Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-11-25 / nr. 130
A N U N C I U K I___ O profesorii de musică, germană, absolventă a Conservatorului, actualminte profesoră de musică in un pensionat, dorește a ia secțiuni de musică in familii private. A se informa la Magasinul de musică și papeterie N. Cosma strada Lăpușneanu. Anul al XV-lea No. 131. IASSI Vineri 27 Noembrie (9) Decembrie 1837. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR :i IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. N DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. TREIIATATE...............................................40 br.— ASERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— PISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . .runciuri: Pag I, 50 b. Pag. ITI, 40 b. Pag. IV, 30 b. WJn m buni• CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE O alerLd.aru.1 Septamane I TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ STIL VECHIUI ț>IU A 1__________PATRONUL I>ILE Noiembrie 722 Duminică Sf. Apostol Philimon 28 Luni I Sf. păr. Amfilohie Episcop. Iconiei 24 Marți Sf. p. Clim. al Romei și Petru al Olt, 25 Mercuri | Stam. Ecaterina și m. Mercurie 26 Joi I Cuv. părinte Alipiu stîlpnicul 27 Vineri Martirul Iacob Persul 28 Sâmbătă Cuv. Ștefan celnou La 26 Noembrie Pătrarul din urmă cu plac apoi senin și ger Pentru FRANCIA I se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, Dnul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & Co Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate te vor arde, tin iii* 20 bani• STIL NODI țIUA PATRONUL PILEI I Băi. 8arelui )„ Apu». Soiretu ’Decembrie. 4 Duminică Barbara /*(* V 7—31 4—22 5 Luni Sabba L 7-32 4-22 6 Marțin Nicolae (* IV\ 7—28 *—*7 7 Mercuri Ambrosiu Să) 7—24 4—32 8 Joi f Conc. M.<R v 7—26 4—22 9 Vineri Leocadia V*^ J, */ 7—26 4 22 10 Sâmbătă Malechiade V-f.,vf 7—27 4—22 —..... 1 "" CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE , se introducă incrieri în mai multe locuri, și ia mai multe direcțiuni, și totuși acesta este de multe ori necesar, dacă voim sa obținem vindecarea cu oricare siguranță, de almintrele este indicat, de a se încredința medicului veterinar acesta operațiune, și de a se tăia animalul îndată ce să presupune existența mai multor beșici sau când suntem convinși de existența lor. ȘALURI DE LÂNĂ împletite, șaluri lungi englejești, cuverture de fianc și cuverture de lână sistem Jaeger, plaiduri englezești W. GRUCHOL Iași Strada Lăpușneanu. IASSI 26 Noembrie, 1887. ÎMBUNĂTĂȚIRI economice IN ROMÂNIA NORDICĂ și in special in Iași Grupul parlamentar liberal-național din Iași, in dorința sa de a vedea progresând cât mai repede partea de merA-napte a României și in special Iașii, a doua capitală a țfirei ji un punct însemnat atât prin istoria cât și prin posițiunea sa, a studiat mijlocele prin cari s’ar putea ajunge la acesta repede propășire și s tu sărcipat pe unul din membrii săi, 3. deputat și profesor A. D. Xenopol, cu redactarea unui memoriu în acesta privința. Ar credem de a nostrat datorie sa remmăm acest memoriu și sa atragem asupra’i seriosa atențiune a celor în drept. Partea de mezi-nopte a României cunoscută înainte de unire sub numele de Moldova de sus, are o situațiune inferioră celorlalte pârți ale României din punctul de vedere al comunicațiunei comerciale. Pe când partea de mezA-zi a țarei, de la Severin până la Galați, are atâtea deschideturi pe Dunare prin porturi și schele, partea de mezi-nopte e pretutindeni înconjurată de pământ, ceea ce face ca scurgerea produselor sale să se mai grea. Dacă pe lângă acestă Împrejurare cresc și permanentă mai adăugim împrejurările trecatore, precum conflictul vamal cu Austro-Ungaria de pildă, vom înțelege culesnire pentru pe nordul României progresezat mai Încet decât celelalte părți ale țerei. De acestă stare de lucruri s’a îngrijit grupul liberal-național ieșan și pentru a îndrepta réul, el propune două măsuri de o însemnătate netăgăduită : a) . Creare de docuri și întreposite în Iași; b) . Construirea a doue linii ferate și anume: linia Dorohoi-Iași și Iași- Vaslui. Améndoue aceste măsuri sunt de cea mai mare sesemnatate și vor avea de resultat sé ridice atât agricultura cât și comercial din nordul României. In adevăr, dacă cercetăm efectele ce trebue să aibă prima memiru, găsim că înființarea docurilor a Iași . 1.— Va face cu putință o mai bună și mai îndelungată păstrare a grânelor. E de obsce cunoscut că de forte multe ori agricultorii sunt siliți să-și desfacă productele, aibă ele sau nu preț în acel moment din pricină că nu la pot păstra bine și atâta cât trebue; în genere, proprietarii n’au magazii s’au, și dacă au, sunt în așa stare că nu pot ține mult timp grimele de frică se au se strice. Docurile, fiind ținute în condiții escepționale de uscacine, curățenie și aerare și fiind anume construite după cele mai noui și mai practice sisteme, curmă acest râu atât de dăunător agriculturii nóstre. 2.— Va pune pe producători în putință de a-și vinde grânele lor cu prețurile cele mai favorabile. Astăzi, pe lângă neputința de a păstra bine productele, agricultorii sunt în cea mai mare parte siliți de lipsa de bani se vîndu cu orice preț, de multe ori chiar când recolta e în piciore pe cămp, perzând astfel o parte însemnată din câștigul ce-ar trebui să realiseze și îmbogățind un șir de samsari cari fac adevérata cămătărie ; mulți producători sclu bice că peste două trei luni, de pilda, de la strângerea recoltei, grâul lor va avea căutare și preț forte urcat; dar ei au imediat trebuință de bani, nu pot să aștepte pănă la urcarea prețurilor, și astfel strânși de nevoie grabnică ,și desfac recoltele pe nimic. Afară de acesta, mai trebuie să se ție samă de faptul că cei mai mulți bin agricultori au sciu ce se petrece pe piețele comerciale din lumea întregă și astfel, recunoscând în orice moment care e relațiunea dintre cerere și ofertă, sunt adesea ori amăgiți asupra adevăratului curs ale productelor lor. rea Tate aceste rele le curmă în ființadocurilor. Ia adevăr, cu acesta instituțiune agricultorii găsesc ușor și ieftin bani, scapă de samsari și sunt puși în posițiune se cunosc și se aștepte prețurile cele bune. îndată ce și-a cărat productele la docuri, agricultorul primește un wariant, o fidulă care adeverește câtă cantitate de grâne și de ce anume calitate a depus. Cu acastă fidulă, agricultorul care are nevoie de bani se duce la sucursala Băncei naționale, care e obligată să ’i-o scoateze cu o anume dobânda, care e forte mică. Iatâ’l dar pe agricultor și cu nevoia prinsă, și cu grânele în maqam. Când i se prezintă o pasiune bună, el vinde productiile și despăgubește Barca, nepertiend nimic din folosul ce i se cuvine. Agricultorul scapă astfel de samsarii cămătari cari îi luau până acum o parte însemnată de căștig; nevoie neapărata de bani nu mai are, iar la docuri tîrgul se face direct între agricultor și adevaratul și cumparâtor. In sfîrșit, docurile fiind un tîrg sigur, unde se concentreza și cererea și oferta, agricultorul cunosce in orice moment mișcarea piețelor de cerele și știe când trebue să vîoză și când nu.—întreit folos, pe care agricultorii din România nordică vor ști sâ’l aprecieze după adeverata sa Valére. (Telegraful). DESPRE BOALA OILOR Capelila (Hydroeephalus-hyd&tideus) de Veterinarul I. Cu]*ar*nou. Nici una din balele de care sunt atinse cu deosebire, forte adesa și aprope exclusiv meii și cârlanii nu produce diametralmente în decursul anilor atâta pagubă în oierit, decât boia oilor, numită Capchia (Hydrocephalus hydatideus) amețala, nebunie, în limba germană „Drehkrankheit“, „Dummheit“, „Tumelsucht“, etc. etc. Ia genere se manifesteză acesta boia prin niște simptome, care impudică osul natural și sinatosa simțirilor și membrilor corpului, așa că animalul atins de acesta boia, se pare a fi prost în mintea sa, pentru acesta se desparte de turma sa, nu mănâncă cum se cade, ținând capul plecat la pământ și cam strâmb învârtindu-se într’o linie circulară. Aceste simptome însă se observ la inceput mai slab și sunt numai periodice, mai tărziu se arată ele mai lămurite, mai ales pe un timp furtunos. Simțirea se pare a avea animalul bolnav in cap, cauze A, ca el câteodată se oprește de la păscut, stă liniștit pe loc, ține capul la sus și chiară, după care începe a paște mai departe. Mai târziu însă nu mai mănâncă de loc, animalul bolnav, slăbește, perde cu desăvârșire puterea și stă necontenit culcat, pănă când ia fine este cuprins din timp in timp de convulsiuni vehemente în tot corpul, pănă când scapă în curând prin morte. Până atuncea trece iasă de la isbucnirea adevăratei boli, la unele animale trei luni, la altele se sfârșește reul mai curând. Dacă maladia se află câteodată în starea înaintată și forte evidentă, vom observa în genere apăsând tare pe craniu, unul sau la multe locuri mele sub care se arată totdeuna la tăerea animalului după morte, beșică (Visica), în care plutesc o mulțime de viermi, care se par ochiului nearmat ca fire mici de mac, însă sub microscop se arată ca animalele adevărat vețuitore de a forma lungă rața și zbârcita, cu patru guri pentru sugere și o cunună sau cerc de sânge. Acești viermi pot intra în beșică și eși din ea; in cazul din urmă își agață ei numerosele grave in masa cea mai apropiată a crcerilor, și sug cu gurile lor substanța acestora, de unde provine, că acesta se găsește mai mult sau mai puțin atacată in apropierea beșicei mai scăzute, și la o durată mai îndelungată a maladiei prefăcută într-o masă galbie vârtosA și varösa. După acesta beșică își are posițiunea ei este diferită și mișcarea animalului bolnav in privința direcțiunei ce face capul precum asemenea involuntar și piciorele, așa că, dacă beșica se află pe o parte aceia în care beșică apasă crerii, dacă beșică se aflâ mult in față, aia ține nasul în bus, dacă ea se află mult în față, aia ține capul plecat drept înaintea sa la pamânt, și din cauza acestei pozițiuni care póte provoca lesne căderea ei voită cu greutatea neobicinuita a capului ea trebui sa grabască mersul ei și impedicâ prin acesta căderea ei; acesta a provocat denumirea Tratori (Trater) care se póte lesne schimba cu bula cea de întei. De obicei se găsește numai o beșica sau două, cu tote aceste se urcă numărul lor și de la 3 pănă la 7, și tocmai acesta face că vindecarea se fie atât de dificilă și nesigură. Căușele acestei maladii sunt multiple, și este probabil că mai multe rele contribuesc la acesta, precum : o nutrițiune prea abundentă, o schimbare de temperatură prea prepită, căldura prea mare, un aer umed-cald sau nădușitor și așa mai departe. Indata ce s’au ivit una sau mai multe beșici în crieri, atuncia există capchia, înțelesul strâns al cuvântului, astfel ea se presimte tóte simptomele de maladie unită cu dânsa. Sub asemenea impregiurări trebui a se proceda cu totul astfel, dacă voim că animalul sa scape de marte, căci acum nu mai ajută nimic, nici sezon, nici ardere, ci trebue a se scote cât mai neîntârziat deșică afară sau cel puțin deșerta, și acesta se pote face numai prin trepanare, tracarare, sau prin strepungere in craniu la beșică deasupra crierilor. Pentru acesta operațiune ne putem servi în parte, sau de un adevarat trepan, sau in parte numai de un cuțit, sau de un „Tracar-formal“,sau o sulă ciubotărésca, simplă grósa dreptat, s’au executat adeseori cu succes vindecarea. Spre a se afla locul beșicei, trebue a se observa mai intăi precis cum pacientul ține capul, după care apoi putem presupune că beșică se afla in partea cutare, sau cutare loc. După acesta apucă pe oaia bolnavă, îi ținem bine capul, și apăsâm tare pe dânsa degetul cel mare sau cu unghia degetului celui mare. La observațiuni minunțată vom găsi, că apăsând la cranium pe locul unde se află beșică de asupra crerilor animalul face o mișcare convulsivă, întorcând ochii pe dos, atunci s’a nemerit locul unde este beșica, străpungi cu trocarul sau cu alt instrument prin osul craniu deasupra crierilor într’o adâncime de 5—6 milimetri, scoțind stiletul trocarului, lăsând țava înăuntru, se dă capului o direcțiune plecată și se observa dacă e să apă, ceia ce se întâmplă naturalmente totdeauna, când s’a nimerit la beșică. Dacă însă n’a ajuns până la beșică, trocarul trebui a se apasa puțin mai adânc deasupra mesei crierilor. De multe ori însă beșică se află atât de adâncă, că nu putem cuteza a pătrunde mai departe cu un instrument atât de gros, precum sunt trocarele cele obicinuite pentru oi, fiindcă prin acesta sesiunea ar fi prea considerabilă și ar deveni letală. Din acesta cauză, rezultatul operațiunei este de multe ori nefavorabil dacă presa punem, puinduse una sau TELEGRAME Paris 5 Decembre. Se asigură, în diferitele grupuri parlamentare, că d. Sădi Carnot își propune să consulte azi pe dol. Le Roeyr, Flocnet, de Freicinet, tot Jules Ferny, Clémenceau, Ribot și mai multe alte personagii politice. Președintele Republicei ar dori si provoce între șefii grupurilor parlamentare o înțelegere care să permită constituirea unui minister care ar fi acceptat de tote fracțiunile republicane. — In ultima oră, se consideră ca probabilă formarea unui cabinet ce ar presida, d. Goblet, și din care ar face parte Rouvier și Floriens. — Președintele Republicei va adresa dd. Joi un mesagru Corőnelor. Londra 5 Decembre. Lord Lions, fost ambasador al Englitezei la Paris a murit. Roma 6 Decembre. Se anunță din Cairo Agenții Ștefani* că, după niște știri sosite din Masnah, misiunea engleză ar fi ajuns să întălnască pe Negusul ce se crede a fi actualminte la Asangioi. Roma 6 Decembre. Informațiunle date de dol. Crispi la Camera deputaților, asupra cutremurului de pământ ce s’a simțit în Calabria, arată că 900 de case s’au dărâmat la Resigmand unde sunt 22 morți și 60 răniți. Pagubile trec peste un milion de franci Londra . Decembre. O depeșă adresată din Vienna ziarelor englezești asigură că concentrările trupelor rusești la granițele germană și austriacă urmată. Acesta știre a avut o influență defavorabilă asupra burselor din Viena și din Berlin. Viena 7 Decembre. Ziarul «Fremdenblatt» vorbind despre înarmările rusești de la frontiera austriacă spune că dacă concentrarea rușilor ar continua, Austria va fi nevoită ca să ia măsuri pentru a rămânea în urmă față cu pregătirile amenințătore pe care ea nu le-a provocat nici cum. Berlin . Decembre. Ziarul «Post» spune că concentrările de trupe rusești înspre Galiția, inspiră tema ca nu cumva să se aducă vre-o lovire vecinului aliat cu Germania. De aseminea, spune acest ziar lumea să întrabă dacă acesta lovire ar avea loc, Germania pute-va să rămâe tn pace? «Gazeta Națională» spune că dacă concentrările ar continua, atunci ar avea caracterul unei adiverate mobilizări. Dar că numărul trupelor concentrate nu sunt snficiente pentru un răsboi ofensiv contra a două puteri aliate. Washington 7 Decembre. Mesagiul presidențial constată un enorm escedent al tezaurului și necesitatea de a reduce tariful vamal. Sofia 7 Decembre. Represintantul companiei vagonelor cu paturi a sosit la Sofia pentru a trata în privința convențiunei relativă la Orient-Expres. Sofia . Decembre. Sobrania a votat diverse paragrafe privitore la legea asupra consiliilor generale, și a continuat mai multe beșici acest instrument gros discațiunea proiectului.