Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-08-05 / nr. 87
precedent asupra presei străine și în special a celei francese. Spunem și de asta data bunilor francezi că mulți dintre gazetarii și turiștii lor in loc sa aducă servicii patriei lor, îi fac rău prin atitudinea lor față cu poporul român. Franța are mare interes sa fie iubita, să fie populara în Orient, precum a fost în trecut, și nu prin lucrări ca a d-lui Marbeau și a altor de felul acesta își va atrage dragostea ce merită. (Economia Națională) TELEGRAME Londra 13 Aug. — „Times“ constată ca deschiderea liniei internaționale va mări influența Austriei în Serbia și în Bulgaria. Berlin 13 Aug. — Se asigură ca feldmareșalul de Moltke a fost scos, după cererea sa, printr-o scrisore imperială forte grațiosă, din funcțiunile sale de șef de stat-major general al armatei și numit președinte al comisiunei pentru apărarea națională. Cornitele de Waldersee e numit șef de stat-major general al armatei. Wiesbaden 13 Aug.—Principele regal al Greciei a sosit pentru a visita pe regele Danemarcei. El s-a dus în urmă la Essen pentru a visita stabilimentul Krup. Sofia 13 Aug. — Guvernul a încheiat o învoială provisorie poștală cu Turcia care recunoște timbrele poștale bulgare în Rumelia, reservând dreptul sau asupra veniturilor de fixat când se va revizui statul organic al Rumeliei. Schimbul geamantanelor intre curierul turc și cel bulgar se va face la Mustafa-pașa. Geamantanele postiei austriace din Constantinopol vor fi duse de curierul turc. Viena 13 Aug. — Principele Iosif de Coburg, fiul lui Ludovic-August de Coburg, a murit a$i napte la Wienerneustadt. Bora 14 Aug.— (Oficial). Comandantul trupelor din Africa a trimes 400 de bașibuzuci, comandați de un căpitan și patru ofițeri, în contra orașului Sagaoti la 120 kilom, de Arkiko, și unde Debek adunase 300 de omeni armați cu puști pentru a întreprinde un jaf (razia). Adamaga care cu 200 bașibuzuci, urma pe Italieni pentru a asigura retragerea lor, se întâlni pe drum cu 200 Asaorieni, sosiți la 8 August în fața orășelului Laganiti. Italienii găsiră că Debeb luase tote disposițiunile sale, pentru apărare. Totuși căpitanul italian întră cu vitejie în sat cu un ofițer și 100 bașibuzuci și ocupă mica întărire. Dar Asaorienii întâlniți pe drum comiseră o trădare informând pe Debeb de înaintarea italienilor, acești Asaprieni deșertară, trecură la inamic și atacară împreună pe italieni, cari fură în neputința de a apăra întărirea. Căpitanul și un locotenent fură uciși. Bașibuzucii fugiră atunci în cea mai mare desordine, aruncând panica printre bașibuzucii cari se gaseu rânduiți afară din sat. Cei 3 ofițeri rămași în viață cu câțiva soldați opusera o resistență desperată. Pare că toți ofițerii au pierit. Aprope 400 bașibuzuci fură adunați la Wan. Perderile lui Debek se urcă la 350 omeni. Comandantul-șef a dat ordin să se aresteze 40 de Asaorteni ținuți ca zălog, și va proceda la o represiune exemplara după ce va fi cules datele trebuincióse. Berlin 14 Aug.—împăratul a numit pe regele Portugaliei șef al regimentului al 20-lea. Berlin 14 Aug.—„Gazeta militară“ publică numirea feldmareșalului de Moltke ca președinte al comisiunei apărărei și a generalului comite de Waldersee ca șef de stat-major general al armatei. Viena 14 Aug.—Se anunță din Belgrad „Corespondenței Politice“ că principele Bulgariei a exprimat satisfacțiunea sa deosebită că Serbia a fost represintatâ într-un mod oficial la inaugurarea liniei internaționale. Principele a adăugat că el vede în acesta, expresiunea voinței Serbiei de a strânge și mai mult relațiunile amicale ale celor două țări. Sofia 14 Aug.— ín onarea aniversarei prestărei jurământului de către principele Ferdinand, un serviciu divin s-a făcut la catedrală. Toți miniștrii asistau. Principele a asistat în urmă la defilarea trupelor. Apoi un dejun de gală și sora un banchet. Borna 15 Aug.—După o depeșă a comandantului trupelor din Africa, din cei 400 bașibuzuci trimiși la Sayaniti sub comanda unui căpitan italian, numai 221 au rămas în viață, din cari 57 răniți, iar cei 300 bașibuzuci conduși de Adamaga au pierdut 40 de omeni. Paris 15 Aug. — „Noua Revistă“ a d-nei Adam afirmă autenticitatea raportului d-lui de Bismarck și promite noui destăinuiri. Berlin 15 Aug.—Regele Portugaliei a plecat apoi dimineață la Praga. El a fost însoțit de către Imperat până la gară, unde cei doui Suverani s’au dispârut într’un chip forte cordial. CURIERUL TH. BALASSIN CRONICA INTERNA dus la fața locului și după constatare a dat antorizație a se înmormânta cadavrul, care începuse a întră în decompozițiune. Se crede că omorîtorul, care a făcut faptul din greșală și ale cărui antecedente sunt bune, va fi pus în libertate. In București, prin inițiativa casinului austro ungar se va serba ziua nașterei Majestăței Sale împăratului și rege Franz Josef I, la 6 (18) August a. c. prin un banchet servit în grădină la orele 7 p. m. la care va presida escelența sa ministrul plenipotențiar al Austro-Ungariei comite Goluchowski. Se vor trimite în străinătate trei bursieri din care unul pentru științele agronomice la șcdla de la Grignon (Franța), unul pentru științe comerciale la școla de la Anvers (Belgia) sau într’o școlă comercială din Germania, care se va decide mai în urmă, și unul pentru mecanică aplicată la școla de la Châlon-sur-Marne. Concurs pe liua de 30 Septembre, orele 10 dimineața pentru ocuparea acestor burse. Concursul se va ține in localul ministerului agriculturei. M. S. Regina își urmează cu succes cura la băile de mare de la Sylt Luni 18 Iulie. A S. R. principele Leopold de Hohenzollern, fratele Augustului nostru Suveran, a venit, pentru câteva zile, spre a vedea pe M. S. Regina. Maj. Lor Regile și Regina se întorc in țară între 23 și 26 Aug. S’a acordat d-lui Al. Marghiloman, ministrul secretar de Stat la departamentul justiției, un concediu, cu începere de la 1 August pănă la 1 Septembre, pentru a merge în străinătate. D. T. Maiorescu, ministrul secretar de Stat la departamentul cultelor și al instrucțiunei publice, este însărcinat cu interimul ministerului justiției până la întorcerea titularului. Săptămâna acesta se va întorce la reședință și Em. La Mitropolitul Primat. Cu privire la înecurile din Bucovina, șiiarele germane primesc din Cernăuți cu data de 11 August urmatarea telegramă: Din tote părțile inundate, sosesc știri mai liniștitore. Numai localitățile Straja, Iacobeni și Dorna mai sunt încă în pericol. Pagubele causate se urcă la mai multe milione. Șosaua Gura-Humora este ca desăvârșire distrusă pe o întindere de 440 de kilometri. In părțile mai inundate șoselele au suferit și mai mult. Mare pagubă au suferit și căile ferate locale din Bucovina, deorece terenul, podurile și stăvilarele mai pretutindenea au fost distruse. Linia Hatna-Câmpulung, pentru ca să fie restabilită, are nevoie de o muncă întinsă de cel puțin șase săptămâni. O anchetă s-a făcut biele trecute la moșia Statului Adânca-Secueni din județul Dâmbovița. Comisiunea de anchetă, compusă din prefectul județului, inspectorul silvic Galeriu, și d. inginer Cordea a descoperit că pădurea de pe acea moșie s’a tăiat, fără nici o autorisațiune, de la 1875 pănă la 1886, de către arendaș, sub ochii și cu știrea agenților silvici, cari n’au împiedicat tăierea nici au denunțat faptul autorităței respective. Se zice chiar că d. inspector silvic Patrulius a cocoloșit acesta tăiere a pădurei, și acesta în adevăr și cam reese din faptul că d sa, ca șef al serviciului silvic din ministerul domeniilor, n’a luat destule măsuri pentru constatarea delictului, ce se denunțase formal ministerului în 1886. Paguba ce Statul a încercat se evaluează la peste 100.000 lei, fiind tăiete mai bine de 800 pogone pădure. In zina de 31 Iulie trecut, cârciumarul Const. Constantinescu, din comuna Colintina, stând de vorbă cu un vânător, ce se oprise la cârciuma lui, a luat o pușcă din cui ca să -i o arăte. Trăgând cocoșele și voind a le închide, a scăpat cocoșul de la țeava stângă, care era încărcată cu alice de iepuri, și s’a descărcat în pântecile vierului Scarlat Niță. Acesta a căzut pe loc mort. Primarul făcând instrucțiunea preliminară a înaintat pe omonitor parchetului cu actele legale. Eri parchetul alesdin Roman se scrie urmatorele asupra nenorocirei întâmplate acolo: »De trei zile și trei nopți și până in momentul de față orele 9 sera plaia continuă, din care cauză apele Moldovei și Siretul crescând in diminața de Vineri 29 Iulie, orele 6, debordând, a inundat partea de jos a orașului Roman. Peste 160 de familii sunt victima acestei catastrofe. Chiar mai multe sate din împrejurimea Romanului sunt inundate și mulți țerani sunt cu totul lăsați in mizerie. Locuitorii Romanului m’au asigurat că nu se ține minte să fi fost o așa inundație la Roman. In acea zi după catastrofă, la orele 8 dim, episcopul Melhisedec a împărțit victimilor pane și mâncare din propria sa pungă. O nere inimei sale! Se propun liste de subscripție in ajutorul inundaților. Nu se cunoște pănă in present dacă a fost vre-o victimă. Ar fi bine și guvernul să vie in ajutor. Toți romașcanii viziteza victimele și vin in ajutorul lor. Ajutorul victimelor s’a dat de soldații din reg. 4 de artilerie și continuă și in present Onore lor! (România.) îndată după Intorcerea Regelui in Capitală, comandanții de corpuri de armată și ceilalți inspectori generali vor fi convocați la Sinaia spre a se discuta și aproba in mod definitiv planul manevrelor. Pănă Sâmbătă vor sosi in București și miniștrii Știrbei și Gherman Cu aceștia fiind deja cinci miniștri in Capitală, își vor relua cursul lor. Tribunalul de notariat a hotărât ca după cererea unor creditori să vânza in ziua de 5 Sept., fabrica de bere a d-lui Opler. Ia institutul bacteorologic ce se dirige de d. dr. Babeși, a venit acum câteva zbl0 de la Panciu, jud. Putna cu drumul defer 14 săteni mușcați de un lup turbat, pe timpul când ei erau la secere. Starea acestora este cu totul in pericol.—12 dintre unșii sunt umflați la față ; mai toți din ei au fost atacați la obraz; numai unul, care a fost mușcat la mână, pare să fie scapat, ceilalți probabil nu vor trăi decât câteva zile. Lupul care i-a mușcat nu a putut fi omorît. Câte victime n’o fi făcut in alte părți ? (Națiunea). »Tribuna“ din Sibiu ne comunică urmatorele: Secțiunea din Brașov in curând va isprăvi tóte lucrările ei privitore la regularea granițelor intre România și imperiul nostru. Obiecțiunile ridicate din partea oficialilor români s-au aplanat pe din deplin. Diviziile 3 și 4 din corpul al 2-le de armată, vor face manevrele, lângă gara Plopeni, in apropiere de riul Telejean. Consiliul sanitar superior a aprobat actul medico-legal al d-rului Șuțu și Alexian, prin care se declară că Preda Fântânaru, nu este responsabil de faptele și actele sale. In curând, judecătorul de instrucțiune va da o ordonanță de neurmărire contra acestui atentator la ferestrele palatului regal. La 15 Sept. va avea loc la Veneția, congresul internațional al asociațiunei literare. S’a deschis in Siberia, la Tomsk, prima universitate. Numarul profesorilor e de 9, ora a studenților înscriși se urcă la 30. (Rom) PROGRAMUL Primei aniversări a Societăței Economice „ALBINA“ DIN ORAȘUL BRAILA in ziua de 6 August anul 1888. 1. Toți d-nii societari se vor aduna la ora 7 dim. in localul societăței (casele Al. B. Vasilescu) strada Racovei No. 162. 2. La orele 7 societatea va primi delegațiunile de la societățile din țară, personele oficiale precum și pe cetățenii invitați a lua parte la acesta aniversare. 3. Inițiatorul și fondatorul societăței, d. I. N. Polychroniade și d. Al. B. Vasilescu, președintele societăței, dimpreună cu consiliul de Administrație, vor presenta noul drapel al societăței, încredințându-l unui comitet de onore. In momentul presentărei drapelului, musica va intona imnul național. 4. La orele 8 jum., totă solemnitatea va porni către biserica Sf Imparați Constantin și Elena in ordinea și parcursul următor : a) . Musica b) . Inițiatorul și fondatorul societăței , Președintele, Membrii consiliului, Delegațiunile societăților invitate, Personele oficiale și invitații particulari. c) . O parte din membrii societăței. d) . Comitetul de onore cu drapelul societăței. e) . Celalaltă parte a membrilor societari. Pănă la biserica Sf. împărați Constantin și Elena, se vor parcurge urmatorele strade: Regală, Calarași, Bulevardul Cuza și strada Sf Constantin. 5. Sfințirea drapelului se va oficia de către Protoereul județului, S. S. Părintele Alecu Sudețeanu, insoțit de clerul bisericei Sf. Împărați Constantin și Elena. 6. După terminarea oficiului divin, solemnitatea in aceiași ordine, va porni la Monument, parcurând stradele : Rahovei și Calarași. 7. La Monument se va procede la baterea tradițională a țintelor pe stindardul drapelului de către toți doi societari și invitați. Cu acestă ocazie se va rosti mai multe discursuri, după care drapelul se va aduce și depune in localul sediului societăței și in păstrarea Președintelui. 8. La cas de plac sau timp nefavorabil, serbarea se va amâna pentru astăzi. ROMANRA LA JOTITIUHEA in 1889 Ca Începere de astăzi deschidem în colinele harului nostru o rubrică destinată a conține numele tuturor personelor dentare de a lua parte ca expinatori la ex- FOILETON. PLEVNA. ROMAN ISTORIC CONTIMPORAN. DUPĂ GREGOR SAMAROV TRADUCERE DE G. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare). 72 .Șeful stabului general,*lise apoi repede marele duce, „trebuie să fie mai circumspect decât șeful armatei, acela trebuie sâ calculeze ; datoria mea este de a risca, când sunt convins de siguranța succesului.» «Vreți sa aud opiniunea ta, Arthur Abramovici,*lise împăratul îndreptând ochii sei cei mari cu priviri severe spre general, »este vorba de onorea și de viitorul Rusiei și de viața a mii din bravii mei soldați. Spune-ți părerea ta lămurit și explicit, gândesce-te însă că vorbesci sub responsabilitatea ta personală.» Fațada de bronz și palidă a generalului primi o seriositate și mai solemnă; el se sculă, se apropia de harta care se afla pe biuroul împăratului și $ise : «Majestatea Vostra va aud teza opiniunea mea, daci însă ea ar displăcea, rog să fiu ertat, dar eu nu’mi pot schimba convicțiunea.» «Adevărul nu pote displace niciodată,*lise împăratul, «oricât de amar ar fi el. Vorbesce!» «Majestatea Vostrá își va aduce aminte,*lise generalul, «că deja la Petersburg am atras atențiunea asupra importanței posițiunei de la Plevna, când am avut onórea a disvolta planul meu de resbel; decâ noi am fi ocupat acesta posițiune înaintea inamicului și dacă noi, divizând campania în trei părți, neam fi oprit pentru anul acesta la Balcani , atunci nu s’ar fi întâmplat nenorocirea, care trebuie s’o suportăm astăa.» «Și pentru ce nu s’a executat acel plan?» întrebă împăratul. Generalul se uită iarăși cu trăgănare la marele duce. «Pentru că, respinse acesta, «momentul favorabil nu se mai întorce încă odată, pentru că norocul ne întinsese mâna și pentru că soldatul trebuie să urmeze norocului.» Succesorul tronului își mușcă buzele și murmură cuvinte neînțelese: «Respunde-mi, Arthur Abramovici,* 4*se împăratul. «Majestate,* replică generalul, «greșala comisă va afla potertarea pentru care rog pe Majestatea Vostră cu cea mai profundă supunere, deci îmi va fi permis să explic cauza ei. După ce trupele înaintaseră pănă la Balcani, singurul pericol care stetea în posițiunile de la Plevna, putea să vină numai din partea armatei lui Osman Pașa care se afla lângă Vidin ; acesta armată însă, după calculul nostru, trebuia să fie reținută și ocupată de către trupele române, și dacá Osman Pașa s’ar fi îndreptat în adevăr spre Sud, trebuia să se admită cu siguranță, că Românii îi vor urma imediat, câ’i vor îngrămădi spre noi și că’l vor împedica a se întări în posițiunile sale. Acesta nu s’a făcut, armata română stă inactivă la frontiera ei, și prin acesta Osman Pașa a câștigat timp d’a se întări în posițiunile de la Plevna. «Despre acesta nici că se putea îndoi cineva, esclamă succesorul tronului, «ce ne importă Românii , unde se atingea de onorea Rusiei trebuia să ne fi sprijinit numai pe propriile nostre forțe.* «Afară de acesta,* continuă generalul Nepocobcinschi, «planul de campanie a fost schimbat și grăbit prin trecerea peste Balcani a generalului Gurko, care profită de o întâmplare favorabilă spre a executa acesta întreprindere suméa și splendidă, care însă a dat liniilor nóstre o întindere întinsă și greu de ținut. Sub aceste împrejurări aparițiunea subită a unei puteri considerabile turcesci într’o posițiune întărită, atât de aprope de centrul posițiunei nóstre este un pericol serios.» «Și ce trebuie de făcut, ca să se potă înlătura acest pericol?» întrebă împăratul. Părerea mea pare că nu va plăcea Majestăței Vostre,» replică generalul, «așa precum ea a displăcut și Alteței Sile imperiale, însă eu n’o pot schimba. Armata germană când se afla de’naintea Parisului,* continuă el, «armata puternică a lui Bazaine era la Metz în fliocul posițiunei germane; trupele germane n’ar fi putut înainta spre Paris, déca n’ar fi fost in stare, d’a încunjura Metzul cu desăvârșire și a face astfel nepericulos pe mareșalul Bazaine, până ce fu silit a capitula. Plevas, Majestate, este Metzul nostru, Osman Pașa este Bazaine al nostru și el ca șef de armată se póte pune prea bine pe aceiași trepte ca și acel brav mareșal, căruia i-a mulțumit Franda cu atâta ingratitudine.» «Ei bine,*lise împăratul, «prin urmare ești și d-ta de părere, că și noi trebuie să încunjurăm Plevna și s’o facem nepericulosá mai înainte de a putea înainta ?» Succesorul tronului făcu un semn afirmativ ca capul, marele duce Nicolai își resacia suparat mustața. «Așa cred eu,» replică Nepocoicinschi, «însă—» .Ei bine,* întrebă împăratul, «încă nu însă?» «Germanii, Majestate,» replică generalul, «au fost în stare să recoDieze Metzul, fiindcă ei posedau trupele suficiente pentru acest fiúit — noi,* flse el cu tristeță, «nu posedăm aceste trupe, noi nu suntem in stare să tăiem inamicului periculos comunicația în redutele de la Plevna; starea împedica ca el într’o bună noi nu suntem în dimineță sâ na ne cad în spate în timp ce noi vom înainta într’un marș de victorie amăgitor.» «Dar d-ta singur spuneai că numărul trupelor nóstre mobile ar fi suficient,*ă tie împăratul. «El ar fi fost suficient. Majestate, déci ar fi conlucrat și Românii, sau déci după planul meu, noi am fi întins campania numai pănă la Balcani pentru anul acesta și déci am fi ținut Bulgaria bine la mânile nóstre mai înainte de a întreprinde avansarea. Acum nu mai sunt suficiente forțele nóstre, noi nu putem înconjura Plevna fără a ne compromite în alte direcțiuni.» Împăratul sări în sus și se preumblă alterat prin micul spațiu, peptul său lucra vehement și respirul îi eșia clocotind din gură. «Fii liniștit, Sașa,* flise marele duce apropiânduse de dânsul și punând cu tandreță mâna pe umărul lui, fii linișcit, lucrui nu este atât de desperat precum se pare, noi vom învinge tóte.* «Trebuie să învingem tóte,“ z ise împăratul bătând cu vehemență din picior, și stâpâninduse cu fermitate se așe U iarăși pe scaun și lise: (Va urma),