Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-06-10 / nr. 63
Anul al XV-lea No. 63. ÎASSI Mercuria (22 Iunie) 1087.________Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR * IN ÎASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. —pe semestru 14 Fr.pe trimestru 7 Fr. STREINATATE...............................................40 Fr.— [NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . • Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Un iVi‘. 20 buni. CUțRlERUL I BALASSAN) FOAEA »DRESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien, Rotter & C o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. C a.lexxd.a.rm.l Septăm. â. xx e i STIL VEGHIUI !INA | PATRONUL ț>ILEI TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ STIL NOU | ț>I üA___1 PATRONUL PILEI | Rän. Sorelui | Apus. Sorelu Aprilie^ DinteT #7 Duminică Sfântul Martir Teodor 19 Duminică Gervasiu * 15 * 48 8 Luni Sfântul Martir Teodor Stratilat 20 Luni Florentina 4 15 7 48 9 Marți Sfântul Kiril Arhiepiscopul La 10 Iunie Lună nouă cu pl<5e și 21 Marți Alois 4—15 hVq 10 Mercuri Sfântul Martir Timotei v â f 22 Mercuri Paulina 4—16 L Io 11 Joi Apostolul Vartolomeu și Vârnav 23 Joi Sidonia ’ ; » fo 12 Vineri Cuviosul Onufrie și Petre 24 Vineri Nașterea Sfântului Ion Botezătorul 4 17 o 18 Sâmbătă Sfânta Martiră Akilina___________________* 25. Sâmbătă ^_____________________4 177^48 CONRESPONDENȚI IN STREINATATE: Manuscriptele nepublicate te vor arde. Unii•* 20 bani• Avis Domnilor Abonați Rugăm pe toți onori noștri abonați, cari au rămas cu plata in urma a abonamentelor, să bine-voiască a ne 4^ achita, căci credem ea le este cunoscut tuturora, că cheltuelile necesitate prin aparițiunea regulată a harului sunt enorme , și mai cu samă când dânsa nu e susținută decât prin binevoitorul concurs al abonaților. În acesta ocasiune mulțumim d-lor care ne-au achitat regulat abonamentul , avem speranța ca și D-nii cari nu s’au achitat, vor ține samă de acesta și ne vor plăti ceia ce datoresc Administrațiunei farului „Curierul“. Anunciu Farmacia A. Racoviță din Iași se dă in arendă cu sau fără casă de locuit, cu începere de acuma sau de la Sf. Dimitrie viitor.— Doritori a lua in arendă să se adreseze la D. I. Racoviță in Bacău. J De vânzare Casele subsemnatului Bertold Rozi, foste a def. B. Leibling cuprinzind două corpuri de clădiri, unul cu 2 etaje și una cu un etaj, situate in Iași desp.e colțul stradelor Anastase Panu și Albă No. . și No. . cu atenanse grădină și pivniți, se vând de veci cu cele mai avantajose condiții, doritorii ale cumpără vor bine-voi a se adresa la Dl. avocat P. Nițescu Iași strada Palat No. 9. Bertodi Bozi MMe arendat Moșia Borzești proprietatea Domnei Maria G. Bogdan, județul Bacău, plasa Trotușul, se dă in arendă pe termin de cinci an începător de la 23 Aprilie 1888. G. Emm, Bogdan, Iași. Apărut de sub presă: NOUA LEGE COMUNALA după ediția oficială și se află de vânzare la tipograma nóstra cu preț de 1 leu exemplarul. i ASSI 9 Iunie, 1887. Cerem scuzele nóstre onoraților lectori ai ziarului pentru că, în fruntea fetei neam permis a pune nenorocirea de la Botoșani. Dar cine ar putea să stea indeferent la o nenorocire așa de mare, ce a venit peste orășenii Botoșeneni ? Mintea ți se rătăcește când îți presioți—numai pe atâta cât mintea pute se-și închipuiască—un tablou așa de îngrozitor ca incendiul de la Botoșani! Când însă vii la consecințele acestui desastru, apoi nici condeiul nu te servește de a pune negru pe alb, așa de infiormttare și tot odată durerosa ti se presintă situatia• tinea. In timpul cât focul, elementul cel mai distrugător care nu lasă nici urme pe unde trece, distrugea avutul, existența și chiar viața multor cetățeni Botoșeneni, în acel timp nu era decât țipete desperate, căci în asemenea momente omul se pierde cu totul, așa că în loc se-și apere copilul, soră, frate, soție sau în fine vreun obiect de valore din avutul seu, îl vezi umblând de colo până colo cu vreun scaun sau o cofă etc. Omul dată în momentul acțiunei la un desastru mare ca cel de la Botoșani, nu lucrează cu totâ rațiuniuea ; e pierdut, buimac, putem ,jice chiar smintit. Când însă totul se liniștește, focul se stânge, apoi și mintea omului se deșteaptă; atunci încep durerile, suferințele, sbuciumările trupești și sufletești. Bogatul, care cu o zi în urmă era sprijinul puternic al statului, procuratorul existenței a sute de familii, ajutorul zilnic al săracilor, el se vede redus la nimic. Cine póte se descrie sau macar se’și închipuiască o asemene tortură de suflet ca acea ce distruge, nimicește pe cel ce nenorocirea l’a adus în asemenea stare , desigur nu un scriitor de rând. Comersantul, deșteptânduse,— vede dinaintea ochilor cenușă în locul mărfurilor, în valorea cărora îi era asigurată averea și existența familiei sale. Ce pute fi mai îngrozitor și mai înfiorător ? Meseriașul, lucrătorul, pierzându-și adăpostul și uneltele cu care își agonisea existența zilnică, strigă In ceriu : Doamne, Doamne, ce mă voi face ? Dar când copilașii de la 3 ani în jos, carii nu’și pot da samă de nenorocirea ce a atins pe părinții lor, vor începe a cere mâncare? Ce se petrece atunci ore in sufletul părinților carii de trei zile póte singuri n’au gustat o cojă de pâne, căci nemilostivul foc au consumat totul ? ce vor răspunde ei copilașilor ? Se’i trimată se’ntintă mâna trecătorilor . O Doamne ! dar prefer să mor, vor zice mulți, acesta însă nu voi face. Sufletul se turmentează, trupul își cere partea sa. Iar ca resultat final al acestor torturi trupești și sufletești este : unii nebunesc, alții contractează boia care duc la morte, alții neputând suporta dureri așa de teribile, se ucid. „ _ . . Oare cei ce au fost păziți de providența Dumnezeiască de un asemenea flagel, trebue să stea indeferenți la o asemenea nenorocire venită asupra fraților lor ? Nu, de o mie de ori nu. Trebue cu toții să ne ajutăm unii pe alții, căci atunci vom fi adevărați creștini îndeplinind zisele Mântuitorului: „ Cel ce are două haine, să dea una celei ce nare11. Proverbul român zice: din picături se face lac. Suntem 5 milione de români, de vom da numai câte 50 bani, obol forte neînsemnat pentru fiecare în parte, la un loc însă ar face un loc, din care s’ar putea dacă nu re- integra in posițiile lor cei nenorociți, dar cel puțin li s’ar da mijloce d’a se puune in piciore, scâpând ni de bóle și morți sigure. Și fiindcă domnele române iașene1 care au dat probe că sunt gata oricând se vie in ajutorul celor nenorociți, s’a grăbit deja a forma un comitet de inițiativă sub președinta onorific I. P. Mitropolit al Moldovei Iosif, președintă efectivă d-na Amalia M. Gane, secretar dl. deputat Andrei Vizanti și casier dl. loan Bogdan directorul Băncei, pentru a primi ajutoruri pentru nenorociții incendiați din Botoșani, eliberând pentru acesta și -------• " * -liste de subscripțiuni, ne facem o datorie avansând despre acesta lăudabilă faptă, pe cetitorii ziarului nostru, ca și D-lor se vie cu obolul D-lor pentru formarea lacului din care se vor adapa cei nenorociți. TELEGRAME Berlin 17 Iunie: împăratul a dormit bine, guturaiul a dispărut. Majestatea Sa a primit raporturile ce ia înfățișat d. de Abedill și Contele de Bismark , Viena 17 Iunie. «Corespondența Politică» publică o scrisere din St. Petersburg , spunând că Rusia va urma să observe o atitudine reservată in tote chestiunile politice; că ea va ști să împedice ca Enghitera să se servesca de chestiunea bulgară pentru a căuta o revanșă pentru eșecurile ce suferă în chestiunile afgană și egipteană; că ea va protesta probabil înpotriva Convențiunii privitore la acestă din urmă, și că va socoti chestiunea Egiptului numai din puntul de vedere general european. Budapesta 17 Iunie. Resultatele cunoscute actualmente parlamentul Ungariei, în alegerile pentru Bunt urmatörele: 90 membri din partidul liberal, printre care: d. Tisza, președintele consiliului, miniștrii dd. de Trefort, baron de Tejervary, de Baross, Fabinyi, secretar de stat, dd. Wekerie, Berzeviczy, de Gromon, președintele camerei deputaților, D. Pecloj ; 10 membri din oposițiunea moderată: 4 candidați cari nu s'au recomandat în nici un partid. Agram 17 Iunie. Landstagul Croației va fi astfel compus: 86 membri din partidul guvernamental; 19 din oposiție. Londra 18 Iunie. Camera Comunelor a votat închiderea desbaterilor privitore la bilul de coercițiune. Pameliștii au părăsit sala ședințelor înainte de coercițiune. .Daily News fice că chipul în care s’au închis desbaterile este o farsă prăstă patronată de guvern. Lecco 18 Iunie. O ierbârie, aparținând unei societăți private, a sărit în aer la Castello. Au fost 5 morți și 3 răniți. Berlin 18 Iunie. Camera a adoptat în a treia citire legea asupra alcoolului, prin 233 voturi contra 80. E probabil că Camera va ține aici ultima sa ședință. Belgrad 18 Iunie. Ministrul de finance a ordonat ca o comisiune de 12 membri aparținând tuturor partidelor să se dedea unei examinări a situațiunii financiare. Bruxel 18 Iunie. Ziarul «Nord, desminte știrea unei întrevederi proiectate, între cei trei împărați. «Le Nord, adauge că nouile încercări făcute în vederea unei soluțiuni in Bulgariia,—sorți isbândă, căci Regența și puterile mai mult sau mai puțin opuse vederilor Rusiei, nu par a voi să aștepte condițiunile irevocabile puse de acestă din urmă. Berlin 18 iunie. Sesiunea Reichstagului a fost închisă astăzli, în urma adoptărei proiectelor la ordinea flotei, printr-un mesagiu imperial exprimând mulțumirile și recunoștința împăratului pentru lucrările, cărora s’a dedat Adunarea și cari au dat forțelor militare și financiare ale Imperiului soliditatea și stabilitatea cari formeză primele condițiuni ale păcei și desvoltarea operilor acesteia. Reichstagul, flice mesagiul, a justificat confiența națiunii care la însărcinat de a favoriza și de a asigura buna stare și pacea de care se bucură. FOILETON. UN AGENT SECRET PARISIAN. ROMÂN DIN TIMPUL PRESENT DE GEORGES GRISCU. TRADUCERE DE Q. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare): 27 «Eu nu m’am înecat de loc.“ «Prin urmare pișicherul a simulat numai călătoria sa la Belgia, spre a ne conduce pe o urmă falsă. Acum îmi pot explica pentru ce n’a primit nime în Bruxela scrisorile adresate către dânsul. Ce înfățișare avea el?" «De tot brun pe față, cu părul negru... cu tote acestea, numai ochii n’a fost în stare a’i schimba... pe acești ochi remarcabili ași putea să’l recunosc oricând.* «D ta ai dreptate. Acesta este partea sa vulnerabilă. Ai putea deveni un bun polițist,* flise funcționarul subflood. Isidor aruncă o privire triumfatare asupra lui Victor. «Insă întâlnirea d-tale cu dânsul,* continuă ofițerul, «era numai o simplă întâmplare. Cine scie *, deci acestă întâmplare se va mai repeta încă odată. Parisul este atât de mare... «Ideea mea ar fi, de a se observa cu atențiune pe domna Broussel, amanta lui, mașa din strada taille-pain, acesta trebuie să scie unde el se ține ascuns * «Acesta personă este prin urmare amanta lui!* exclamă ofițerul de poliție: «Acesta trebuia s’osciu mai înainte. Acum nu se mai pute ea ascunde în secrete de afaceri întru cât priveșce copilul care a fost introdus în mod clandestin. Acum am eu o armă în contra ei în mânile mele, fiindcă ea pate fi acuzată de complice într’o prădăciune. * «Cine scie, dacă ea nu ține ascunsă în casa ei și pe luna fată.* „Nu cred acesta. Noi am făcut chiar de la început o perchisițiune în casa ei și eu dispusem ca ea să fie supraveghiată cu cea mai mare îngrijire o săptămânâ întréga. Insă nu s’a găsit nimic ce ar fi putut excita vre o bănuială.—Acum însă voiu dispune ca să fie iarăși bine supraveghiată.* «Eu asemenea voiu începe chiar în astă nópte cu observațiunile mele,* flise ghebosul. „Bătrâna vrăjitőre mi-a făcut atât de mult rău, că trebue să mă respun în contra ei... Vii și tu Victor cu mine?* «Joca nu,* replică acesta, «mai înainte însă trebuie să întreb pe d. ofițer de poliție ce gând are să facă cu mine. Nu sunt încurcat și eu forte greu în acestă chestiune?* «Da,8 replică ofițerul de poliție. «Cu totă mărturisirea d-tale de bună voie și cu totu dorința mea personală de a’ți înlesni justificarea, sunt obligat a te reține aici până când judecătorul de instrucțiune va decide în privința personei d-tale." «Voiu remânea dor aici la disposițiunea dv.*, Ilise Victor plecându’și scârbii capul. «Eu nu te voiu trimite de loc la inchisere, poți remânea fórte bine aici în odaia de gardă. Mâne diminăță te voiu trimite la judecătorul de instrucțiune... D-ta, domnul meu," adăogă el adresându-se către Isidor, „te poți departa.* „Ghebosul strînse cu întristare mâna amicului seu. A doua zi Victor fu chiămat de’naintea șefului de poliție. Acesta îi suse că judecătorul de instrucțiune îl va interoga la ameza, și că până atunci ar putea trimite pe cineva dăcă voiesce să încunoșciințeze pe familia sa.* «Vă mulțumesc, domnul meu, eu doresc ca rudele mele să nu afle deocamdată nimic despre cele întâmplate, îndată ce sorta mea va fi decisă, atunci de abia vă voiu ruga ca să încunoșpiințați pe mama mea într’un mod delicat.* «Sper că acesta nu va fi de trebuință, deorece, după părerea mea, judecătorul se va mulțumi cu cuvântul d-tale de ouere. Până atunci însă trebuie să mai ai puțină paciență.* Tocmai acum voia comisarul să se depărteze, când se afli un zgomot din coridor. Era ghebosul care venise alergând. «Ce este?» întrebă funcționarul. «Ai regăsit póte pe Loyal Francoeur ?» «Nu, însă se pare că el s’a ascuns la amica sa. Un barbat plecase ori cu dânsa într’o birjă și ea nu s’a întors toată flina acasă.* «Bine, trebuie să se facă lumină în acestă chestiune. Veniți domnii mei în strada taille-pain* Victor trebui să însoțiască pe ofițerul de poliție, care părăsi cu grăbire biuroul său. Când ajunseră ei la ușa locuinței măsei, era închisă atât acesta cât și acea din stagiul ântăiu, unde se afla cabinetul somnambului. La bataia lor Ia ușă afură ei numai lătratul unui câne. Astfel se parea că nu este nime acasă. Ei se scoborâră iarăși spre a întreba pe portar. Domna Broussel, respinse acesta, plecase ori sora cu o birjă, însoțită de un domn, care venise de diminață și petrecuse tătăliua în locuința ei. In acest timp domna Broussel ar fi fost absentă de acasă un timp mai îndelungat. Istorisi bătrânul portar mai departe. „Așa, așa,* flse ofițerul de poliție, «dar nu ne-ai putea spune unde să se fi dus ea ?* «Dar cu ce drept mă interogați, d-lor?* Ofițerul de poliție scose capătul eșarpei sale din buzunar. «Ertați-mă!* se scuză portarul, «eu nu v’am cunoscut, ci le comisar... Insă eu în adevăr nu vă pot spune, unde se află acum, insă ea nu va absenta un timp îndelungat, deorece a lasat acasă cânele ei, care a urlat forte urât tota noptea...* «N’ar fi bine s’o așteptăm?* întrebă ghebosul. «Imposibil,* replică ofițerul de poliție, «eu am a expedia chestiuni mai importante. Insă dr. amândooi remâneți aici, vă voiu trimite în ajutor un impiegat de la criminal.* «Insă n’am face ore bine, să ne uităm puțin colo în năuntru?* Ghebosul arătă la ușa închisă. «Atunci am trebui mai ântăiu să chiămăm un lăcătuș ca să ne deschidă ușa.* Ghebosul surise semnificativ. «Daca domnul comisar ar voi să-mi permită ..* începu el. „Ei bine, și apoi?» «In scala d-lui Loyal Francoeur învăță cineva diferite meșteșuguri.» «Oare de exemplu?* «De exemplu—de a deschide o brosea. In una din