Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-07-22 / nr. 81

Pentru d-nii Abonați Rugăm pe toți onor. noștri abo­nați, cari au rămas cu plata in urmă abonamentelor, să bine-voiasca a ne­ achita, căci credem că le este cunos­cut tuturora, că cheltuelile necesitate, prin aparațiunea regulata a­­ ziarului , sunt enorme , și mai cu samă când dânsa nu e susținută decât prin bine­voitorul concurs al abonaților. Cu acesta ocasiune mulțumim d-lor care ne-au achitat regulat abonamen­tul , avem speranță că și D-nii cari nu 8’au achitat, vor ține samă du a­­cesta și ne vor plăti ceia ce datoresc Administrațiunei dianului „Curierul.“ M­e vânzare Moșia Căntăceni, 211 fălci, din idețul Roman, plasa Funda. — Doritorii a pot adresa la proprietar, strada Buzdu­­an No. 6, sau la Redacția «Curierului». Ultima Consiliului Comunei­­ Meni de la 10 Iulie 1888 Domnule Redactor, Bine voiți a insera în stimabilul D-vestre țîiar urmatórele: Asupra celor publicate de capii par­tidului muncitor în foia No. 42, ne grăbim a respunde. La 10 Iulie curent, au fost termi­nată alegerea Consiliului Comunal, și vădind că acesta comuna are de scop a cădea în ghiarele unor fiare sălba­­tice, și a deveni din o comuna lău­dată, o comună de tot rușinată ca stupul ce n’are matcă. Ne-am hotărît a pune candidatura în Consiliu și a d-lui Necolai Cozadio, ca în urmă să potă deveni cap al co­munei, personă destul de onorabilă cu aceleași drepturi ca și ooi, scris în listele electorale comunale la Nr. 616, spre a o conduce cu mult­ă fel și ac­tivitate, astfel după cum în un inter­val de 16 ani ne­întrerupt, au fost condusă și de venerabilul d. Gh. Co­­za din părintele candidatului, sub a că­ruia bune administrațiuni, s’au făcut clădiri de localuri de școală, Primărie, Biserici, poduri solide și alte multe îmbunătățiri, stârpind chiar și hoțiile din comunâ. Dar iată ce s’au petrecut, biuroul electoral, nu s’au putut compune de­cât pe la ora 12, în­cât mulți din a­­legătorii partidului nostru, au fost si­liți a părăsi sala fără a vota. Socialiștii impuși de investigatorii lor, luau cu forța biletele ce posedau alegătorii partidului nostru, și cu forța le da bilete manuscrise de ale lor. Preoții și chiar dintre alegătorii cari nu voiau a se supune voinței lor au fost alungați. Brancii au grămădit în sala de a­­legere un număr de 16 indivizi ne­scriși în lista oficială și au pus în urnă biletele lor, fără a ține cont de șirul cum urmeza a se presenta fie­care, insultând chiar și pe Președin­tele biuroului, stabilind a­du­se lui pe biurou, unde era urna și acesta numai a­capata majoritatea candida­­ției lor. Iată ce nelegiuiri s’au făcut la a­­cesta alegere, de socialiștii partidului muncitor, dis și nihiliști. La despoierea biletelor cu majori­tate au eșit: Costachi Cobilițc servi­tor cu simbrie crâșmar, Vasile Dren­­conu, Alexandru Balașa, Martin Ba­­lașcu în calitate și de jurați comu­nali, contra art. 9 din legea judecă­toriilor comunale și de acele , in fine toți aleșii partidului socialist, cu rele purtări și incapabili precum : Alexan­dru Balașa și Ion Pintiliuc foști crâș­­mari și dați afară ca nedemai nici de acest serviciu. Iar după terminarea alegerei Pre­­­­ședințele biuroului, precum secretarii și scrutătorii au fost fereați de socia­liști și au semnat o chitanță că ale­gerea s’au făcut bună și tot în acesta sară alesul de consilier Gostachi Co­­biliță, s’au maltratat în crâșmă cu o parte din alegători- iată socialiștii ce fac și ce vor a face chiar și prin alte comuni la ale­geri de consiliu, după cum chiar și publică că cu acest mod vor fi stă­pâni și in tota țara, persene cari sunt­­ chiar și în contra actualului guvern, publicând ne­drepte fapte după cum se prevede în numerul fotei menți­­onate. Alegerea s’au protestat la comitetul Permanent și se așteptă resultatul. Primiți vă rugăm osebitul nostru respect.­­ Cucuteni, 1888. Mai mulți alegători Anul al XVI-lea No. 81. IASSI Vineri 22 Iulie (3 August) 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. FII DISTRICTE, pe an. 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE...............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE .... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b.CURIERUL (TH. BALASSAN) Vin­ili‘. 20 bani. FOAEA INTERESELOR GENERALE lő bum Martini jocint și timmiian cu bum Beatrice Nylsi TII V " 4—44 7—32 19 Marți Cuv. Maica Macrina și cuv. Dia­na 20 Iulie, Pătrariu din urmă, 81 Marți Ignațiu d. L. 4—45 7—81 cei de ai­ea în privința țelului și sco­pului la care tind diferitul o propagande ce se activeza prin Macedonia. Ei nu sciu ce voesc propagandatorii și’și în­­chipuesc nisce fantasti­cari de cari mai hazlii, și măcar câ­n’au dat es­plicațiuni oficiale în acesta privință, totuși opiniunea publica nu le dă cre­­zumânt. Un ore­care Apostol Margarint, fost învățitor, e creatorul așa zisei pro­pagande româneșci. Să nu se­rie cineva după nume, crezând prin acesta că guvernul român ar da cel mai mic ajutor acestei agitațiuni s­au că ar compta întru cât­va pe ea. Acesta agi­tațiune e pornită și întreținută mai mult de acele societăți naționale ro­mâneșci cari se numesc „Sillogii“, și cari s’au luat însărcinări a a dovedi elementului euțovlah, care se compune din comercianți proprietari, din întrega peninsulă balcanică că fac parte din națiunea românesca. Cu cât propaganda devine mai grea pentru aceste societăți patriotice, ca­i fac parte din ritul grec, vorbind chiar și limba grecească, și cari sunt departe de ori­ce relațiuni cu locuitorii din regatul României, cu atâta se măresce activitatea acestor agenți cari sunt favori­­ți de Porta, putând a ridica școli și alte clădiri. Tote aceste sunt privite rău, de po­­pulațiunea grecească din provinciile turceșci; ca o bârnă se află aceste a­­gitațiuni în ochii lor. Dacă mergem puțin mai departe în acesta chestie vedem că agitațiunea așa zisă „românească“ este susținută și protogiata pe față chiar și într’un demonstrativ de Turcia. Decorarea a­­gentului Mărgărit de Sultan, ce a avut loc mai zilele trecute, a produs în Macedonia și Constantinopole precum și întrega presă, o impresiune penibila. Și chiar dacă acesta decorațiune ar avea motive cât de puternice—cu tote că ea i s’a acordat ca resplata pentru serviciile sale aduse ca ațâțător contra populațiunei grecesci—totuși la primul moment pare absurdă. De aici se vede câ Porta ocrotesce agitațiunea anti­­elenică. Pe aici mai circulă și o altă ver­siune cât se pote de absurdă și anume cǎ propagau românesca, servă de cor­­tioa unei propagande austriace. Aus­tria, se zice, că una dintre puterile cele mari ale Europei, nu pate într’un mod direct să se amestece în penin­sula balcanică, ci că Rusia se ascunde sub așa zisa propagandă catolică, pen­tru a-și esecuta planurile ce ea le țese. E imposibil ca cine­va să dea de urma acestui zvod, dar afacerea cu denunțarea scrisorilor falsificate din Monastir, atitudinea porței față cu con­­sulatul grecesc Paparia, în sfârșit de­corarea lui Mărgărit sunt fapte cari probezâ­nd destul basmul ce se svo­­nește. Era destul ca Mărgărit să se fi fost dus vre odatâ sau de două ori la consulatul austriac din Monastir sau chiar că ar fi avut relațiuni intime cu el, ca populațiunea să creda acesta propagandă în favorea Austriei și chiar susținută de ea. Pentru presa nați­onală din Atena acesta a fost mai mult de­cât sigur. Dar nimeni nu’și-a dat sema câ dacă unadevăr ar fi așa, Sultanul u’ar fi decorat pe noul din eroii agitațiunei, căci cum s’ar putea admite acesta, cât timp Turcia știe, câ dacă propaganda e în folosul Aus­triei, acesta e în detrimentul ei (a Turciei). E fapt cert, ca în Turcia actual­mente și mai ales in Macedonia se opereza diferite și multe agitațiuni. In primul loc vine propaganda bul­garilor, care este periculosă nu numai pentru Turcia sau pentru Grecia, dar pentru Intrega Europa chiar, căci în dosul ei se ascunde panslavismul care dispune de mijloce mari și varii și a cărui existența e forte puternică. Scopul acestei agitațiuni este nu numai ca Macedonia, care e locuită de bulgari, să fie înzestrată cu școli și cu un cler chiar și cu mitropoliții bulgari, dar ca să se înființeze mereu colonii prin lo­calitățile grecești, dând prin acesta Bulgariei o desvoltare gr­aveot mare. Propaganda grecescfi opune acestor vrăjmași o resistența. Din multe pungi private ale nobililor ce contribuesc cu sume mari, pentru a ținea în piciore limba și credința strămoșaB ca ce de atâtea mii de ani o consacră. Nu cu­cerim­ e ținta grecilor, ci pur și simplu ei lucreză dintr’un punct de vedere cu totul național ca să rămână greci și iar greci. Cu tote că propaganda bul­gară dispune de mijloce destul de puternice, dar nu e mai puțin ade­vărat că mai tot­ populațiunea din sudul peninsulei balcanice e numai greceacă, ceea­ ce cam slăbește agita­țiunea panslavistă. Grecii au de luptat și cu propaganda bulgară, în același timp și cu Turcii, cari sunt dușmani de marte ai Grecilor. Și Turcii își fac de cap în câmptul grecilor, dânșii nu lăsă sa treca o ocasiune, până ce nu dau câte o umilire nobilului popor grec. Afară de aceste două propagande, mai sunt cea așa zisă românesca și cea catolică. Acestea din urmă n’au vederi politice, ci mai mult ea e por­­nită dintr’un sentiment cosmopolit și există atât în Grecia cât și in Mace­donia, în Turcia ca și în Bulgaria. In ceea­ ce privește ultima propa­gandă, adică cea românesca, că are de agenți pe așa zișii Sillogi, cari n’au altă ocupațiune și cari chiar trăesc din acesta / Tóte n­otele acestora e plovă și vânt! Dar dacă ea nu aduce nici un folos României, ia schim­ba strică forte mult celor­lalte propagande și mai ales a celei grecești. Sultanul a servit de Sillogi cât se pate de bine, tocmai pentru aceasta li se răsplă­tește. Sultanul, propagandei bulgare­­ pan­­slaviste nu i se póte opune, pe cea grecesca o combate și de ce n’ar de­cora pe noul care nu’i poate strica nimic, dar care chiar îi și aduce servicii 1 Iată pentru ce a fost decorat A­­postol Mărgărit. CONRESPONDENȚI IN STREINA1ATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris._ John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru auunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.-- Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Müsse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra. E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un /Vin. 20 bani. 22 Vineri Sf. Mironosiță Mana Magdalena 8 Vineri Stefan 4—48 7 20 23 Sâmbătă Martirii Trofim, Teofil și alții 4 Sâmbătă Dominica _____4—49 7 26____ La 17. Anul 1877. La 18. Anul 1877. La 19. Anul 1711. La 20. Anul 1877. La 21. Anul 1711. La 22. Anul 1877. La 23. Anul 1877. I­TT ZEL. I 13 Divisiunea IV Română trece Dunărea și ocupă Nicopoli. A doua bătălie nenorocită a Rușilor la Plevna. Turcii comandați de Soliman Pașa trec Dunărea și ocupa țara Ro­mânească. Panică groznică la Șiștov și Zimnicea in urma crudei înfrângeri de la Plevna. Sultanul Ahmet al lll-lea vine la Iași spre a libera pe Turcii robi închiși de Dumitrașcu-Vodă. Țarul și Marele Duce Nicolai, rogă pe M. S. Domnitorul de a le veni in ajutor. Divisia II și III din armata Română pornește spre Coroaia. Í |* "'4­­ ------*' ............... ','j y~; „'...l—iii.----------1----------------------_ IM‘?S­V B&*-­Soretul I Apua. Serel­ul ~ ’Ct •< , A—48 7—82 20 Mercuri [si Profetul Iiie Teguileanul „10. m„r: 1 Aug. Mercuri S. S. Petru 4—46 30 21 Joi Cuv. Păr. Simeon și Ion C P “a ’ 2 Joi Port incula 4­ 47 7­ 27 IASSI 21 Iulie, 1888. Proppiaa naționala in­ Macedonia. Citim în „Românul“ : Esplicațiunile date de contele Kal­­noky asupra Greciei sunt aci forte comentate. Aceste esplicațiuni precum și nisce interpretațîoni cu totul gre­șite în privința măsurilor ce Turcia a luat în Macedonia, îimpezeșce în­de­­ajuns starea confueâ în care se găsesc TELEGRAME Fans 29 iulie. Către „Temps“ de anunța din Petersburg, că Țarul a primit pe prințul Ghica, cumnatul re­ginei Natalia. Prințul Ghica a relatat Țarului afacerea divorțului reginei și intorcerea prințului Alexandru la Bel­grad. Apoi prințul Ghica a fost pri­mit și de d. Giers. Cluj 30 iulie. Prințul George Ghi­ca, care locuește aci de mai mulți ani, a murit fără veste. Viena 30 iulie. Noul ministru ple­nipotențiar român, d. Vâcarescu, plăcă­mâne la București spre a-și aduce fa­milia la Viena. Pe la finele lui Sep­­temvre d. Vâcărescu va sosi în Viena, când va prezenta împăratului scriso­rile sale de creanță. Cel de 30 Iulie. Foia oficială pu­blică o telegramă a lui Pobedonocen, în care salută pe prințul și poporul Muntenegrului în numele bisericei ru­sești. Prințesa mulțumind prin o te­legramă dice, că Muntenegrenii sunt coreligionari ai Rușilor și cere bine­cuvântarea cerului pentru Țarul, pro­tectorul credinței ortodoxe. Zürich 30 iulie. Odanoe, acuzat de trădare de țară în Germania, a fost estradat autorităților germane. Petersburg 30 Iulie. Ministrul de instrucție Deleanov a fixat din ordi­nul Țarului inaugurarea universității siberiene din Tomsk pentru 3 Au­gust, când e­liua onomastică a îm­părătesei. Curtea și ministeriele vor fi reprezentate prin înalți demnitari. Seria 30 Iulie. Știrile din Constan­­tinopol spun că sunt temeri în pri­vința cestiunei liniei ferate Bellova- Vakarel; mai ingrijați sunt acționarii liniei de joncțiune. Insă aceste temeri sunt cu totul neiotemeiate, după ce guvernul bulgar a luat asupră’și tote sarcinele, precum și respunderea pen­tru plata cheltuelilor de explotare și a prețului pentru răscumpărarea liniei, ce este ca de șase milione franci. Londra 31 iulie. Correspondentul farului „Times“ la Berlin crede ca Wilhelm II va profita de prima oca­zie pentru a visita pe regina Enghite­­rei. Acesta visită se va face la tómpa la Baden-Baden. New- York 31 Iulie. Prețul grâului se urcă din cauza timpului defavora­bil din Europa. Munich 31 Iulie. Serbările ce s’au făcut cu ocazia jubileului centenaru­lui regelui Ludovic I, a isbutit în­­tr’un mod strălucit. Deputațiunile și corpul diplomatic au depus corupe pe mormântul lui Ludovic I, al cărui bust a fost pus la hala Gloriei. Atena 31 Iulie. Grecia refuză de a recunoște legalitatea taxelor muni­cipale impuse streinilor din Masuah. Aceste taxe au fost abrogate înainte de capitulațiu d­. Petersburg 31 Iulie. „Novoe Vre­­mea“ zice că momentul ar fi bine a­­les pentru Portă ca să ia măsuri se­riose privitore la Bulgaria. Ocuparea liniei Bellovo i-ar servi de pretext. „Novosti“ crede că soluția cestiu-

Next