Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-06-10 / nr. 63

A NUNCIURI situată la Galata lângă mora »si Beldiman este de vânzare sau de dat in arendă, informațiuni se pot lua la proprietarul Dl Pawlikowski sau la Dl. A. Dworzak funcționar la gara Iași. Anul al XVI-lea No. 63. IASSI Vineri 10 (22) Iunie 1888. Apare Duminica, Mereurea și Vinerea Manuscriptele nepublicate te vor arde. Win 20 bani. «t/ tv 1 W mm? w m w «w Calerj.dsir-u.1 Septa, m. ä, xx e i STIL VECHIO I (IDA j PATRONUL­­ I LE I ) . TIMPUL DIN SF­PTĂMÂNĂ STIL NOU I> I­DA PATRONUL I BI». Sarelui Apu». Sorelui Iunie­i ~ I 1 Iunie ~ ~~ 5 Duminică Sf. Dorotheiu Episcopul . 17 Duminică Adolf tíi4 Krítti» ® A 4—1Ä 7—48 6 Luni Sf. Visation (încep. Moșilor)­­ 18 Luni Marcu ,'jj j­­ JSfpfil $1 4—15 7—48 7 Marți Sf. Martir Teodor­­ La 6 Iunie, Pătrariu întăiu, cu timp 19 Marți Qergasiu | fi) Aw’iif' 4—1 ® 7—48 8 Mercuri Sf. Martir Teodor Stratilat ] amestecai mai­nar ne urm?» nlrfe 20 Mercuri Florentin Y Ul­ifi Sfsi# 4a­ 4—15 7—48 9 Joi Sf. Kiril Arhhiep­iscopul­­ amestecat, apoi nor, pe urmă plac. 21 joi Alois 4-15 7-48 10 Vineri SF. Martir Timotei 22 Vineri Paulina TájjJcS 4—16 7—48 11 Sâmbătă Ap. Vartalomeu și Virnav (Sâmb. morții). _________ 28 Sâmbătă Sidonia 4—16 7—48 PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N [ASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. [N DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. CURIERUL •' 'l>i. " :­­I .■­­ TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE STRÉINATATE J...........................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , . . . 1 Fr — EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Win IVI*. 20 bani. X TI­XT I­E La 5. Anul 1883. Se desvălește in Iași de către Regele Carol I Statua lui Ște­f’au­ cel­ jflare Domnul Moldovei. La 6. Anul 1448. Casimir Regele Poloniei voesce a se alege Domn al Moldovei in locul reposatului Roman Vodă. La 7. Anul 1848. Heliade și Golescu părăsesc București spre a Începe revoluția la Islaz. La 8. Anul 1884. Să promulgă legea modificărei constituțiunei și legii electorale și se închide a doua adunare constituantă. La 9. Anul 1847. Proclamarea revoluțiunei române și sfințirea steagurilor la Islaz. La 10. Anul 1877. Rușii trec Dunărea pe la Galatz și iau cu lupta Macinul. La II. Anul 1848. Se proclamă in București revoluțiunea română care desrobia pe robi și făcea pe Români egali. Pan­<| Tiii­­ ItAniQ^i I cióra într nosul j io unul acestă 86 as­ I. Cilii U U UH iAU Ulidii cuodeau câinii cei mari nu numai — cifrele. Rugăm pe toți onori noștri abo­ Condițiunile atât de favorabile au nați, cari au râmas cu plata in urmâ a grabit vegetațiunea și au favorisat în a abonamentelor, să bine-voiască a ne achita, căci credem că le este cunos­cut tuturora, că cheltuelile necesitate prin aparițiunea regulată a farului sânt enorme, și mai cu samă când dânsa nu e susținută decât prin bine­voitorul concurs al abonaților. Cu acesta ocasiune mulțumim d-lor care ne-au achitat regulat abonamen­tul , avem speranță că și D-nii cari nu s’au achitat, vor ține sama de a­­cesta și ne vor plăti ceia ce datoresc Administrațiunei Ziarului „Curierul­“ atât înfrățirea în cât in tote localitățile pe unde semănăturile au fost făcute In bune condițiuni graurile sunt dese și înalte afară din cale. Pe la Sântul Constantin când de abia începuse să înflorească, grâul avea o înălțime de lm. 40, iar secara de lm. 80. Sunt ómeni bătrâni cari nu-și aduc aminte de a recolta atât de vigurosa. Spicul se arată frumos și promite o recoltă dintre cele mai abundente. Numai dacă timpul rece și ploios nu ar­e favorizat formarea măsurei și a tăciunelui, ambele vătămătore, dar mai cu osebire măsura. Dacă ploile ar în­ceta pe acolo unde sunt prea abun­dente ; dacă timpul s’ar încălzi, ne­greșit ca grânele s’ar afla în cele mai favorabile condițiuni la formarea bo­­bolii. Să sperăm că o recoltă care se arată la condițiuni atât de escepțional de bune, va scăpa până la sfârșit de influențele vatumatore și va revărsa, prin abundența sa, bucuria peste în­treaga țară. Rapița, ca și grâul a trecut iarna și primă­vara în forte bune condițiuni. Mulți agricultori ne comunică că rare ori li s’a întâmplat să aibă o rapiță atât de vigurosă, cu teci atât de pline și cu bóbe atât de mari. Pe unele locuri începuse seceratul de la 25 Mai. Dacă timpul va 6 frumos, negreșit că cei ce au semănat rapița vor avea be­neficii frumose. Piețele francese aștepta cu nerăbdare resultatul recoltei, le­­gațiunea franceză din București a cerut ministrului nostru de Domenii infor­­mațiuni asupra stărei acestei plante uleiose. Orzurile de toamnă sau orzoaica, după cum i se zice în unele localități, sunt tot ce se pote închipui mai vi­guros ca paiu și ca spic. Seceratul lor va începe in primele zile ale lui iunie. Din contra, orzul de primă­vară și ovăzurile nu sunt atât de frumose pe cât ne așteptam. Creșterea lor a fost întârziată de râceala, iar pe alo­carea pentru că s’a amânat semănatul. In tot cazul timpul fiind favorabil, sperăm că se vor îndrepta și vor pro­duce o recoltă mulțumitdre. Porumburile au fost vătămate pe alocarea de răceală. Cele semănate mai de timpuriu au pum­perit și a trebuit să fie cârpite. Cu tote acestea am văzut porumbari forte frumóse. Prä­­șitul începuse de pe la 18 Mai. Viile din Dealu-Mare, cari au mai scăpat de filoxera au fost bântuite pe vale și chiar pe vârfuri de degerat, prin mioace. Mulți dintre țăranii noi- In prima­vară necunoscându-se că sunt trii recultează îndoit și întreit, din degerate, au fost taiate, cercuite și nenorocite însă mulți rămân înapoi, arăcite după regula: căpușa începuse și anii cei buni, ca cel de chiar sa se umfle, când de-odatâ de faț­a c«tte-va banițe de grâu și încă uscată. Au dat tote din pământ, las­ atât de porumb, tarii sunt forte viguroși, însă recolta Cu toți recunoscem acesta stare ne­­compromisa, norocită; cu toți o deplângem, aceste Pomețurile sunt acuma compromise .A însa nu ajută pe țărani căci cu lân­­furte puține prune, cireșe și alte pome­­guiri, cu vorbe scrise sau rostite nu Au degerat mulțime de nuci bătrâni, se umple magazia. Și cu tote acestea lucru nepomenit de nu se ține minte, datoria de români ne impune sâ ne Fânețele sunt cât se pote de fru­­scuturam de nepăsare și cu toți uniți mese și promit o abundentă recolta să înlăturăm numerósele cauze care de fân. Vitele au iarba de ajuns și apasa asupra propășirei sătenilor noștri, au putut sa se întremeze în urma Mișcarea țăranilor a provocat mai unei ierni atât de lungi și a lipsei multe păreri asupra mijlocelor de a de nutreț, le ameliora condițiunea. După cum am In resumat semănăturile se însâți­ mai zis, tote sunt isvorâte din cele seară, în general, în cele mai imbu­ mai bune intențiuni, însă acesta nu curatere condițiuni. Sa speram câ­timp, este de ajuns. Gestiunea este prea pur ne va favorisa, și că vom putea­ complectă pentru a putea fi resolvita înregistra anul 1888 între cei mai în mod espeditiv. Câte măsuri s’au îmbelșugați. Agricultorii atât de în­ propus au fie­care partea lor cea buna cercați, vor avea mângâierea unei re­­și probabil ca la timp se va ține sama colte frumóse, de dânsele întru cât sunt conforme Și cu acesta ocasiune am constatat cu legile și instituțiunile nóstre. Pu­­cu multa mâhnire resultatele unei cur­­te, însă încredința ca ori­ ce măsuri tari neîngrijite. Pe moșiile unde grâ­­nu vor fi în destul de eficace pănă nele proprietarului, arendatorului și a când nu se va emancipa țăranul prin multor dintre săteni sunt forte frumóse, perfecțiunea culturei. Pre cât timp se se văd altele mici, tari, pipernicite ca va sgâria pamântul în loc de a se în anii cei mai rei. Causa o ințilege ara de câte două și trei ori, pre cât fie­care, pământul arat puțin și fără timp semănaturile se vor face prea îngrijire; semănăturile făcute prea târziu , până când sistemul de cultură târziu. In unele localități am văzut orz va fi vițios, sărăcit; în fine pre cât și ovăz care abia râsâriserâ pe la 21 timp țăranul va depinde exclusiv de Mai, pe aicea de abia se semănase altul pentru a-și nutri vitele atât vara porumbul, pe când alături porumburile cât și iarna, până când aceste condi­­înalte de o pălma erau prășite. Păcat­u­uni de inferioritate vor esista, pana de munca, păcat de cheltuelile făcute, atunci starea țăranului va fi tot pre­ Și când te gândești ca cei care lu­­cară, chiar dacă ar avea 15 pogone crează cu atâta neîngrijire sunt niște de pământ în loc de 7. In agricultura țârani tocmai a carora existență de­ recoltele favorabile nu atârna atât de­pinde de resultatul semănaturilor. A­ la suprafa cultivata cât de la modul câsta neîngrijire trebue combătută prin cum este cultivata. O moșiera de 250 tote mijlocele, trebue cercetate căușele pogane bine căutată produce, brut în și înlăturate. In treacăt am întrebat ani de mijloc aprópe 25,000 lei; rău pe unii dintre țărani ale cârora se­ căutat nu știu dacă va da 8,000 lei mânături erau atât de proste; ne-au o moșieră de 12 pogane bine culți­­răspuns că au arat și semănat prea vară pute produce brut de la 1000— târziu pentru că au fost cu buți la 1800 lei; neîngrijită aceeași moșieră București. Pentru un transport la Bu­­nu știu dacă da 500 lei. Anul trecui curești să se compromită o întreagă pe când pământul bine îngrijit a dat recoltă. Și cu ce se alege țăranul din 2 chile de grâu la pogon, grâul dă­­acel transport? Totul se urcă la 40 rănesc, alături cu cel proprietaresc, a­lei, pierzând pentru acesta timp de-o dat 10—15 bănuți, așa cu orzul, cu săptămână cu patru sau cu șase vită, porumbul și alte plante, cheltuind pe la cârcimi pentru hrana Cestiunea dar nu este numai de a omenilor și a boilor, le înlesne pământ celor care nu au. Dacă ne-a întristat prosta stare a dar trebue luate măsuri pentru spo­­sema poturilor unora dintre țărani, ne-a firea producțiunei, căci, să nu se scape înveselit starea recoltelor a celor mai din vedere, țăranii care au câte 11 harnici. Alături cu grâul proprietarului pogone sunt săraci și trăiesc mai așa am văzut holde întinse de grâne să­ de prost ca cei care au mai puțin, tenești tot atât de frumose și de cu- Așa dar fără a micșora câtuși de rate, am văzut țărani tăind cu îngrijire puțin folosul politico-economic al în­­secara din grâu și smulgând neghina, mulțirei proprietarilor mici; fără a­­ceștia dacă timpul va fi priitor până contesta necesitatea ca Statul să ur­la sfârșit, vor recolta cel puțin câte meze cu vânzarea moșiilor sale făra­­două bile de grâu la pogon, oilor cari nu au pământ; fără a ne­ Când cultura s’ar face cu îngrijire, socoti prudenta măsura ca el. Statul, și țăranul ar recolta termen de mijloc, sa cumpere moșiile cele mari pentru 5 kile de grâu, 5 kile de porumb și a le pastra ca rezervă pentru viitor, de orz și pe lângâ acesta câte­va oară totuși, stăruim în a declara că tóte de fonduö, tóte acestea după 10—12 aceste măsuri vor fi aprópe zadarnice pogone; când deosebit de acesta, el pre cât timp cultura țăranilor va­ră­­cultivând și locuri luate cu învoială, mânca înapoiata; pre cât timp po­ar mai recolta încâ atât, negreșit că mântui va produce mai puțin de ju­­starea sătenilor noștri s’ar schimba ca­mătate din cât póte produce, pre cât IASSI 9 Iunie, 1888. Starea recoltelor— Cultura tiarnailor. Vorbind despre starea recoltelor în tomna trecuta, am arătat că rare ori s’a întâmplat ca grânele de temna să se afle în condițiuni mai favorabile la intrarea lor in iarnă. Tomna fusese lungă și pru­tare atât lucrărilor câm­pului cât și vegetațiunei. Semănăturile s’au putut urma cât de târziu. Astfel s’a putut semăna nu numai ogőrele sterpe, dar tote porumbiștile, și grâ­­nele tote au avut timp să înfrățiască în cât la încetarea vegetațiunei câ­mpul să fie înverzit și bine acoperit. Intrate cu putere in iarnă, grânele au fost acoperite de timpuriu cu un mare strat de zăpadă care le-a ferit de timpuriu de atingerea gerului atât de cumplit din iarna trecută. Zăpada a fost multa și a ținut pănă la înce­putul prima­verei, așa că grâul, se­­cara, orzurile de iarnă și rapița, au fost adăpostite de ori­ce influență vâ­­rst mature. In primă­vară semănăturile tomna­tice s’au înfățișat în cele mai frumóse condițiuni; nu suferiseră nici o atingere. Primă­vara semănăturile tomnatice s’au înfățișat în cele mai frumose con­dițiuni , nu suferiseră nici o atingere. Primă­vara caldă și pământul umed au favorizat atât de mult vegetațiunea în­cât pe la Sântul Gheorghe grâul avea o înălțime de două palme, lucru forte rar. Se zice că grâul este fru­mos când la 23 Aprlie se ascunde CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA­ se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Loretta, 51 bis strada St. Anna.­- Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C-o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, K. C. s’au timp țăranul nu va învăța ca pe țarina ce are pute să producă îndoit și în­treit de­cât produce astă­zi. Reforma imbunătațirei culturii ci se impune și o privim ca mijlocul cel mai eficace atăt pentru ameliorarea condițiunei țăranilor cât și pentru li­niștea spiritelor, liniște de care avem atâta trebuință. In acesta mare lucrare de transformare rolul de căpetenie este al Statului și al proprietarilor. Depinde de la modul cum acești doi factori își vor înțelege datoria ca pro­blema rurală să fie resolvită în bine sau în rău.—(E. N.) TELEGRAME Potsdam 18 Iunie, înmormântarea îm­păratului Frederic s’a rânduit ln ordinea armatare: împăratul, regele Saxei, prin­țul de Galles, și prinții Casei imperiale. Feld Mareșalul de Moltke mergea în ca­pul trupelor. In biserică, s’a celebrat un simplu ser­viciu divin; nu s’a rostit predicii. In tim­pul oficiului, tunurile au dat saluturile o­­bișnuite. Ceremonia s’a sfîrșit la nou. Sofia 18 Iunie. Aici dimineață s’a fă­cut un serviciu funebru solemn la cate­drala bulgară în amintirea Împăratului Frederic. Asistau la acestă ceremonie prințul Fer­dinand, cu suita sa civilă și militară, prin­cipesa Clementina, miniștrii și numeroși ofițeri și funcționari. Curtea a luat un doliu de 3 săptămâni. Berlin 18 Iunie. In proclamațiunea a­­dresata poporului său, împăratul Wilhelm II flice: «Chiemat la tronul strămoșilor mei, iau posesiunea lui, b­ălțând privirea mea către D­eleu și jur, după exemplul strămoșilor mei, că voiu fi un prinț drept, voiu câta pacea, voiu spori prosperitatea țerei, voiu ajuta pe sărmanii și nenoro­ciții și că voiu fi păzitor credincios al dreptului*. împăratul in proclamațiunea Sa, accen­tuează încrederea Lui in credința încer­cată a poporului prusian. El găsește !u convingerea acestei iubiri mutuale între Regele și poporul asigurarea că D-fleu­s i va da puterea și înțelepciunea. Budapesta 18 Iunie. Delegațiunea au­striacă a ținut ședință la amiatir. Preșe­­dintele, d. Smolka, a rostit un lung și călduros elogiu al împăratului Frederic, facând istoricul sertei tragice a acestui Suveran ale cărui înalte calități și înalte virtuți l- a relevat în termenii cei mai simpatici. El a exprimat convingerea că împăratul Wilhelm va urma tradițiunele predecesorilor săi, și că va fi dânsul ase­menea, amicul și aliatul credincios al îm­păratului Franz Iosef, că aceste raporturi de amiciție și acestă alianță vor fi indes­tructibile și că pacea va fi menținută încă mult timp. Oratorul a făcut în urmă urările ca u­­niversalitatea acestui doliu profund și si­guranța nemurirei amintirei împăratului decedat să fie pentru dinastia germană o mămgâiere și o ușurare. El a propus în sfărșit să se ridice șe­dința, rugând pe ministrul afacerilor stră­ine să transmită guvernului german adân­cile pu­reri de zeu ale delegațiunei aus­­triace. (Aprobări). Budapesta 18 iunie. Comisiunea bu­getară a delegițiunii austriace discutând bugetul afacerilor străine, d. de Kalnoky a abordat în discuțiune câte­va puncte de politică generală. «Este greu, a fliș d. de Kalnoky, a vorbi afli de politica străină, fără a în­­torce privirile spre Berlin unde o schim­bare de tron s’a produs sub impresia a-

Next