Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-11-25 / nr. 130

A N U N C I U K I___ O profesorii de musică, germană, ab­solventă a Conservatorului, actualminte pro­­fesoră de musică in un pensionat, dorește a ia secțiuni de musică in familii private. A se informa la Magasinul de musică și papeterie N. Cosma strada Lăpușneanu. Anul al XV-lea No. 131. IASSI Vineri 27 Noembrie (9) Decembrie 1837. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR :i IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. N DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. TREIIATATE...............................................40 br.— ASERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— PISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . .runciuri: Pag I, 50 b. Pag. ITI, 40 b. Pag. IV, 30 b. WJn m­­­ buni• CURIERUL (T­H. B­A­L­A­S­S­A­N) FOAEA INTERESELOR GENERALE O alerLd.ar­u.1 Septa­m­a­n­e I TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ STIL VECHIU­I ț>­I­U A 1__________PATRONUL I>­I­L­E Noiem­brie 7­­­22 Duminică­­ Sf. Apostol Philimon 28 Luni I Sf. păr. Amfilohie Episcop. Iconiei 24 Marți­­ Sf. p. Clim. al Romei și Petru al Olt, 25 Mercuri | S­ta­m. Ecaterina și m. Mercurie 26 Joi I Cuv. părinte Alipiu stîlpnicul 27 Vineri Martirul Iacob Persul 28 Sâmbătă­­ Cuv. Ștefan cel­nou La 26 Noem­brie Pătrarul din urmă cu plac apoi senin și ger Pentru FRANCIA I se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D­nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C­o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate te vor arde, tin iii*­ 20 bani• STIL NOD­I ț­­I­U­A PATRONUL PILEI I Băi. 8arelui )„ Apu». Soiretu ’Decembrie. 4 Duminică Barbara /­*(* V 7—31 4—22 5 Luni Sabba L­­ 7-32 4-22 6 Marți­n Nicolae (* IV\ 7—28 *—*7 7 Mercuri Ambrosiu­­ Să) 7—24 4—32 8 Joi f Conc. M.­­<R v 7—26 4—22 9 Vineri Leocadia V*^ J, */ 7—26 4 22 10 Sâmbătă Malechiade V-f.,­­vf 7—27 4—22 —..... 1 "" CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE , se introducă in­crieri în mai multe locuri, și ia mai multe direcțiuni, și totuși acesta este de multe ori nece­sar, dacă voim sa obținem vindecarea cu ori­care siguranță, de almintrele este indicat, de a se încredința me­dicului veterinar acesta operațiune, și de a se tăia animalul îndată ce să presupune existența mai multor beșici sau când suntem convinși de existen­ța lor. ȘALURI DE LÂNĂ împletite, șaluri lungi englejești, cuverture de fianc și cuverture de lână sistem Jaeger, plaiduri englezești W. GRUCHOL Iași Strada Lăpușneanu. IASSI 26 Noembrie, 1887. ÎMBUNĂTĂȚIRI economice IN ROMÂNIA NORDICĂ și in special in Iași Grupul parlamentar liberal-națio­­nal din Iași, in dorința sa de a ve­­d­ea progresând cât mai repede par­tea de merA-napte a României și in special Iașii, a doua capitală a țfirei ji un punct însemnat atât prin isto­ria cât și prin posițiunea sa, a stu­diat mijlocele prin cari s’ar putea a­­junge la acesta repede propășire și s tu sărcipat pe unul din membrii săi, 3. deputat și profesor A. D. Xeno­pol, cu redactarea unui memoriu în acesta privința. Ar credem de a nostrat datorie sa re­­mmăm acest memoriu și sa atragem asupra’i seriosa atențiune a celor în drept. Partea de mezi-nopte a României cunoscută înainte de unire sub nu­mele de Moldova de sus, are o situ­­ațiune inferioră celor­l­alte pârți ale României din punctul de vedere al comunicațiunei comerciale. Pe când par­tea de mezA-zi a țarei, de la Seve­rin până la Galați, are atâtea deschi­­deturi pe Dunare prin porturi și sche­­le, partea de mezi-nopte e pretutin­deni înconjurată de pământ, ceea ce face ca scurgerea produselor sale să se mai grea. Dacă pe lângă acestă Împrejurare cresc­ și permanentă mai adăugim împrejurările trecatore, precum con­flictul vamal cu Austro-Ungaria de pildă, vom înțelege cu­lesnire pentru pe nordul României progresezat mai­­ Încet de­cât cele­l­alte părți ale țerei. De acestă stare de lucruri s’a în­grijit grupul liberal-național ieșan și pentru a îndrepta réul, el propune două măsuri de o însemnătate netă­găduită : a) . Creare de docuri și întreposite în Iași; b) . Construirea a doue linii ferate și anume: linia Dorohoi-Iași și Iași- Vaslui. Améndoue aceste măsuri sunt de cea mai mare sesemnatate și vor a­­vea de resultat sé ridice atât agri­cultura cât și comercial din nordul României. In adevăr, dacă cercetăm efectele ce trebue să aibă prima me­­miru, găsim că înființarea docurilor a Iași . 1.— Va face cu putință o mai bună și mai îndelungată păstrare a grânelor. E de obsce cunoscut că de forte multe ori agricultorii sunt siliți să-și desfacă productele, aibă ele sau nu preț în acel moment din pricină că nu la pot păstra bine și atâta cât trebue; în genere, proprietarii n’au magazii s’au, și dacă au, sunt în așa stare că nu pot ține mult timp grim­­­ele de frică se au se strice. Docu­­rile, fiind ținute în condiții escepțio­­nale de uscacine, curățenie și aerare și fiind anume construite după cele mai noui și mai practice sisteme, cur­mă acest râu atât de dăunător agri­­culturii nóstre. 2.— Va pune pe producători în pu­tință de a-și vinde grânele lor cu pre­țurile cele mai favorabile. Astă­zi, pe lângă neputința de a păstra bine productele, agricultorii sunt în cea mai mare parte siliți de lipsa de bani se vîndu cu ori­ce preț, de multe ori chiar când recolta e în piciore pe cămp, perzând ast­fel o parte însemnată din câștigul ce-ar trebui să realiseze și îmbogățind un șir de samsari cari fac adevérata cămătărie ; mulți producători sclu bice că peste două trei luni, de pilda, de la strângerea recoltei, grâul lor va a­­vea căutare și preț forte urcat; dar ei au imediat trebuință de bani, nu pot să aștepte pănă la urcarea prețu­rilor, și ast­fel strânși de nevoie grab­nică ,și desfac recoltele pe nimic. A­­fară de acesta, mai trebuie să se ție samă de faptul că cei mai mulți bin agricultori au sciu ce se petrece pe piețele comerciale din lumea întregă și ast­fel, recunoscând în ori­ce mo­ment care e relațiunea dintre cerere și ofertă, sunt adesea ori amăgiți a­­supra adevăratului curs ale producte­lor lor. rea Tate aceste rele le curmă în ființa­docurilor. Ia adevăr, cu acesta instituțiune agricultorii găsesc ușor și ieftin bani, scapă de samsari și sunt puși în posițiune se cunosc­ și se aș­tepte prețurile cele bune. îndată ce­­ și-a cărat productele la docuri, agriculto­rul primește un wariant, o fidulă care adeverește câtă cantitate de grâne și de ce anume calitate a depus. Cu a­­castă fidulă, agricultorul care are ne­voie de bani se duce la sucursala Băncei naționale, care e obligată să ’i-o scoateze cu o anume dobânda, care e forte mică. Iatâ’l dar pe a­­gricultor și cu nevoia prinsă, și cu grânele în maqam. Când i se pre­­zintă o pasiune bună, el vinde produc­­tiile și despăgubește Barca, nepertiend nimic din folosul ce i se cuvine. A­­gricultorul scapă ast­fel de samsarii cămătari cari îi luau până acum o parte însemnată de căștig; nevoie ne­­apărata de bani nu mai are, iar la docuri tîrgul se face direct între a­­gricultor și adevaratul și cumparâtor. In sfîrșit, docurile fiind un tîrg si­gur, unde se concentreza și cererea și oferta, agricultorul cunosce in ori­ce moment mișcarea piețelor de ce­­rele și știe când trebue să vîoză și când nu.—întreit folos, pe care agri­cultorii din România nordică vor ști sâ’l aprecieze după adeverata sa Va­lére. (Telegraful). DESPRE BOALA OILOR Capelila (Hydroeephalus-hyd&tideus) de Veterinarul I. Cu]*ar*nou. Nici una din balele de care sunt atinse cu deosebire, forte adesa și a­­prope exclusiv meii și cârlanii nu produce diametralmente în decursul anilor atâta pagubă în oierit, de­cât boia oilor, numită Capchia (Hy­­drocephalus­ hydatideus) amețala, ne­­bunie, în limba germană „Drehkrank­heit“, „Dummheit“, „Tumelsucht“, etc. etc. Ia genere se manifesteză acesta boia prin niște simptome, care impu­dică osul natural și sinatosa simțiri­lor și membrilor corpului, așa că a­­nimalul atins de acesta boia, se pare a fi prost în mintea sa, pentru aces­ta se desparte de turma sa, nu mă­nâncă cum se cade, ținând capul ple­cat la pământ și cam strâmb învâr­­tindu-se într’o linie circulară. Aceste simptome însă se observ la inceput mai slab și sunt numai peri­­odice, mai tărziu se ara­tă ele mai lă­murite, mai ales pe un timp furtu­nos. Simțirea se pare a avea anima­lul bolnav in cap, cauze­ A, ca el câte­odată se oprește de la păscut, stă li­niștit pe loc, ține capul la s­us și chia­­ră, după care începe a paște mai de­parte. Mai târziu însă nu mai mănâncă de loc, animalul bolnav, slăbește, per­­de cu desăvârșire puterea și stă ne­contenit culcat, pănă când ia fine este cuprins din timp in timp de convul­­siuni vehemente în tot corpul, pănă când scapă în curând prin morte. Până atuncea trece iasă de la isbuc­­nirea adevăratei boli, la unele animale trei luni, la altele se sfârșește reul mai curând. Dacă maladia se află câte­odată în starea înaintată și forte evidentă, vom observa în genere apăsând tare pe craniu, unul sau la multe locuri mele sub care se arată tot­deuna la tăerea animalului după morte, beșică (Visica), în care plutesc o mulțime de viermi, care se par ochiului ne­armat ca fire mici de mac, însă sub microscop se arată ca animalele adevărat vețuitore de a forma lungă rața și zbârcita, cu patru guri pentru sugere și o cunună sau cerc de sânge. Acești viermi pot intra în beșică și eși din ea; in ca­zul din urmă își agață ei numerosele grave in masa cea mai apropiată a crcerilor, și sug cu gurile lor substan­ța acestora, de unde provine, că a­­cesta se găsește mai mult sau mai puțin atacată in apropierea beșicei mai scăzute, și la o durată mai îndelun­gată a maladiei prefăcută într-o masă galbie vârtosA și varösa. După acesta beșică își are posițiu­nea ei este diferită și mișcarea ani­malului bolnav in privința direcțiunei ce face capul precum asemenea in­voluntar și piciorele, așa că, dacă be­­șica se află pe o parte aceia în care beșică apasă cr­erii, dacă beșică se a­­flâ mult in față, aia ține nasul în bus, dacă ea se află mult în față, aia ține capul plecat drept înaintea sa la pa­mânt, și din cauza acestei pozițiuni care póte provoca lesne căderea ei v­­oită cu greutatea neobicinuita a ca­pului ea trebui sa grabască mersul ei și impedicâ prin acesta căderea ei; acesta a provocat denumirea Tratori (Trater) care se póte lesne schimba cu bula cea de întei. De obicei se găsește numai o be­­șica sau două, cu tote aceste se urcă numărul lor și de la 3 pănă la 7, și tocmai acesta face că vindecarea se fie atât de dificilă și nesigură. Căușele acestei maladii sunt mul­tiple, și este probabil că mai multe rele contribuesc la acesta, precum : o nutrițiune prea abundentă, o schim­bare de temperatură prea prepită, căl­dura prea mare, un aer umed-cald sau nădușitor și așa mai departe. Indata ce s’au ivit una sau mai multe beșici în crieri, atuncia există capchia, înțelesul strâns al cuvântului, ast­fel ea se presimte tóte simptomele de maladie unită cu dânsa. Sub asemenea impregiurări trebui a se proceda cu totul ast­fel, dacă vo­im că animalul sa scape de marte, căci acum nu mai ajută nimic, nici sezon, nici ardere, ci trebue a se sco­­te cât mai neîntârziat deșică afară sau cel puțin deșerta, și acesta se pote face numai prin trepanare, tracarare, sau prin strepungere in craniu la be­­șică de­asupra crierilor. Pentru acesta operațiune ne putem servi în parte, sau de un adevarat trepan, sau in parte numai de un cuțit, sau de un „Tracar-formal“,sau o sulă ciubotărésca, simplă grósa drep­­­tat, s’au executat adese­ori cu succes vindecarea. Spre a se afla locul beșicei, trebue a se observa mai intăi precis cum pa­cientul ține capul, după care apoi pu­tem presupune că beșică se afla in partea cutare, sau cutare loc. După acesta apucă pe oaia bolnavă, îi ți­nem bine capul, și apăsâm tare pe dânsa degetul cel mare sau cu un­ghia degetului celui mare. La obser­­vațiuni minunț­ată vom găsi, că apă­sând la cranium pe locul unde se a­­flă beșică de­ asupra cr­erilor animalul face o mișcare convulsivă, întorcând ochii pe dos, atunci s’a nemerit lo­cul unde este beșica, străpungi cu tro­­carul sau cu alt instrument prin o­­sul craniu deasupra crierilor într’o a­­dâncime de 5—6 milimetri, scoțind stiletul trocarului, lăsând țava înăun­tru, se dă capului o direcțiune ple­cată și se observa dacă e să apă, ceia ce se întâmplă naturalmente tot­deau­­na, când s’a nimerit la beșică. Dacă însă n’a ajuns până la beșică, troca­­rul trebui a se apasa puțin mai adânc deasupra mesei crierilor. De multe ori însă beșică se află atât de adâncă, că nu putem cuteza a pătrunde mai departe cu un in­strument atât de gros, precum sunt trocarele cele obicinuite pentru oi, fi­ind­că prin acesta sesiunea ar fi prea considerabilă și ar deveni letală. Din acesta cauză, rezultatul opera­­țiunei este de multe ori nefavorabil dacă presa punem, puinduse una sau T­E­L­E­G­R­A­M­E Paris 5 Decembre. Se asigură, în di­feritele grupuri parlamentare, că d. Sădi Carnot își propune să consulte azi pe dol. Le Roeyr, Flocnet, de Freicinet, tot Ju­les Ferny, Clémenceau, Ribot și mai multe alte personagii politice. Președintele Republicei ar dori s­i pro­­voce între șefii grupurilor parlamentare o înțelegere care să permită constituirea unui minister care ar fi acceptat de tote fracțiunile republicane. — In ultima oră, se consideră ca pro­babilă formarea unui cabinet ce ar pre­­sida, d. Goblet, și din care ar face parte Rouvier și Floriens. — Președintele Republicei va adresa dd. Joi un mesagru Corőnelor. Londra 5 Decembre. Lord Lions, fost ambasador al Englitezei la Paris a murit. Roma 6 Decembre. Se anunță din Cair­o Agenții Ștefani* că, după niște știri so­site din Masnah, misiunea engleză ar fi ajuns să întălnască pe Negusul ce se crede a fi actualminte la Asangioi. Roma 6 Decembre. Informațiunle date de dol. Crispi la Camera deputaților, a­­supra cutremurului de pământ ce s’a sim­țit în Calabria, arată că 900 de case s’au dărâmat la Resigmand­ unde sunt 22 morți și 60 răniți. Pagubile trec peste un mi­lion de franci Londra . Decembre. O depeșă adre­sată din Vienna ziarelor englezești asi­gură că concentrările trupelor rusești la granițele germană și austriacă urmată. Acesta știre a avut o influență defavo­rabilă asupra burselor din Viena și din Berlin. Viena 7 Decembre. Ziarul «Fremden­blatt» vorbind despre înarmările rusești de la frontiera austriacă spune că dacă concentrarea rușilor ar continua, Austria va fi nevoită ca să ia măsuri pentru a rămânea în urmă față cu pregătirile ame­­nințătore pe care ea nu le-a provocat nici cum. Berlin . Decembre. Ziarul «Post» spune că concentrările de trupe rusești înspre Galiția, inspiră tema ca nu cumva să se aducă vre-o lovire vecinului aliat cu Germania. De aseminea, spune acest ziar lumea să întrabă dacă acesta lovire ar avea loc, Germania pute-va să rămâe tn pace? «Gazeta Națională» spune că dacă con­centrările ar continua, atunci ar avea ca­racterul unei adiverate mobilizări. Dar că numărul trupelor concentrate nu sunt snficiente pentru un răsboi ofensiv contra a două puteri aliate. Washington 7 Decembre. Mesagiul presidențial constată un enorm escedent al tezaurului și necesitatea de a reduce tariful vamal. Sofia 7 Decembre. Represintantul com­paniei vagonelor cu paturi a sosit la So­fia pentru a trata în privința convențiu­­nei relativă la Orient-Expres. Sofia . Decembre. Sobrania a votat diverse paragrafe privitore la legea asu­pra consiliilor generale, și a continuat mai multe beșici acest instrument gros discațiunea proiectului.

Next