Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-11-25 / nr. 130
Comuniunea bugetară a adoptat paragrafele bugetelor ministerelor de interne și afaceri străine. Londra 7 Decembre. Ziarele englezești constată că concentrarea de trupe rusești la granița Galiției pricinuește preocupări Germaniei și Austriei. Londra 7 Decembre. «Standard» crede că disposițiunile pașnice ale Germaniei pot fi socotite ca o garanție de pace pentru Europa. Germania este intr’adevăr decisă să susțină pe Austria, un cas de atac din partea Rusiei. CURIBRrL TH, BALAßSAN. Camera decide ca cuvintele d-lui Oroveanu să nu fie trecute în procesul verbal. Ședința se ridică la 6 ore. Mâine continuarea discuției asupra proiectului de adresă. CRONICA INTERNA V ... I •■•v- ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 23 Noembre Președința d-lui general D. Lecca. Trecenți 100 deputați. Se acordă un concediu de 15 zile d-lui deputat N. Romanescu. D. Em. M. Porumbaru, secretar, in lipsa dlui raportor, dă citire proiectului de adresă la Mesagiul Coronei. Cel dintăiu care luă cuvântul fud. Gr. Cozadini, un pretins orator al oposiției și unul din membrii ei cu mai multă greutate materială, nu insă și morală. In discursul d-sale de mai bine de două ore, d. Gr. Cozadini n’a spus nimic nou și nimic aprope nu s’a înțeles din cele ce a înaintat. Face un rechizitor copilăresc, nebasat pe nici un argument, tuturor miniștrilor, pe care li ia la răfuială unul câte unul; astfel pe d. ministru de interne, de exemplu, pe d’o parte 11 acasă că, in urma inspecției ce a făcut în țară, n’a găsit de cuviință să destitue nici un funcționar, iar pe de alta îl acasă că a disolvat atâtea consiliuri comunale. Pe d. ministru Gheorghian însă’i cruță, declarând că contra d-sale nu are nimic de zis. D. Cozadini are grijă însă de a adăoga pe lângă acesta declarație și aceia că d-sa nu mai este arendaș al Statului și cât a fost a plătit regulat arenele. In acest rechizitor făcut guvernului, d. Gr. Cozadini conchide că ații este o complectă mizerie în țară, că țăranul român este muritor de főme, că proprietarul încă nu stă mai bine, că in tote afacerile domnește o adevărată zăpăcială, că in tot discursul d-sale, că in fine guvernul actual va duce țara la revoluție și alte asemenea nerozii. După acest rechisitor, d. Gr. Cozadini recitesce Mesagiul Coronei și constată că tote câte sunt cuprinse în el sunt exacte, dar nu egoismul d-sale, d. Cozadini, membru al partidului conservator, care făcu și de astă dată solemna declarație că din copilărie a luptat pentru libertățile publice, adaugă că tote bunătățile constatate prin Mesagiu ar fi fost mai mari dacă nu ar fi fost la putere actualul guvern ci amicii d-sale. Terminând, d. Cozadini declară că proiectul de respuns nu este bun și ca mai bun este ante-proiectul minorităței. Discursul d-lui Cozadini nu produce nici un efect: aplause forte slabe din partea minorităței; abia câte unu sau doi membri din oposiție se văd mișcându-se și bătând alene din mâini. Discursul d-lui Cozadini mai produce încă ceva: el produce turbulentului deputat din Brăila, G. Dumitrescu, ocasiunea de a întrerupe și a pronunța o frasă latinescă, atât de greșit rostită in cât produce ilaritate chiar printre membrii minorităței. D. T. Maiorescu cu posa sa magistrală obicinuită se uită cu milă la d. G. Dumitrescu și părăseșce sala, surpând. D. A. Vizanti respunde d-lui Gr. Cozadini in cât privește lisele sale că conservatorii au luptat pentru libertățile publice, cari aoii sunt nesocotite de cei de la putere Dar când presa a fost mai liberă decât ații când oricine știe cât de puțin să mânuiască o pană este tolerat să insulte chiar onorabilitatea unor persone mai presus de ori ce bănuială și citeza cazul d-lui general D Leca, despre care „l’Indépendance“ a scris că datoresce Statului 150.000 lei, vorbiți de alegeri, dar cum se făceau alegeri sub conservatori ? prefectul ședea in sala de alegeri și polițaiul scria numele candidaților , chiar eu am fost dus cu un mandat de aducere, in ajunul alegerilor, de la Iași la Tecuciu, unde mi se intentase un proces, fiv Așa se fac aici alegerile? Desigur că nu. Și dacă in unele locuri s’au Întâmplat scene regretabile, ele au fost provocate de oposiție, ca dovadă că victimele cădute n’au fost din rândurile ei, ca la Galați. D. Vizanti constată apoi că oposiția, susținând că cu actuala lege electorală votul secret nu este asigurat, insultă magistratura. D. Vizanti terminând țrice că cestiunea libertăților oposiția s’o lase la o parte și să nu se lasa să fie orbită pănă într’atât de pasiune incât să acuze pe adversarii ei de vânători de țară, cum a făcut d. Cozadini insinuând că Basarabia a fost vîndută, pe când totă lumea știe că ea a fost redată Rusiei de congresul de la Berlin, precum ea ne fusese dată nouă de congresul de la Paris. După d. Vizanti ia cuvântul d. A. G. Djuvara, care începe cu o poveste despre o giubea dată de un adversar unui orecare împricinat într’un proces cu el, care înaintea trib a ilis d-lor judecători, ca să va arăt cine e partea adversă este destul să vă spun că ea este capabilă de a vé spune că acesta giubea ce o port este a ei. Partea adversă. Dar așa și este, acea giubea am împrumutat’o împricinatului, împricinatul. Nu le spusei, d-lor judecători, că partea adversă va spune acesta? Tot așa, direct. Djuvara, a făcut și ministrul de justiție care a luat minorităței ideia inamovibilităței magistraturei și a presentat’o ca a d-sale. D. ministru de justiție. Dar d-ta ce ai făcut giubeaua cu care ai intrat în Cameră ? (Aplause prelungite). D. Al. Djuvara continuând dice că, adi tote libertățile sunt nimicite, că consilieri ai Tronului nu există, ci miniștrii, că majoritatea nu este o representațiune a țarei ci numai niște deputați cari susțin guvernul, susținut nu de națiune ci de o nație de indignați. (Vii desaprobări). D. Djuvara se plânge contra cumulului. D-sa pledeze pentru dreptul de intervenire al M. S. Regelui in discuțiune și, pentru a sprijini acesta, citește unele pasagiuri din Alegătorul liber. D. ministru de justiție. Atunci nu era ceia ce este ații. D. Voinov. Eu stiu ce era atunci, să dau pe față tot? D. ministru de justiție. Vorbesc e. D. Voinov. Nu mă provocați să spun tot. In fine , Djuvara cere ca guvernul să-și dea demisia, să se facă alegeri, alegeri libere și acestea, după părerea sa, nu se pot face sub actualul guvern ci sub un guvern neutru. D- sa caută să dovedască că guvernul este antidinastic și opoziția dinastică. Iată ținta urmărită de ténörul deputat care ’și-a învațat forte bine pe dina’fară discursul seu. D. A. Djuvara ’și-a terminat în fine discursul seu luând apararea conservatorilor, cari dice d-sa, nu dispuneau de atâtea arme de depresiune asupra alegătorilor, ca guvernul actual. La 3 ore ședința se suspendă. La redeschidere, d. C. G. Disescu urcânduse la tribună pronunță un importat discurs, forte des aplaudat. D-sadice că sunt mulți care fac oposiție numai pentru plăcerea de a face oposiție și declară că este dureros a veni să se apere aici în contra acelora cu care a fost uinit mai înainte să lupte contra inamicului comun și care aruncă tot felul de insulte asupra băncei ministeriale, ai cărei membri aparțin majorităței. Astfel insultele adresate băncei ministeriale sunt îndreptate în contra majorităței. Cei ce în majoritate n’au putut să se facă cunoscuți și să iasă la ivală, este natural că ei, slabi de caracter, să trecă în opoziție spre a se ilustra. In viața publică însă nu se cere numai talente, ci credință și caracter. Tribunii poporului nu se produc decât sub un guvern dispotic, iar nu sub un guvern liberal. D. Disescu protestă contra insultelor aruncate unor barbați care au făcut ceva în acesta țară și se râdică cu energie contra acelora care au aerul indică că acii presa este încătușată. Ce, ore sub conservatori presa era liberă, ore conservatorii au emancipat-o ? Dar când s’a publicat mai multe insulte decât acii de cătră niște scribi plătiți ? Cu acesta ocazie d. Disescu zice că, dacă d-nii D. Brătianu, Vernescu, A. Lahovari ar lua ei in mână direcția presei din oposiție nu s’ar publica zilnic in organele ei atâtea infamii și murdării. D. Djuvara se plânge de cumul, dar acestă stare dureza de mai mult timp și de ce d Djuvara protestă tocmai acii ? Cei ce susțin pe guvern sunt după d. Djuvara niște scelerați împreună cu toți miniștrii iar cei din opoziție omeni onești; serios este acesta?! Dar cine pate să vă credá ?! Tinerii din minoritate ar trebui cel puțin să recunoscă guvernului și partidului care-l susține meritul cel mare că a primit în sânul partidului tinerimea fără a’i cere să spună cari sunt faptele ei spre a avea dreptul de a lua parte la conducerea afacerilor. Ca să atăcați pe cei de la guvern, faceți mai ântăiu atâta râu cât aui făcut ei și apoi să aveți dreptul să-i insultați! Voiți să faceți o revoluție și aveți aerul de a pretinde ca să nu se dea măsuri ? Fiți siguri însă că nimeni nu va va urma, și nu vom sta cu brațele încrucișate la cea mai mică încercare de a se vărsa sânge D. I. Oroveanu. D-vostră voiați să vărsați sânge, (protestări). D. C. G. Disescu. D-ta d-le Oroveanu esci cel din urmă cari ai dreptul să vorbesci de sânge. Terminând d. Disescu Ilice: Cu d-vostră sunt țiarele cari insultă, cu noi este țara care muncesce. (aplause prelungite). D. ministru de justiție. Cele zise de d. Oroveanu este o nouă amenințare de asasinat? D. Iosif Oroveanu. Miniștrii sunt asasinii Majoritatea protestă. Voci. La ordine la ordine ! D. general Leca invită pe deputatul Oroveanu să retracteze cele ce afin8. Opoziția, venită chiar din Senat, îndemnă pe d. Oroveanu să nu retracteze nimic. D. Eug. Stătescu, ministru al justiției, se scula și face următorea declarație : D. Oroveanu a avut îndrăsneala să țlică în acesta incintă că miniștrii sunt asasini. Nu vreau să râdic vélul ce acoperă afacerea d-lui Oroveanu dinaintea juraților, sunt în drept însă să țlic că d-la d-le Oroveanu, nu esci pe acesta bancă decât grație toleranței majorităței Camerei. N’ai dreptul să vorbesci de asasini d-ta, pe care un amic de al d-tale, care stă alături, a dis că esci vinovat și dacă Camera te tolerează pe banca d-tale, eu părăsesc acesta bancă. D. ministru Stătescu părăseșce sala Adunărei Zgomot mare. Opoziția vociferează D. N. Dimancea rugă pe d. Oroveanu să’și retracte cuvintele și propuse ca incidentul să nu fie trecut în procesul-verbal. D. președinte suspendă ședința. La redeschidere D. St. Șendrea înfierează într’un mod energic cuvintele d-lui Oroveanu, cari constitue o insultă nu numai pentru miniștrii, dar pentru întregul Parlament pe care d-sa l’a transformat într’un local unde cuvintele cele mai tari se pot pronunța. Ce ar deveni Parlamentul dacă asemenea abuzuri s’ar tolera ? Acesta ar fi o rușine pentru țară. Terminând d-sa propune ca, pentru a se înfiera cuvintele d-lui Oroveanu, ele să nu fie trecute în procesul verbal al ședinței. Incidentul se declară închis. Ședința de la 24 Noembre. Președinția d-lui general Lecca. Presenți 105 deputați Asupra sumarului, d. Tache Ionescu, fidel executor al lozincei oposițiunei, readuce în discuție regretabilul incident de afură. D. președinte. Camera a închis acest incident și este trist să mai revenim asupră’i. Așteptați ,Monitorul" și atunci veți vedea darea de somn a ședinței. D. Tache Ionescu continuă a vorbi și spune că d ministru al justiției ar fi cerut astra să se dea afară din Cameră d. I. Oroveanu. După d. Tache Ionescu, bea cuvântul d . Pherekyde, ministru al afacerilor străine, care în numele cabinetului, țrice cam următorele: D-lor deputați, cată să nu las fără răspuns alegațiunile ce s’au adus înaintea d-vostră de d. Tache Ionescu, că ieri d. ministru al justiției ar fi adus o insultă Camerei. Cât despre sentimentul care a îndemnat pe d. ministru al justiției ca să sea ieri cuvântul, de sigur că nimeni nu s’a putut înșela. Nimeni n’a putut să creadă că ministrul justiției s’a putut simți atins de injuria ce fusese adusă lui și colegilor săi de un domn (aplause). Minoritatea face zgomot. D. Nicorescu schiază: De cătră un domn deputat. D. ministru de externe. Sunt injurii de acelea cari nu ne pot ajunge și dacă d. ministru al justiției a credut că este bine să atragă atențiunea d-vóstra asupra cuvântului ce s’a rostit, a fost că d ministru al justiției, ca și noi toți, este gelos de demnitatea acestui parlament (aplauze prelungite). Acest sentiment, d-lor deputați, a fost exprimat de de Șendrea și împărtășit de Cameră, care a votat ca cuvintele injuriase să nu fie trecute în procesul-verbal. Acum vin la cuvintele pe cari de ministru al justiției le-a rostit ieri. Să fie exact că ele să fi fost o insultă, ca ele să fi adus o micșorare acestei Adunări? Cari au fost cuvintele? Ministrul justiției a întrebat atunci pe domnul care întrerupsese pe d. Disescu care a dis: Cestiunea sângelui este încă deschisă cu d-vostră! întrebarea d-lui ministru al justiției a fost: Oare este amenințarea unui nou asasinat ? (aplause, contestări din partea minorităței, aprobări din partea majorităței) Reproduc cuvântul. Și őre, d-lor, atunci când un fapt destul de trist se petrecuse și când, de bine de rău, o personă avusese să dea socoteală justiției desne acest fapt și rostesce un cuvânt c~rând că: cestiunea sângelui este ît cu d-vostră, vé prinde mirarea cânjustiției v’a întrebat: Oare nu e o nouă amenințare de asasinat ? (a ingite). Dacă d.u este, precum cred, tot așa de d nui ca bunul renume al parlamentuuror membrilor parlamentului se acuzăm că vreunul din noi este a fi amestecat in asemenea însi să fie fericit că întrebarea și înti lul ministru al justiției a dat se manifesta Camera prin o proteistă cestiune (aplause îndelung repetice). Acum, d. cu a mai vădut și o altă insultă mentului; vedeți cât apreciațiunea póte fi influențată de mijlocul în c cineva. Un conclusi a ajuns d. ministru al justiției, aras atențiunea Camerei asupra Ulise, ce v’a țis? Dacă Camera va fi atunci eu nu mai am ce căuta aci.camerei s’a arātat prin votai ce l’acestui incident Dar, d-lor, este 1 *ea unor cuvinte prin altele, să adi istrus justiției într’o situație care mei când a țins acele cuvinte. D-vostră ți rămâne d. Oroveanu în Cameră, fiu’l dați afară din Cameră, eu mi nu acesta a ^fs d. ministru al justii). D-lor, suntem cu toții deprinși să vedem că ideile fixe ce le aveți astfel va preface vâdful încât nu me mir să va fi prefăcut șiaudul. In cele din urmă d. Tache Ionescu a trecut în revistă istoria Românilor și nu stim la ce veac vrea să zică că suntem; eu îl plâng că este atât de jos încât să nu vadă și fundul care numai noué nu ne convine. (Aplause Zgomotase și Îndelung repetate). Apoi Camera cu mare majoritate declară incidentul închis și se dă citire comunicărilor. Un concediu de 30 Zile 38 acordă d lui M Kogălniceanu. D. Gr. Cozadini Întreabă pe d ministru de resbel ad-interim dacă a dat autoritare d-lui general Al. Anghelescu să provoce pe d. N. Fleva la duel, deorece să scie că d sa este comandant al corpului III de armată. Daca în cazul in care acesta autoritare n'a fost dată, ce măsuri au luat d. ministru de resbel. D. N. Fleva. Dacă guvernul nu răspunde imediat la întrebarea d-lui Gr. Cozadini, apoi vom anunța cu o interpelare în acesta privință D. președinte. La întrebarea d-lui Cozadini guvernul poate răspunde imediat sau peste trei zile. D. Gr. Cozadini. Atunci transform întrebarea in interpelare. D. președinte. Comunicați în scris la birou interpelarea d-vestra. D. C. M. Ciocazan propune ca, in fața celor răspândite cu privire la creditul de 30 milione votat pentru înarmarea țarei, zgomote pe cari de altmintrerea d-sa nu le găsesce întemeiate, să se numească o anchetă parlamentară de urgență la ministerul de finanțe, și din care să facă parte și un representant al minorităței. D. președinte. O propunere în acest sens se află deja depusă la biurou, care se va trimite la secțiuni. D. N. Fleva anunță o interpelare d-lui ministru al justiției în Afacerea Andronic. D. Varlam anunță de asemenea o interpelare cu privire la donațiunea d lui Stroescu din Odesa. Se continuă apoi cu discuția generală asupra răspunsului la Mesagiul Coronei. D. G. Paladi iea cuvântul. D sa repetă cele lse țilnic de opoziție cu privința guvernului, pe care’l acusă mai cu semn că lasă poporul în ignoranță și n’a făcut nimic pentru instruirea. D. Iepurescu declară că, ca membru al partidului de la putere, se crede dator da a râdica discuția pe un teren mai înalt și mai constituțional și de a nu urma opoziția care stărue în a pune discuția pe un teren forte jos. Ce guvern ați pune in locul aceluia al d-lui Brătianu dacă acesta, lucru cam greu, ar cădea. Veți pune vre un guvern al d-lui Fleva? Dacă D-sa mai are câtuși de puțin bun simț, ar trebui să înțălagă că acesta este mai presus de forțele sale morale. Un guvern Djuvara? Acesta nu'i ar putea trece prin cap, nici măcar prin vis. Rămâne car numai opoziția unită care ar putea să vină la putere, dar acestei coalițiuni resus de a’i da numele de partid, căci un partid trebue să fie ceva omogen, cu o unitate de vederi, cu un program. Dacă n’aveți program politic, cel puțin care este purtarea d-vastră ? După ce ați agitat țara întrega, vă întorceți spre Coronă căreia îi duceți: puterea ori revoluția, întocmai ca aceea ce te opresc în drum și-ți țlic: punga ori viața. Dacă sunteți respinși din tote părțile, apoi insultați tu tote părțile și complotați în întunerec. Un singur partid exista în țară care putea să dea succesiunea d-lui I. C. Brătianu, partidul conservator dar l’ați compromis și pe acesta prin violențele d-vestru. Nu rămâne aici decât partidul liberal care pare să guverne. Și în aceste momente țara are trebuință de un guvern tare și respectat pentru a putea face ca dânsa să profite de tóte sacrificiile ce ea a făcut pănă azi. Oposiția, dacă mai are un simțământ de patriotism în ea, trebue să recunoscă aceea că guvernul liberal a găsit o țară vasală, nebăgată în somn, pe când ații țara este independentă și stimată de tote satele Europei. După d. Iepurescu, a luat cuvântul d. Tache Ionescu, care contestă că guvernul actual este liberal, îi impută că a răsturnat guvernul conservator de la 1876 pe care’l plânge, că de de când a deschis ochii în lume d-sa n’a vădut un partid liberal care să fie un partid de ordine, numai conservatorii sunt ómeni ai ordinei. Pretinde că d-sa și cu ai d-sale ar face mai mult decât d. I. Brătianu, care n’a făcut nimic pentru clasa țăranilor! ? In fine pledează pentru intervenirea M. S. Regelui care să garanteze libertatea în alegeri. D. Tache Ionescu a declarat că este fiu din popor, că nu susține pe boeri și nu va lupta pentru venirea la putere, care ar fi o rușine pentru țară După d. Tache Ionescu iea cuvântul d. Șendrea care la 5 ore vorbesce încă. După d. Șendrea ședința s’a râdicat. SENATUL. Ședința din 23 Noemvre. Președinția principelui Dim. Ghica, președinte, asistat de d-nii secretari Ap. Manescu, Capeleanu, Vârnav Liteanu. Ședința se deschide la orele 2, fiind presenți 86 d in senatori. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă concediuri pentru cai de bală d-lor Costescu, Bastachi și colonel Petrovanu. D. G. Orleanu întreabă când se va Începe construcția liniei Focșani-Odobesci. D. P. S. Aurelian răspunde că sunt mai multe linii ale căror studii s’au terminat, dar construcția se va începe treptat. Incidentul se închide. Principele D. Gr. Ghica dice că ar fi convenabil ca răspunsul Senatului la Mesagiu să se discute după ce se va termina discuția adresei Camerei, căci mai cu sema președintele consiliului, care are direcțiunea în guvern, trebue să fie față la discuție. D-sa dar propune Senatului a amâna discuția adresei, care se află astăzi la ordinea țlilei, pănă ce se va termina la Cameră discuția răspunsului la Mesagiu. D. D. Sturdza împărtășeșce aceeași părere. Senatul admite vederile principelui Ghica, președintele său. Se procede din nou la votarea naturalizărei d-lui H. Anastasiadi, și legea se admite prin 40 bile albe, contra 12 negre. Discuția adresei fiind amânată, Senatul procede la votarea de indigenare, și se admite fără discuție naturalizarea d-lui căpitan Benescu prin 40 voturi, contra 1. In urmă la orele 3 ședința se ridică anunțându-se cea viitare, pentru a doua zii. Ședința din 24 Noembre Preșidenția principelui Dim. Ghica, președinte, asistat de d-nii Manescu, Vârnav-Litein. Ședința se deschide la orele 2, fiind presenți 84 d-nn senatori. Se acordă un concediu de 8 țlile d-lui senator I. Arapu. D. președinte arată că la ordinea filei sunt indigenate și respunsul la mesagiu. D. G. Mârzescu zice că Senatul a dat ieri un vot ca discuția răspunsului să începa după ce se va termina aceeași discuție în Cameră. Principele Dinu Ghica țlice că Senatul a amânat ieri discuția asupra răspunsului, căci nu era față primul ministru. Astă ți d. Ton Brătianu fiind față și causa amânărei încetând, Senatul pate să începa discuția la respuns astăzi chiar. D. prim-ministru adaogă că ordinea de ții se reguliza în de acord cu guvernul. D-sa zice că nu este bine ca să se piardă timpul. D. D. Giani propune ca discuția să se amâne pe mâine. Principele Dim. Ghica arată că ieri nu a susținut amânarea decât pentru că lipsea primul-ministru, d-sa va consulta Senatul. Senatul decide că discuția respunsului să începa astăzii. D. Polizu Micșunescu citește proiectul de respuns al Senatului. Discuția generală fiind deschisă principele Gr. M. Sturdza, luând cuvântul, declară că, fiind-că suntem în ajunul alegerilor, este bine a se arata în răspuns că dorim alegeri libere și cred, dice d-sa, că guvernul liberal n’are a se teme de acesta, căci partidul liberal resemându-se pe idei democratice, el va avea majoritate în Parlamentul viitor. D-sa exprimă părerea că pe timpul alegerilor guvernul actual să se retragă de la putere și să fie un guvern neutru sau ca pe timpul alegerilor miniștrii să nu dea nici un ordin funcționarilor săi, în ceea ce privește alegerile, și să se înființeze o comisie electorală compusă din membri curței de casație, care să supravegheze operațiunile electorale. Căci s’a dovedit că de când alegerile sunt presidate de magistrați, suntem scutiți de multe rele din trecut. D-sa face aceste două propuneri Senatului. D. Dim. Brătianu exprimă părerea sa de anul trecut că in respunsul la mesagiu să se arăte păsurile țârei. Apoi d-sa, prin frase gole, să silesce să arăte că guvernul împedică alegerile , că el are mania d’a nu lasa să se facă alegeri, că și dacă ar mai voi astăzi nu mai póte să lase a se face alegeri, că sufere de acesta manie nu numai in timpul alegerilor, dar tot anul. D-sa, zlicând că revine la respunsul la Mesagiu, țlice nu avem justiție, nu avem administrație, in armată se face politică; creditele agricole merg rău, in sfârșit tot ce face acest guvern este rău. D-sa istorisește și mai multe anecdote cari fac pe doi senatori a rîde, și termină printr’un apel la prelați d’a sfărâma banca ministerială, care tolereza despotismul și tirania. PS. S Episcopul de Roman. Misiunea nóstră este d’a împăca lumea, iar nu de a o irita. D. Sturza, arată că ceia ce a spus d. D. Brătianu este un anacronism, căci nici copii nu pot crede că trăim sub un regim despotic ; noi cari am dobândit independența, cari am luptat să avem o constituție liberală, un parlament al nostru, cum putem crede că țara e încătușată. Noi suntem aci la guvern nu pentru poftele nostre personale, ci pentru a conduce trebile publice împreună cu parlamentul, căci a trecut timpul regulamentar. Dv., urmeza d. ministru, nu voiți alegeri. Dar dacă țara este încătușată, după cum pretindeți, ați fi putut dv. vorbi, publica manifestul și a'l împărți chiar și in Adunarea, când se citea Mesagiul ? Cine va țini ceva, cine v’a împedicat ? Dar dacă ar fi atâtea suferințe, cum diceți, apoi nu s’ar ridica tot poporul in piciore ? Desigur că da, căci poporul român nu mai tâmpit nu este. Dar dv. nu ați arătat nimic, ați spus numai închipuiri. Noi nu cerem decât a ne retrage, atunci când țara nu ne va mai vrea Dar ne întrebăm cine va veni după noi ? Cine va guverna această țară ? Dv. nu mai aveți încredere in popor, căci un deputat din opoziție a dis că atunci când va veni un resbel, țara acesta va peri. Noi avem însă încredere in virtutea poporului român. (Aplause). D. Brătianu a mai dis că budgetale se echilibreza prin vândări de moșii strămoșești. Dar d-sa nu a făcut asemenea vânzări ? Și cui s’a vândut, străinilor sau românilor ? Nu s’a îmbogățit țeranul român ? Apoi nu știe d. Brătianu că deși s’au vândut câteva moșii ale Statului la români veniturile domeniale ale sale au crescut de la 14 mii. lei la 20 sau 22 mii. Numai aceste două venituri desmințesc tot ce ați dts, d-le Brătianu. Ați criticat, d-le Brătianu, începutul ce s’a făcut d’a ridica vechile nóstre temple religiose , dar acesta era un lucru pentru care trebuia să ne lăudați. Biserica nostră nu umblă cu spada, ea merge cu crucea și cu pacea înainte. (Aplause). Țara nostră este destul de obicinuită cu regimul liberal, ca nimeni să nu potă împedică liberile alegeri. Dacă partidul liberal n’ar fi voit alegeri, ar fi venit el să lărgiască colegiile electorale, ar fi garantat votul secret ? O țară care stă pe piciorele ei, care s’a scăpat de protectoratul Rusiei, al Europei, nimeni nu’i pute impune nimic. Nici principele Sturdza, nici d. D. Brătianu, nici d. Ion Brătianu nu pot impune voința lor acestei țări, căci poporu este independent. (Aplause). Timpurile când se făceau alegerile cu biciul, cu porunca, nu mai pot reveni cu actuala lege electorală, pe care o vom îmbunătăți-o de va fi nevoie. Guvernul nostru nu pote veni la putere, căci țara vreste să știe ce vrea acel guvern; țara dorește să aibă o coherență in guvern Din parte’mi doresc ca oposiția să ia parte laalegeri, să nu se abție ca să recunoscă legile ce țara’și-a dat și cari sunt paladiul libertăților publice. (Aplause prelungite). Ne mai cerând nimeni cuvântul se pune la vot luarea in considerație a respunsului și se admite. Mâne va urma discuția pe paragrafe. Ședința se ridică la 5 ore. «Figaro» află că concertul dat la Amsterdam pentru săraci de prințesa Elena Alex. Bibescu a reușit peste tote așteptările. Cea din urmă bucată cântată în cor de demaișdre din societatea înaltă era imnul românesc, în onorea prințesei Bibescu născută Epureanu. Imnul a fost ascultat în piciure de asistența numeroisă și alesă și aplaudat cu căldură. Regina României trimisese prietenei sale intime, prințesei Bibescu, urmatorea telegramă: «Mă împărtășesc la concertul vostru din totfl inima. Doresc mare reușită organizatorilor și esecutanților*. A doua ^zi, primarul « Veneției Nor-