestea, d. Eliena face următoarea încheiere: „O înțălegere nu va fi ușoră. Cele două părți ale monarciei austro-ungare de când există dualismul numai prin concesiuni și au putut împaca interesele opuse și resultatul împreiurei întotdeauna a condus la înăsprirea vămilor asupra mărfurilor industriale în favorea Cislauadei și la taxe vamale agrare în favorea țârilor de sub coröna S-tului Stefan. Interesul pe care’l au fabricele din Bohemia, Moravia și Austria inferiorâ la păstrarea debușeurilor italiene e forte mare și tot așa de mare este și dorința nostră de a recâștiga însemnătatea perdută a exportului nostru în Austro-Ungaria. Producătorii austriaci cari se plâng atât de amar în contra taxelor prohibitive ale Rusiei și Germaniei să se ferească cu orice preț de un resbel de tarife cu Italia, căci în urma experienței câștigate ea nu se va abate de la principiile cumpătate și înțelepte. TELEGRAME Borna 30 Iulie. îndată ce mortea dlui Depretis a fost cunoscută, miniștri s’au întrunit și au discutat dacă nu s’ar cuveni să-și dea demisia. D. Chapi a plecat astădi la Meusa unde va sosi regele Humbert venind de la Verona. Cestiunea demisiei cabinetului și a alegerei succesorului d-lui Depretis va fi hotărîtă în acesta întrevedere Viena 30 iulie. .Neue freie Presse* reamintește că guvernul bulgar hotărîse că va trimite un ministru la Viena, în întîmpinarea principelui Ferdinand, in cazul acesta când s'ar duce în Bulgaria. Viena 30 iulie. Se asigură că d. Racevici ar duce cu sine textul proclamării ce principele Ferdinand def Coburg o va adresa Bulgarilor în momentul când va intra pe teritoriul principatului. Peste 30 iulie. Astăzi d. Racevici era așteptat la gară, dar n’a trecut. Se crede că va trece mâine ducându-se la Viena. Berlin 31 iulie. Incercările politice se persistă a considera candidatura principelui de Coburg ca ne avînd nici un șorț de isbândă. Ieri a avut loc deschiderea marei exposițiuni artistice. FOILETON. UN AGENT SECRET PARISIAN. [ROMAN DIN TIMPUL PRESENT DE GEORGES GRISCU. TRADUCERE DE G. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare). 39 «Vom remânea noi încă mult timp aici?» întrebă Loyal Francoeur. «Se’nțelege. Pentru moment cel puțin nu ne putem preumbla pe bulevardul des Italiens. S’ar face forte curând finitul promenadei nóstre. Sunt prin urmare de opiniune, ca noi să așteptăm pănă ce va luopta, daci voim să mergem de aici.* «Insă este atât de frig aici.» .Așa este. Nu este cineva atât de bine aranjat ca în biuroul d-tale în strada Chantres. Și pentru acesta ești numai d-ta de vină. Pentru ce ai întreprins o afacere atât de dificilă ?* «Ah, așa este !* suspină la acesta Loyal Francoeur. .Este prin urmare lucrul cel mai nemerit sa suportăm nenorocirea cu rabdare și să așteptăm. De altmintrelea erai dor d ta acela care voia să rămâie în Paris.* «Așa este, însă regret deja. Ași fi făcut póte mai bine sa fug,* replică agentul. «Pe lângă acestea îmi este fóme, și dacá va trebui sa mai râmânem aici încă șapte sau opt cosuri.* «Iți este feme? Atunci trebuie sâ dejunăm.* «Acesta este mai lesne de hs decât de făcut.* «Ah, papa Loyal, d-ta ești obicinuit cu luxul și voiai sa fugi cu calea ferată. Acolo sunt se’nțelege restaurațiuni pe linie. Eu însa nu mǎ gândesc la un asemenea lux, eu fac ca pasagerii classei a treia și’mi iau de mâncare cu mine.* «De mâncare!* exclamă Loyal Francoeur cu ochii lucitori. „Ei bine, da, privesce aici.» Gimnasticul luă genta s&, scose din ea o pâne și o garafă de vin și le presintf companionului sâu, care era cuprins de mirare. «Dă încoce mai degrabă,*lise Loyal Francoeur, înghițind lacom o pâne. «Mănâncă bine, bătrânul meu, mânâne și bine,*lise gimnasticul. «Cine scie, cine trăiesce ăstă-ți décá va mai trăi și mâne. „Tuci.!* murmură Loyal Francoeur palid de frică. «Mi se pare că cuvintele tale din urmă ar avea o însemnare nenorocită.» „Așa! D-ta sa fi devenit ore de odată atât de superstițios ? D-ta, un barbat, care a fost amantul unei vrajitore! Ei bine, seim noi !&cum cum stă cu acesta vrăjitorie. Cât de prudentă vrajitore de ar fi fost, totuși nu putu sa ghicească ceia ce i s’a întâmplat astă nopte.* «Taci, îți fie încă odată ; pare că tocmai acesta îmi inspiră nișce gânduri atât de fiorose. Acesta sărmană femee m’a iubit, și eu am iubit-o asemenea, adevărat, sincer—* «Ai fost puțin prea gros er către dânsa,» Ilise Alcindor rflând sarcastic. „Nu mai glumi, era o necesitate pentru noi amenduoi, însa ași da bucuros jumătate din ceia ce am pradat éin napte, décá acesta nu s’ar fi întâmplat !* «Ce s’a făcut nu se mai pute desface,* flise gimnasticul. „Acesta însâ nu este încă un motiv spre a se deda cineva unor gândiri triste. Bea numai o înghițitură bună, papa Logal, și să vorbim apoi despre afacerea nóstra. «Da, bine hei. Iți spusem deja că la nopte vom face un gheșeft bun. Asculta-mă dor.* «Lasă mâ sâ’mi aprind mai ântăiu pipa, atunci te voiu înțelege mai bine.» «Iți aduci aminte de întreprinderea cea d’ântăia care ai executat-o din ordinul meu.» «Omul acela nu avea decât numai mărci de joc în buzunările sale. Acesta nu pot uita niciodată.» «Acest barbat stătea în calea unei femei forte bogate, a prințesei, precum era pronumită. Ea iubia cu pasiune pe un altul și Pedrillo scia despre dânsa orice lucruri atât de teribile—» «Că noi trebuia sa’l înlăturăm, bine, acesta o scia. «Princesa» era satisfăcută în fine.» «Ba deloc. Acela, în care era amorezată la nebunie, un pictor, cu numele Clairac, voia să se căsătoriască cu altă fată—* «Aceia pe care noi am răpit-o aducând-o la Nogent.» «Eu am găsit mai pe urmă mijlocul de a îndrepta spre capul unui gogoman presupusul că el ar fi comis ambele fapte. Pictorul se duelase și «Prințesa» se împuternicise de dânsul. Tote mergeau de minune. Numai eu—eu nu eram satisfăcut. Văduiu că nu eram destul de bine plătit pentru ostenela ce o avusem : «Acest om este nesățios,o murmură Alcindor scoțând un nor de fum din pipa sa. «Cu atât mai mult că posedam portofoliul lui Pedrillo, care era ticsit de documente, de scrisori compromițetare, cu raporturi polițienesce și chiar cu acte de pedepse în contra princesei. Eu eram decis sa mă profit din acestea.* „Acesta era forte prudent din partea d-tale.» «Eu mă duseru dor la dânsa.—Inse, mândră ca o Spaniela, declară ea, că m’ar fi plătit deja prea de ajuns și mă amenință că mă va arunca afară. Eu strigam în gura mare.—ea nu mai puțin. Pictorul interveni—se încinse o luptă și eu avuiu nenorocirea a goni uu glonte în peptul ei. Restul il scii deja. Eu fugiiu și veniau la tine. De la acel timp palatul «princesei» este închis. Sigiliile tribunalului fură aplicate și numai servitorii locuiesc în casă. Acolo se află bogății nenumărate — bilete de bancă, diamante, juvaeruri și multe alte obiecte precise, nisce comori înlie, bătrâne Bondillon, nisce comori, o repet, pe cari le-am putea împărți între noi.» «Comori, avuții !*—exclamă gimnasticul și aviditatea se oglindia în fața sa. „Când mergem de acolo ?* «încă în astă nopte.* «Bravissimo !* In acest moment un sgomot ușor întrerupse tăcerea. Se părea ca un pas ușor în depărtare. Loyal Francoeur tremură: «Ai auflit tu?* întrebă el înspăimântat pe gimnastic. Acesta se duse cu felinarul său în direcțiunea sgo-