Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-08-05 / nr. 87

precedent asupra presei străine și în special a celei francese. Spunem și de asta data bunilor francezi că mulți dintre gazetarii și turiștii lor in loc sa aducă servicii patriei lor, îi fac rău prin atitudinea lor față cu poporul român. Franța are mare interes sa fie iu­bita, să fie populara în Orient, precum a fost în trecut, și nu prin lucrări ca a d-lui Marbeau și a altor de felul acesta își va atrage dragostea ce merită. (Economia Națională) TELEGRAME Londra 13 Aug. — „Times“ con­stată ca deschiderea liniei internațio­nale va mări influența Austriei în Serbia și în Bulgaria. Berlin 13 Aug. — Se asigură ca feldmareșalul de Moltke a fost scos, după cererea sa, printr-o scrisore im­perială forte grațiosă, din funcțiunile sale de șef de stat-major general al armatei și numit președinte al comi­­siunei pentru apărarea națională. Cornitele de Waldersee e numit șef de stat-major general al armatei. Wiesbaden 13 Aug.—Principele re­gal al Greciei a sosit pentru a visita pe regele Danemarcei. El s-a dus în urmă la Essen pentru a visita stabi­limentul Krup. Sofia 13 Aug. — Guvernul a în­cheiat o învoială provisorie poștală cu Turcia care recunoște timbrele poștale bulgare în Rumelia, reservând dreptul sau asupra veniturilor de fixat când se va revizui statul organic al Rumeliei. Schimbul geamantanelor intre cu­rierul turc și cel bulgar se va face la Mustafa-pașa. Geamantanele postiei austriace din Constantinopol vor fi duse de curie­rul turc. Viena 13 Aug. — Principele Iosif de Coburg, fiul lui Ludovic-August de Coburg, a murit a$i napte la Wie­­nerneustadt. Bor­a 14 Aug.— (Oficial). Coman­dantul trupelor din Africa a trimes 400 de bașibuzuci, comandați de un căpitan și patru ofițeri, în contra ora­șului Sagao­ti la 120 kilom, de Ar­­kiko, și unde Debek adunase 300 de omeni armați cu puști pentru a în­treprinde un jaf (razia). Adamaga care cu 200 bașibuzuci, urma pe Italieni pentru a asigura retragerea lor, se în­tâlni pe drum cu 200 Asaorieni, so­siți la 8 August în fața orășelului La­­ganiti. Italienii găsiră că Debeb luase tote disposițiunile sale, pentru apărare. Totuși căpitanul italian întră cu vite­jie în sat cu un ofițer și 100 bași­buzuci și ocupă mica întărire. Dar Asaorienii întâlniți pe drum comiseră o trădare informând pe Debeb de îna­intarea italienilor, acești Asaprieni de­șertară, trecură la inamic și atacară împreună pe italieni, cari fură în ne­putința de a apăra întărirea. Căpita­nul și un locotenent fură uciși. Bași­­buzucii fugiră atunci în cea mai mare desordine, aruncând panica printre ba­­șibuzucii cari se gaseu rânduiți afară din sat. Cei 3 ofițeri rămași în viață cu câți­va soldați opusera o resistență desperată. Pare că toți ofițerii au pie­rit. Aprope 400 bașibuzuci fură adu­nați la Wan. Perderile lui Debek se urcă la 350 omeni. Comandantul-șef a dat ordin să se aresteze 40 de Asaorteni ținuți ca zălog, și va proceda la o represiune exemplara după ce va fi cules datele trebuincióse. Berlin 14 Aug.—împăratul a nu­mit pe regele Portugaliei șef al re­gimentului al 20-lea. Berlin 14 Aug.—„Gazeta militară“ publică numirea feld­mareșalului de Moltke ca președinte al comisiunei a­­părărei și a generalului comite de Waldersee ca șef de stat-major gene­ral al armatei. Viena 14 Aug.—Se anunță din Bel­grad „Corespondenței Politice“ că prin­cipele Bulgariei a exprimat satisfacți­­unea sa deosebită că Serbia a fost re­­presintatâ într-un mod oficial la inau­gurarea liniei internaționale. Principele a adăugat că el vede în acesta, expresiunea voinței Serbiei de a strânge și mai mult relațiunile a­­micale ale celor două țări. Sofia 14 Aug.— ín onarea aniver­sarei prestărei jurământului de către principele Ferdinand, un serviciu di­vin s-a făcut la catedrală. Toți mini­ștrii asistau. Principele a asistat în urmă la defilarea trupelor. Apoi un dejun de gală și sora un banchet. Borna 15 Aug.—După o depeșă a comandantului trupelor din Africa, din cei 400 bașibuzuci trimiși la Sayaniti sub comanda unui căpitan italian, nu­­mai 221 au rămas în viață, din cari 57 răniți, iar cei 300 bașibuzuci con­duși de Adamaga au pierdut 40 de omeni. Paris 15 Aug. — „Noua Revistă“ a d-nei Adam afirmă autenticitatea raportului d-lui de Bismarck și pro­mite noui destăinuiri. Berlin 15 Aug.—Regele Portuga­liei a plecat apoi dimineață la Praga. El a fost însoțit de către Imperat până la gară, unde cei doui Suverani s’au dispâru­t într’un chip forte cordial. CURIERUL TH. BALASSIN CRONICA INTERNA d­us la fața locului și după constatare a dat antorizație a se­ înmormânta cadavrul, care începuse a întră în decompozițiune. Se crede că omorîtorul, care a făcut faptul din greșală și ale cărui antecedente sunt bune, va fi pus în libertate. In București, prin inițiativa casinului austro ungar se va serba ziua nașterei Majestăței Sale împăratului și rege Franz Josef I, la 6 (18) August a. c. prin un banchet servit în grădină la orele 7 p. m. la care va presida escelența sa mi­nistrul plenipotențiar al Austro-Ungariei comite Goluchowski. Se vor trimite în străinătate trei bur­sieri din care unul pentru științele agro­nomice la șcdla de la Grignon (Franța), unul pentru științe comerciale la școla de la Anvers (Belgia) s­au într’o școlă co­mercială din Germania, care se va decide mai în urmă, și unul pentru mecanică a­­plicată la școla de la Châlon-sur-Marne. Concurs pe­­ liua de 30 Septembre, o­­rele 10 dimineața pentru ocuparea aces­tor burse. Concursul se va ține in loca­lul ministerului agriculturei. M. S. Regina își urmează cu succes cura la băile de mare de la Sylt Luni 18 Iulie. A S. R. principele Leo­pold de Hohenzollern, fratele Augustului nostru Suveran, a venit, pentru câte­va­­ zile, spre a vedea pe M. S. Regina. Maj. Lor Regile și Regina se întorc in țară între 23 și 26 Aug. S’a acordat d-lui Al. Marghiloman, mi­nistrul secretar de Stat la departamentul justiției, un concediu, cu începere de la 1 August pănă la 1 Septembre, pentru a merge în străinătate. D. T. Maiorescu, ministrul secretar de Stat la departamentul cultelor și al in­­strucțiunei publice, este însărcinat cu in­terimul ministerului justiției până la în­­torcerea titularului. Săptămâna acesta se va întorce la re­ședință și Em­. La Mitropolitul Primat. Cu privire la înecurile din Bucovina, șiiarele germane primesc din Cernăuți cu data de 11 August urmatarea telegramă: Din tote părțile inundate, sosesc știri mai liniștitore. Numai localitățile Straja, Iacobeni și Dorna mai sunt încă în pe­ricol. Pagubele causate se urcă la mai multe milione. Șosaua Gura-Humora este ca desăvârșire distrusă pe o întindere de 440 de k­ilometri. In părțile mai inun­date șoselele au suferit și mai mult. Mare pagubă au suferit și căile ferate locale din Bucovina, de­ore­ce terenul, podurile și stăvilarele mai pretutindenea au fost dis­truse. Linia Hatna-Câmpulung, pentru ca să fie restabilită, are nevoie de o muncă întinsă de cel puțin șase săptămâni. O anchetă s-a făcut­­ biele trecute la moșia Statului Adânca-Secueni din jude­țul Dâmbovița. Comisiunea de anchetă, compusă din prefectul județului, inspectorul silvic Ga­­leriu, și d. inginer Cordea a descoperit că pădurea de pe acea moșie s’a tăiat, fără nici o autorisațiune, de la 1875 pănă la 1886, de către arendaș, sub ochii și cu știrea agenților silvici, cari n’au îm­piedicat tăierea nici au denunțat faptul autorităței respective. Se zice chiar că d. inspector silvic Pa­­trulius a cocoloșit acesta tăiere a pădurei, și acesta în adevăr și cam reese din fap­tul că d sa, ca șef al serviciului silvic din ministerul domeniilor, n’a luat destule mă­suri pentru constatarea delictului, ce se denunțase formal ministerului în 1886. Paguba ce Statul a încercat se eva­luează la peste 100.000 lei, fiind tăiete mai bine de 800 pogone pădure. In z­ina de 31 Iulie trecut, cârciumarul Const. Constantinescu, din comuna Colin­­tina, stând de vorbă cu un vânător, ce se oprise la cârciuma lui, a luat o pușcă din cui ca să -i o arăte. Trăgând cocoșele și voind a le închide, a scăpat cocoșul de la țeava stângă, care era încărcată cu alice de iepuri, și s’a descărcat în pântecile vie­rului Scarlat Niță. Acesta a că­zut pe loc mort. Primarul făcând instrucțiunea pre­liminară a înaintat pe omonitor parchetu­lui cu actele legale. Eri parchetul a­les­din Roman se scrie urmatorele asupra nenorocirei întâmplate acolo: »De trei zile și trei nopți și până in momentul de față orele 9 sera plaia con­tinuă, din care cauză apele Moldovei și Siretul crescând in diminața de Vineri 29 Iulie, orele 6, debordând, a inundat par­tea de jos a orașului Roman. Peste 160 de familii sunt victima acestei catastrofe. Chiar mai multe sate din împrejurimea Romanului sunt inundate și mulți țerani sunt cu totul lăsați in mizerie. Locuitorii Romanului m’au asigurat că nu se ține minte să fi fost o așa inundație la Roman. In acea zi după catastrofă, la orele 8 dim, episcopul Melhisedec a împărțit victimilor pane și mâncare din propria sa pungă. O nere inimei sale! Se propun liste de sub­scripție in ajutorul inundaților. Nu se cu­noște pănă in present dacă a fost vre-o victimă. Ar fi bine și guvernul să vie in ajutor. Toți romașcanii viziteza victimele și vin in ajutorul lor. Ajutorul victimelor s’a dat de soldații din reg. 4 de artilerie și continuă și in present Onore lor! (România.) îndată după Intorcerea Regelui in Capitală, comandanții de corpuri de armată și cei­lalți inspectori generali vor fi convocați la Sinaia spre a se discuta și aproba in mod definitiv planul manevrelor. Pănă Sâmbătă vor sosi in București și mi­niștrii Știrbei și Gherman Cu aceștia fiind deja cinci miniștri in Ca­pitală, își vor relua cursul lor. Tribunalul de notariat a hotărât ca după cererea unor creditori să vânza in ziua de 5 Sept., fabrica de bere a d-lui Opler. I­a institutul bacteorologic ce se dirige de d. dr. Babeși, a venit acum câte­va zbl0 de la Panciu, jud. Putna cu drumul defer 14 săteni mușcați de un lup turbat, pe timpul când ei erau la secere. Starea acestora este cu totul in pericol.—12 dintre unșii sunt umflați la fa­ță ; mai toți din ei au fost atacați la obraz; numai unul, care a fost mușcat la mână, pare să fie scapat, cei­lalți probabil nu vor trăi de­cât câte­va zile. Lupul care i-a mușcat nu a putut fi omorît. Câte victime n’o fi făcut in alte părți ? (Națiunea). »Tribuna“ din Sibiu ne comunică urmatorele: Secțiunea din Brașov in curând va isprăvi tóte lucrările ei privitore la regularea grani­țelor intre România și imperiul nostru. Obi­­ecțiunile ridicate din partea oficialilor români s-au aplanat pe din deplin. Diviziile 3 și 4 din corpul al 2-le de ar­mată, vor face manevrele, lângă gara Plopeni, in apropiere de riul Telejean. Consiliul sanitar superior a aprobat actul medico-legal al d-rului Șuțu și Alexian, prin care se declară că Preda Fântânaru, nu este responsabil de faptele și actele sale. In curând, judecătorul de instrucțiune va da o ordonanță de neurmărire contra acestui a­­tentator la ferestrele palatului regal. La 15 Sept. va avea loc la Veneția, congre­sul internațional al asociațiunei literare. S’a deschis in Siberia, la Tomsk, prima u­­niversitate. Numarul profesorilor e de 9, ora a studenților înscriși se urcă la 30. (Rom) PROGRAMUL Primei aniversări a Societăței Economice „ALBINA“ DIN ORAȘUL BRAILA in z­iua de 6 August anul 1888. 1. Toți d-nii societari se vor aduna la ora 7 dim. in localul societăței (casele Al. B. Va­­silescu) strada Racovei No. 162. 2. La orele 7 societatea va primi delegațiu­­nile de la societățile din țară, personele ofi­ciale precum și pe cetățenii invitați a lua parte la acesta aniversare. 3. Inițiatorul și fondatorul societăței, d. I. N. Polychroniade și d. Al. B. Vasilescu, pre­ședintele societăței, dimpreună cu consiliul de Administrație, vor presenta noul drapel al so­­cietăței, încredințându-l unui comitet de onore. In momentul presentărei drapelului, musica va intona imnul național. 4. La orele 8 jum., totă solemnitatea va porni către biserica Sf Imparați Constantin și Elena in ordinea și parcursul următor : a) . Musica b) . Inițiatorul și fondatorul societăței , Pre­ședintele, Membrii consiliului, Delegațiunile so­cietăților invitate, Personele oficiale și invita­ții particulari. c) . O parte din membrii societăței. d) . Comitetul de onore cu drapelul socie­­tăței. e) . Cela­laltă parte a membrilor societari. Pănă la biserica Sf. împărați Constantin și Elena, se vor parcurge urmatorele strade: Regală, Calarași, Bulevardul­ Cuza și strada Sf Constantin. 5. Sfințirea drapelului se va oficia de către Protoereul județului, S. S. Părintele Alecu Su­­dețeanu, insoțit de clerul bisericei Sf. Împărați Constantin și Elena. 6. După terminarea oficiului divin, solemni­tatea in aceiași ordine, va porni la Monument, parcurând stradele : Rahovei și Calarași. 7. La Monument se va procede la baterea tradițională a țintelor pe stindardul drapelu­lui de către toți doi societari și invitați. Cu acestă ocazie se va rosti mai multe dis­cursuri, după care drapelul se va aduce și de­pune in localul sediului societăței și in păstra­rea Președintelui. 8. La cas de plac sau timp nefavorabil, ser­barea se va amâna pentru astă­zi. ROMANRA LA JOTITIUHEA in­ 1889 Ca Începere de astăzi deschidem în co­­linele­­ harului nostru o rubrică destinată a conține numele tuturor personelor den­tare de a lua parte ca expinatori la ex- FOILETON. P­L­E­V­N­A. ROMAN ISTORIC CONTIMPORAN. DU­P­Ă GREGOR SAMAROV TRADUCERE DE G. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare). 72 .Șeful stabului general,*­­lise apoi repede marele duce, „trebuie să fie mai circumspect de­cât șeful armatei, acela trebuie sâ calculeze ; datoria mea este de a risca, când sunt convins de siguranța succesului.» «Vreți sa aud opiniunea ta, Arthur Abramovici,*­­lise împăratul îndreptând ochii sei cei mari cu pri­viri severe spre general, »este vorba de onorea și de viitorul Rusiei și de viața a mii din bravii mei soldați. Spune-ți părerea ta lămurit și explicit, gân­­desce-te însă că vorbesci sub responsabilitatea ta personală.» Fața­da de bronz și palidă a generalului primi o seriositate și mai solemnă; el se sculă, se apropia de harta care se afla pe biuroul împăratului și $ise : «Majestatea Vostra va au­d teza opiniunea mea, daci însă ea ar displăcea, rog să fiu ertat, dar eu nu’mi pot schimba convicțiunea.» «Adevărul nu pote displace nici­odată,*­­lise îm­păratul, «ori­cât de amar ar fi el. Vorbesce!» «Majestatea Vostrá își va aduce aminte,*­­lise ge­neralul, «că deja la Petersburg am atras atențiunea asupra importanței posițiunei de la Plevna, când am avut onórea a disvolta planul meu de resbel; decâ noi am fi ocupat acesta posițiune înaintea inamicu­lui și dacă noi, divizând campania în trei părți, ne­am fi oprit pentru anul acesta la Balcani , atunci nu s’ar fi întâmplat nenorocirea, care trebuie s’o supor­tăm astă­­a.» «Și pentru ce nu s’a executat acel plan?» întrebă împăratul. Generalul se uită iarăși cu trăgănare la marele duce. «Pentru că,­ respinse acesta, «momentul favorabil nu se mai întorce încă odată, pentru că norocul ne întinsese mâna și pentru că soldatul trebuie să ur­meze norocului.» Succesorul tronului își mușcă buzele și murmură cuvinte neînțelese: «Respunde-mi, Arthur Abramovici,* 4*se împăratul. «Majestate,* replică generalul, «greșala comisă va afla pote­­rtarea pentru care rog pe Majestatea Vos­­tră cu cea mai profundă supunere, deci îmi va fi permis să explic cauza ei. După ce trupele înainta­seră pănă la Balcani, singurul pericol care stetea în posițiunile de la Plevna, putea să vină numai din partea armatei lui Osman Pașa care se afla lângă Vidin ; acesta armată însă, după calculul nostru, tre­buia să fie reținută și ocupată de către trupele ro­mâne, și dacá Osman Pașa s’ar fi îndreptat în ade­văr spre Sud, trebuia să se admită cu siguranță, că Românii îi vor urma imediat, câ’i vor îngrămădi spre noi și că’l vor împedica a se întări în posițiunile sale. Acesta nu s’a făcut, armata română stă inac­tivă la frontiera ei, și prin acesta Osman Pașa a câștigat timp d’a se întări în posițiunile de la Plevna. «Despre acesta nici că se putea îndoi cine­va,­ esclamă succesorul tronului, «ce ne importă Româ­nii , unde se atingea de onorea Rusiei trebuia să ne fi sprijinit numai pe propriile nostre forțe.* «Afară de acesta,* continuă generalul Nepocob­­cinschi, «planul de campanie a fost schimbat și gră­bit prin trecerea peste Balcani a generalului Gurko, care profită de o întâmplare favorabilă spre a exe­cuta acesta întreprindere sumé­a și splendidă, care însă a dat liniilor nóstre o întindere întinsă și greu de ținut. Sub aceste împrejurări aparițiunea subită a unei puteri considerabile turcesci într’o posițiune întărită, atât de aprope de centrul posițiunei nóstre este un pericol serios.» «Și ce trebuie de făcut, ca să se potă înlătura a­­cest pericol?» întrebă împăratul. Părerea mea pare că nu va plăcea Majestăței Vos­­tre,» replică generalul, «așa precum ea a displăcut și Alteței Sile imperiale, însă eu n’o pot schimba. Armata germană când se afla de’naintea Parisului,* continuă el, «armata puternică a lui Bazaine era la Metz în fliocul posițiunei germane; trupele germane n’ar fi putut înainta spre Paris, déca n’ar fi fost in stare, d’a încunjura Metzul cu desăvârșire și a face astfel nepericulos pe mareșalul Bazaine, până ce fu silit a capitula. Plevas, Majestate, este Metzul nos­tru, Osman Pașa este Bazaine al nostru și el ca șef de armată se póte pune prea bine pe aceiași trepte ca și acel brav mareșal, căruia i-a mulțumit Fran­d­a cu atâta ingratitudine.» «Ei bine,*­­lise împăratul, «prin urmare ești și d-ta de părere, că și noi trebuie să încunjurăm Plev­na și s’o facem nepericulosá mai înainte de a putea înainta ?» Succesorul tronului făcu un semn afirmativ ca ca­pul, marele duce Nicolai își resacia suparat mustața. «Așa cred eu,» replică Nepocoicinschi, «însă—» .Ei bine,* întrebă împăratul, «încă nu însă?» «Germanii, Majestate,» replică generalul, «au fost în stare să recoDieze Metzul, fiind­că ei posedau trupele suficiente pentru acest fiúit — noi,* fl­se el cu tristeță, «nu posedăm aceste trupe, noi nu sun­tem in stare să tăiem inamicului periculos comuni­cația în redutele de la Plevna; stare­a împedica ca el într’o bună noi nu suntem în dimineță sâ na ne ca­d în spate în timp ce noi vom înainta într’un marș de victorie amăgitor.» «Dar d-ta singur spuneai că numărul trupelor nóstre mobile ar fi suficient,*­ă tie împăratul. «El ar fi fost suficient. Majestate, déci ar fi con­lucrat și Românii, sau déci după planul meu, noi am fi întins campania numai pănă la Balcani pen­tru anul acesta și déci am fi ținut Bulgaria bine la mânile nóstre mai înainte de a întreprinde avansa­rea. Acum nu mai sunt suficiente forțele nóstre, noi nu putem înconjura Plevna fără a ne compromite în alte direcțiuni.» Împăratul sări în sus și se preumblă alterat prin micul spațiu, peptul său lucra vehement și respirul îi eșia clocotind din gură. «Fii liniștit, Sașa,* flise marele duce apropiându­­se de dânsul și punând cu tandreță mâna pe umă­rul lui, fii linișcit, lucrui nu este atât de desperat precum se pare, noi vom învinge tóte.* «Trebuie să învingem tóte,“ z ise împăratul bă­tând cu vehemență din picior, și stâpânindu­se cu fermitate se așe­ U iarăși pe scaun și­­ lise: (Va urma),

Next