Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-07-22 / nr. 81

Anul al XV-lea No. 81._____________IASSI Mercuri 22 iulie (3 August) 1887. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR ÎN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.­­pe trimestru 7 Fr. STREINATATE...............................................40 t­.— INSERȚIU­NI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . • Anunc­uri: Pag I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Un 7V1‘. 20 bani* CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE C­alenda­ruLl săptăm­â­nei ____________________ STIL VECHIU­I p­ l ü A­­ PATRONUL ZILEI j TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ STIL NOU | g­I D A PATRONUL gI BA^J6nlm_J_ASUM:__^ Julie? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Iulie. 3« _ m_p* 19 Duminică Ormesa Maică Macrina și Cuviosul Dia Duminică Ingnatiu Ziff " #7 7_30 20 Luni (+) Profetul Ziie Tesveténul \ Augustc* kuni `’ Petru \*% 1*1?Zi*tíi 4—47 7—2T 21 Marți Cuviosul Pănate Simeon și Ion La 16 Iulie Pătrarul ântăi cu timp 2 JJart1 . Port meu la g7 t&l­­ f? a. | a—Ar 7—26 22 Mercuri Sfânta Mironosițe Mara Magdalena întunecos apoi senin. f m­e.rCUr­ m­inim, 4-49 7-26 23 Joi Martini Trofim, Teofil și alții J JJ­ 1 Domnieu ^ alți 7—25 24 Vineri ! Martira Cristina ® Vineri Osvald N ._to 7_28 25 25 Sâmbătă­­ Adormirea Sfintei Ane și Sfânta Olimpia ^________Transfigur^^^ _____________________________________________ CONRESPONDENȚI ]N STREINATATE: Pentru, FRANCIA : se primesc anunciuri la numitui Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win IVr. 9 bani. Doctorul W. FINKELSTEIN întorcându-se de la serviciul ambulanței ru­rale a reînceput atât consultațiunile, cât și curele de massage. Aparatul Pneumatic și Electric, de la 8—10 dimineța și de la 2—4 p. m. Iași casele proprie strada Pomir (lân­gă Podul­ Vechi) No. 6. --------------------------------------------------------­ AJVUJWCMU De la 26 a viitorei luni Octombre a. c. și chiar de acuma fiind de un chiriet pentru unul sau mai mulți ani. 1. Dreptul de percepere a taxelor de la carăle, căruțele, tarăbele și coșurile sau rogo­­jinele cu felurite mărfuri ce se aduc zilnic spre vânzare in piața Sf. Spiridon din Iași. 2. Una dugheană de zid de la strada Sf. Spiridon. 3. Una crișmă idem, la colț in capătul de la deal a pieței cu trei odăi și pivnițe bună, încăpătoare de mai multe vase. 4. Una dughiană idem cu una odae in mij­locul pieții alăturea cu cafm­eaua in care au fost bărbierie. 5. Una magazie pentru gaz forte încăpă­­tóre cu ușile de fier, la strada Română. 6. Mai multe gherete de lemn din acele vechi și nouă din mijlocul pieții. 7. Mai multe apartamente pentru locuințe. 8. Trei dughene de zid din șirul dughe­­nilor nouă din mijlocul pieții. Amatorii sunt rugați a se adresa la sub­scrisul proprietar al zisei piețe domiciliat in Iași, strada Ghica-Vodă sau la D. Avocat Gh. Gribincia strada Muzelor pentru informație și contractare. Const. Corjescu. IMPORTAMT o bună recompensă se dă acelui care va pro­­­­­­cura unui tenor un post de comptabil la o moșie. A se adresa la redacția acestui ziar. ne inrhiript ° d»S*»eanu cu ne ind­linui odaea ei, osebit 3 odăi, bucătărie, șură etc. in ogradat cu două pivnițe, situată in stra­da Păcurari No. 11, peste drum de Jokey- Club Doritorii se bine-voiască a se adresa la proprietarii ei, strada Căpitan Păun No. 6, casa Blaustein (Zlass).­ ­1. C. Anastasiu, Avocat. De vânzare sau de inchiriet o casă cu 4 odăi, bucătărie, grajd, șură, tem­­nic și ogradă cu pomi roditori, strada Petru Rareș No. 9. IASSI 21 iulie, 1887. Politica comercială a Italiei. Dintre tote scrierile câte au apărut pănă acum asupra politicei comerciale a Italiei, cea mai importantă e fără îndoiala aceea a d-lui Ellena, direc­torul general al vămilor în Roma și autorul noului tarif general, căci el a fost în adevăr acela care a adunat tóte datele rece­nte și cu o adevărată măestrie le-a întocmit în două tomuri voluminose. Cu cât pentru politica comercială a Italiei față cu Austro-Ungaria repro­ducem după „Neue Freie Presse“ următorul rezumat făcut din însemnata lucrare a d-lui Ellena: „Guvernele Austro-Ungariei, $ice d. Ellena, cu tariful de la 1878 a introdus un sistem protecționist din cele mai înăsprite, și legea de la 25 Maiu 1882, unde numai s’a putut i-a dat intențiunilor sale o espresiune și mai lămurită. Cea mai nouă lege va­mală a înrăutățit și mai mult acesta stare de lucruri în paguba nostră. „In fața unor asemenea împrejurări avem noi ore să mai încheiem cu im­periul vecin un nou tratat comercial în locul aceluia, care se apropie de sfârșit și care s’a dovedit cu desăvârșire ca necorăspun­zător cu interesele nóstre !“ Căușele cari au făcut pe Italia să simtă acesta desamâgire sunt de două feluri. Mai întâiu unele producțiuni ita­liane, cari după multe osteneli și stâ­­ruinți au obținut în tratatul comercial o protecțiune corăspun­zătoare, n’au putut de loc trage felese din avan­­tagiile asigurate. Intre aceste produc­țiuni era și vinul care nu era impus de­cât numai cu o taxă vamală de 8 lire (lei) de hectolitru. Greșala pe care a comis’o guvernul italian din pricina necunostinței relațiunilor, era colosală, căci cu totâ micimea vămei în anul 1885 Italia a esportat în Aus­tria numai 7878 hectolitre, pe când în același an Austria a introdus în Italia 176,628 hectolitre de vin. A doua causa, după d. Ellena, se găseste în împrejurarea că multe con­cesiuni asigurate la tratat au fost în­lăturate de autoritățile vamale aus­­triace prin arbitrara aplicare a tarifului convențional. Așa de exemplu vom cita între altele, țesăturile de mătase, vinul în butelii (fiaschi) de câte 2 jum. litre, și cimeoturile cari au fost cu desăvârșire oprite de a se putea in­troduce în Austria, pe când guvernul austriac prin premiile acordate espor­­tatorilor de alco­ol, zahăr și bere au înlăturat în realitate stipulațiunile tra­tatului. Ori­cum ar fi, urmează d. Ellena, Italia nu pate de loc să fie mulțumită cu relațiunile comerciale pe care le are astăzi cu Austria. După datele statistice esportul Austriei în Italia de la anul 1878 până la anul 1885 a crescut de la 194,680,000 la 221,029,000 lire (lei), pe când în același interval esportul Italiei în Austria de la 170,571,000 a scăzut la 98,047,000 lire. Results dar pentru Austria unui câștig de 13 la sută, iar pentru Italia o perdere de 45 la sută. Nu trebue să fie cine­va un aderiote al sistemului mercantil spre a vedea cât de rea este acesta situațiune, de­ore­ce se constată ca elocința țifrelor că exportul austriac a întrecut îndoit pe cel italian, pe când scopul trata­telor comerciale este de a sprijini prin tote mijlocele comercial de export. Italia, prin urmare, nu pate libera un certificat tractatului de comerciu cu Austro-Ungaria că el ar fi împlinit așteptările ei. Cei din Austria țin mult la iânfă­rie, hârtie, porțelănarie, țesături de mătase, împletituri, sticlărie, pielărie și încălțăminte în schimbul cărora sunt gata să facă întinse concesiuni ali­mentelor, fructelor, cărnurilor afumate, brânzetului, pastelor fâinose, uleiuri­lor și vinurilor nostre. D. Ellena nu neagă că aceste articole n’ar merita să fie nu destul luate în considerați­­une, dar­­ zice numai că ferul să nu fie pus în rândul acelor mărfuri pe ale căror ocrotire represintanții impe­riului vecin vor pune cel mai mare preț, căci cea mai înaltă considerați­­une pentru binele economic al țarei și pentru consolidarea puterei ei mi­litară, Italia trebue să o aibă pentru industria forului, lucrând din tote pu­terile spre a’i da o întinsâ desvoltare în viitor. Dealtmio trelea chiar și în pri­vința articolelor mai sus amintite Ita­lia ar trebui sâ’și facă ore­care reserve. D. Ellena dorește stabilirea unei în­țelegeri între Italia și Austria în pri­vința factelor asupra hârtiei, sticlăriei și porțelanâriei, neaparat cu condițiu­­nea că și Austria să facă Italiei în­semnate contraconcesiuni. Daca Austriei ’i se par taxele va­male italiene prea mari asupra pielă­riei, apoi sâ=și aducă aminte de plân­gerile tabacarilor italieni. Chiar dacă Austria ar favoriza articolele nostre de consumațiune, totuși ea ar mai trebui să deschidă barierile sale vamale și altor articole de ale nostre cum sunt de exemplu: torturile și rămășițele de matase, țesăturile de matase, mer­­cernăria și altele. După acestea, d. Eliena face ur­mătoarea încheiere: „O înțălegere nu va fi ușoră. Cele două părți ale monarc­iei austro-un­­gare de când există dualismul numai prin concesiuni și au putut împaca interesele opuse și resultatul împr­­eiurei în­tot­dea­una a condus la înă­sprirea vămilor asupra mărfurilor in­dustriale în favorea Cislau­ad­ei și la taxe vamale agrare în favorea țârilor de sub coröna S-tului Stefan. Inte­resul pe care’l au fabricele din Bo­hemia, Moravia și Austria inferiorâ la păstrarea debușeurilor italiene e forte mare și tot așa de mare este și do­rința nostră de a recâștiga însemnă­tatea perdută a exportului nostru în Austro-Ungaria. Producătorii austriaci cari se plâng atât de amar în contra taxelor prohibitive ale Rusiei și Ger­maniei să se ferească cu ori­ce preț de un resbel de tarife cu Italia, căci în urma experienței câștigate ea nu se va abate de la principiile cumpă­tate și înțelepte. T­ELEGRAME Borna 30 Iulie. îndată ce mortea d­lui Depretis a fost cunoscută, miniștri s’au întrunit și au discutat dacă nu s’ar cu­veni să-și dea demisia. D. Ch­api a plecat astă­d­i la Meusa unde va sosi regele Humbert venind de la Verona. Cestiunea demisiei cabinetu­lui și a alegerei succesorului d-lui Depre­­tis va fi hotărîtă în acesta întrevedere Viena 30 iulie. .Neue freie Presse* reamintește că guvernul bulgar hotărîse că va trimite un ministru la Viena, în în­­tîmpinarea principelui Ferdinand, in ca­zul acesta când s'ar duce în Bulgaria. Viena 30 iulie. Se asigură că d. Ra­­cevici ar duce cu sine textul proclamării ce principele Ferdinand def Coburg o va adresa Bulgarilor în momentul când va intra pe teritoriul principatului. Peste 30 iulie. Astă­zi d. Racevici era așteptat la gară, dar n’a trecut. Se crede că va trece mâine ducându-se la Viena. Berlin 31 iulie. In­cercările politice se persistă a considera candidatura prin­cipelui de Coburg ca ne avînd nici un șorț de isbândă. Ieri a avut loc deschiderea marei ex­­posițiuni artistice. FOILETON. UN AGENT SECRET PARISIAN. [ROMAN DIN TIMPUL PRESENT D­E GEORGES GRISCU. TRADUCERE DE G. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare). 39 «Vom remânea noi încă mult timp aici?» întrebă Loyal Francoeur. «Se’nțelege. Pentru moment cel puțin nu ne pu­tem preumbla pe bulevardul des Italiens. S’ar face forte curând finitul promenadei nóstre. Sunt prin urmare de opiniune, ca noi să așteptăm pănă ce va luopta, daci voim să mergem de aici.* «Insă este atât de frig aici.» .Așa este. Nu este cine­va atât de bine aranjat ca în biuroul d-tale în strada Chantres. Și pentru acesta ești numai d-ta de vină. Pentru ce ai între­prins o afacere atât de dificilă ?* «Ah, așa este !* suspină la acesta Loyal Francoeur. .Este prin urmare lucrul cel mai nemerit sa su­portăm nenorocirea cu rabdare și să așteptăm. De altmintrelea erai dor d ta acela care voia să rămâie în Paris.* «Așa este, însă regret deja. Ași fi făcut póte mai­­­ bine sa fug,* replică agentul. «Pe lângă acestea îmi este fóme, și dacá va trebui sa mai râmânem aici încă șapte sau opt cosuri.* «Iți este feme? Atunci trebuie sâ dejunăm.* «Acesta este mai lesne de­­ hs de­cât de făcut.* «Ah, papa Loyal, d-ta ești obicinuit cu luxul și voiai sa fugi cu calea ferată. Acolo sunt se’nțelege restaurațiuni pe linie. Eu însa nu mǎ gândesc la un asemenea lux, eu fac ca pasagerii classei a treia și’mi iau de mâncare cu mine.* «De mâncare!* exclamă Loyal Francoeur cu o­­chii lucitori. „Ei bine, da, privesce aici.» Gimnasticul luă genta s&, scose din ea o pâne și o garafă de vin și le presintf­ companionului sâu, care era cuprins de mirare. «Dă încoce mai degrabă,*­­lise Loyal Francoeur, înghițind lacom o pâne. «Mănâncă bine, bătrânul meu, mânâne și bine,*­­lise gimnasticul. «Cine scie, cine trăiesce ăstă-ț­i décá va mai trăi și mâne. „Tuci.!* murmură Loyal Francoeur palid de frică. «Mi se pare că cuvintele tale din urmă ar avea o însemnare nenorocită.» „Așa! D-ta sa fi devenit ore de odată atât de superstițios ? D-ta, un barbat, care a fost amantul unei vrajitore! Ei bine, seim noi !&cum cum stă cu acesta vrăjitorie. Cât de prudentă vrajitore de ar fi fost, totuși nu putu sa ghicească ceia ce i s’a întâm­plat astă nopte.* «Taci, îți­­ fie încă odată ; pare că tocmai acesta îmi inspiră nișce gânduri atât de fiorose. Acesta săr­mană femee m’a iubit, și eu am iubit-o asemenea, adevărat, sincer—* «Ai fost puțin prea gros er către dânsa,» Ilise Alcindor r­flând sarcastic. „Nu mai glumi, era o necesitate pentru noi a­­menduoi, însa ași da bucuros jumătate din ceia ce am pradat éin napte, décá acesta nu s’ar fi întâm­plat !* «Ce s’a făcut nu se mai pute desface,* flise gim­nasticul. „Acesta însâ nu este încă un motiv spre a se deda cine­va unor gândiri triste. Bea numai o înghițitură bună, papa Logal, și să vorbim apoi des­pre afacerea nóstra. «Da, bine­­ hei. Iți spusem­ deja că la nopte vom face un gheșeft bun. Asculta-mă dor.* «L­asă mâ sâ’mi aprind mai ântăiu pipa, atunci te voiu înțelege mai bine.» «Iți aduci aminte de întreprinderea cea d’ântăia care ai executat-o din ordinul meu.» «Omul acela nu avea de­cât numai mărci de joc în buzunările sale. Acesta nu pot uita nici­odată.» «Acest barbat stătea în calea unei femei forte bo­gate, a prințesei, precum era pronumită. Ea iubia cu pasiune pe un altul și Pedrillo scia despre dânsa orice lucruri atât de teribile—» «Că noi trebuia sa’l înlăturăm, bine, acesta o scia. «Princesa» era satisfăcută în fine.» «Ba de­loc. Acela, în care era amorezată la ne­­bunie, un pictor, cu numele Clairac, voia să se că­­sătoriască cu altă fată—* «Aceia pe care noi am răpit-o aducând-o la Nogent.» «Eu am găsit mai pe urmă mijlocul de a îndrepta spre capul unui gogoman presupusul că el ar fi co­mis ambele fapte. Pictorul se duelase și «Prințesa» se împuternicise de dânsul. Tote mergeau de minu­ne. Numai eu—eu nu eram satisfăcut. Văduiu că nu eram destul de bine plătit pentru ostenela ce o a­­vusem : «Acest om este nesățios,o murmură Alcindor sco­țând un nor de fum din pipa sa. «Cu atât mai mult că posedam portofoliul lui Pe­drillo, care era ticsit de documente, de scrisori com­­promițetare, cu raporturi polițienesce și chiar cu acte de pedepse în contra princesei. Eu eram decis sa mă profit din acestea.* „Acesta era forte prudent din partea d-tale.» «Eu mă duseru dor la dânsa.—Inse, mândră ca o Spaniela, declară ea, că m’ar fi plătit deja prea de ajuns și mă amenință că mă va arunca afară. Eu strigam în gura mare.—ea nu mai puțin. Pic­torul interveni—se încinse o luptă și eu avuiu ne­norocirea a goni uu glonte în peptul ei. Restul il scii deja. Eu fugiiu și veniau la tine. De la acel timp palatul «princesei» este închis. Sigiliile tribunalului fură aplicate și numai servitorii locuiesc în casă. A­­colo se află bogății nenumărate — bilete de bancă, diamante, juvaeruri și multe alte obiecte preci­se, nisce comori în­­­lie, bătrâne Bondillon, nisce comori, o repet, pe cari le-am putea împărți între noi.» «Comori, avuții !*—exclamă gimnasticul și avidi­tatea se oglindia în fața sa. „Când mergem de­ acolo ?* «încă în astă nopte.* «Bravissimo !* In acest moment un sgomot ușor întrerupse tă­cerea. Se părea ca un pas ușor în depărtare. Loyal Francoeur tremură: «Ai auflit tu?* întrebă el înspăimântat pe gim­nastic. Acesta se duse cu felinarul său în direcțiunea sgo-

Next