Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-07-22 / nr. 81
Pentru d-nii Abonați Rugăm pe toți onor. noștri abonați, cari au rămas cu plata in urmă abonamentelor, să bine-voiasca a ne achita, căci credem că le este cunoscut tuturora, că cheltuelile necesitate, prin aparațiunea regulata a ziarului , sunt enorme , și mai cu samă când dânsa nu e susținută decât prin binevoitorul concurs al abonaților. Cu acesta ocasiune mulțumim d-lor care ne-au achitat regulat abonamentul , avem speranță că și D-nii cari nu 8’au achitat, vor ține samă du acesta și ne vor plăti ceia ce datoresc Administrațiunei dianului „Curierul.“ Me vânzare Moșia Căntăceni, 211 fălci, din idețul Roman, plasa Funda. — Doritorii a pot adresa la proprietar, strada Buzduan No. 6, sau la Redacția «Curierului». Ultima Consiliului Comunei Meni de la 10 Iulie 1888 Domnule Redactor, Bine voiți a insera în stimabilul D-vestre țîiar urmatórele: Asupra celor publicate de capii partidului muncitor în foia No. 42, ne grăbim a respunde. La 10 Iulie curent, au fost terminată alegerea Consiliului Comunal, și vădind că acesta comuna are de scop a cădea în ghiarele unor fiare sălbatice, și a deveni din o comuna lăudată, o comună de tot rușinată ca stupul ce n’are matcă. Ne-am hotărît a pune candidatura în Consiliu și a d-lui Necolai Cozadio, ca în urmă să potă deveni cap al comunei, personă destul de onorabilă cu aceleași drepturi ca și ooi, scris în listele electorale comunale la Nr. 616, spre a o conduce cu multă fel și activitate, astfel după cum în un interval de 16 ani neîntrerupt, au fost condusă și de venerabilul d. Gh. Coza din părintele candidatului, sub a căruia bune administrațiuni, s’au făcut clădiri de localuri de școală, Primărie, Biserici, poduri solide și alte multe îmbunătățiri, stârpind chiar și hoțiile din comunâ. Dar iată ce s’au petrecut, biuroul electoral, nu s’au putut compune decât pe la ora 12, încât mulți din alegătorii partidului nostru, au fost siliți a părăsi sala fără a vota. Socialiștii impuși de investigatorii lor, luau cu forța biletele ce posedau alegătorii partidului nostru, și cu forța le da bilete manuscrise de ale lor. Preoții și chiar dintre alegătorii cari nu voiau a se supune voinței lor au fost alungați. Brancii au grămădit în sala de alegere un număr de 16 indivizi nescriși în lista oficială și au pus în urnă biletele lor, fără a ține cont de șirul cum urmeza a se presenta fiecare, insultând chiar și pe Președintele biuroului, stabilind aduse lui pe biurou, unde era urna și acesta numai acapata majoritatea candidației lor. Iată ce nelegiuiri s’au făcut la acesta alegere, de socialiștii partidului muncitor, dis și nihiliști. La despoierea biletelor cu majoritate au eșit: Costachi Cobilițc servitor cu simbrie crâșmar, Vasile Drenconu, Alexandru Balașa, Martin Balașcu în calitate și de jurați comunali, contra art. 9 din legea judecătoriilor comunale și de acele , in fine toți aleșii partidului socialist, cu rele purtări și incapabili precum : Alexandru Balașa și Ion Pintiliuc foști crâșmari și dați afară ca nedemai nici de acest serviciu. Iar după terminarea alegerei Președințele biuroului, precum secretarii și scrutătorii au fost fereați de socialiști și au semnat o chitanță că alegerea s’au făcut bună și tot în acesta sară alesul de consilier Gostachi Cobiliță, s’au maltratat în crâșmă cu o parte din alegători- iată socialiștii ce fac și ce vor a face chiar și prin alte comuni la alegeri de consiliu, după cum chiar și publică că cu acest mod vor fi stăpâni și in tota țara, persene cari sunt chiar și în contra actualului guvern, publicând nedrepte fapte după cum se prevede în numerul fotei menționate. Alegerea s’au protestat la comitetul Permanent și se așteptă resultatul. Primiți vă rugăm osebitul nostru respect. Cucuteni, 1888. Mai mulți alegători Anul al XVI-lea No. 81. IASSI Vineri 22 Iulie (3 August) 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. FII DISTRICTE, pe an. 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE...............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE .... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b.CURIERUL (TH. BALASSAN) Vinili‘. 20 bani. FOAEA INTERESELOR GENERALE lő bum Martini jocint și timmiian cu bum Beatrice Nylsi TII V " 4—44 7—32 19 Marți Cuv. Maica Macrina și cuv. Diana 20 Iulie, Pătrariu din urmă, 81 Marți Ignațiu d. L. 4—45 7—81 cei de aiea în privința țelului și scopului la care tind diferitul o propagande ce se activeza prin Macedonia. Ei nu sciu ce voesc propagandatorii și’și închipuesc nisce fantasticari de cari mai hazlii, și măcar cân’au dat esplicațiuni oficiale în acesta privință, totuși opiniunea publica nu le dă crezumânt. Un orecare Apostol Margarint, fost învățitor, e creatorul așa zisei propagande româneșci. Să nu serie cineva după nume, crezând prin acesta că guvernul român ar da cel mai mic ajutor acestei agitațiuni sau că ar compta întru câtva pe ea. Acesta agitațiune e pornită și întreținută mai mult de acele societăți naționale româneșci cari se numesc „Sillogii“, și cari s’au luat însărcinări a a dovedi elementului euțovlah, care se compune din comercianți proprietari, din întrega peninsulă balcanică că fac parte din națiunea românesca. Cu cât propaganda devine mai grea pentru aceste societăți patriotice, cai fac parte din ritul grec, vorbind chiar și limba grecească, și cari sunt departe de orice relațiuni cu locuitorii din regatul României, cu atâta se măresce activitatea acestor agenți cari sunt favoriți de Porta, putând a ridica școli și alte clădiri. Tote aceste sunt privite rău, de populațiunea grecească din provinciile turceșci; ca o bârnă se află aceste agitațiuni în ochii lor. Dacă mergem puțin mai departe în acesta chestie vedem că agitațiunea așa zisă „românească“ este susținută și protogiata pe față chiar și într’un demonstrativ de Turcia. Decorarea agentului Mărgărit de Sultan, ce a avut loc mai zilele trecute, a produs în Macedonia și Constantinopole precum și întrega presă, o impresiune penibila. Și chiar dacă acesta decorațiune ar avea motive cât de puternice—cu tote că ea i s’a acordat ca resplata pentru serviciile sale aduse ca ațâțător contra populațiunei grecesci—totuși la primul moment pare absurdă. De aici se vede câ Porta ocrotesce agitațiunea antielenică. Pe aici mai circulă și o altă versiune cât se pote de absurdă și anume cǎ propagau românesca, servă de cortioa unei propagande austriace. Austria, se zice, că una dintre puterile cele mari ale Europei, nu pate într’un mod direct să se amestece în peninsula balcanică, ci că Rusia se ascunde sub așa zisa propagandă catolică, pentru a-și esecuta planurile ce ea le țese. E imposibil ca cineva să dea de urma acestui zvod, dar afacerea cu denunțarea scrisorilor falsificate din Monastir, atitudinea porței față cu consulatul grecesc Paparia, în sfârșit decorarea lui Mărgărit sunt fapte cari probezând destul basmul ce se svonește. Era destul ca Mărgărit să se fi fost dus vre odatâ sau de două ori la consulatul austriac din Monastir sau chiar că ar fi avut relațiuni intime cu el, ca populațiunea să creda acesta propagandă în favorea Austriei și chiar susținută de ea. Pentru presa națională din Atena acesta a fost mai mult decât sigur. Dar nimeni nu’și-a dat sema câ dacă unadevăr ar fi așa, Sultanul u’ar fi decorat pe noul din eroii agitațiunei, căci cum s’ar putea admite acesta, cât timp Turcia știe, câ dacă propaganda e în folosul Austriei, acesta e în detrimentul ei (a Turciei). E fapt cert, ca în Turcia actualmente și mai ales in Macedonia se opereza diferite și multe agitațiuni. In primul loc vine propaganda bulgarilor, care este periculosă nu numai pentru Turcia sau pentru Grecia, dar pentru Intrega Europa chiar, căci în dosul ei se ascunde panslavismul care dispune de mijloce mari și varii și a cărui existența e forte puternică. Scopul acestei agitațiuni este nu numai ca Macedonia, care e locuită de bulgari, să fie înzestrată cu școli și cu un cler chiar și cu mitropoliții bulgari, dar ca să se înființeze mereu colonii prin localitățile grecești, dând prin acesta Bulgariei o desvoltare graveot mare. Propaganda grecescfi opune acestor vrăjmași o resistența. Din multe pungi private ale nobililor ce contribuesc cu sume mari, pentru a ținea în piciore limba și credința strămoșaB ca ce de atâtea mii de ani o consacră. Nu cucerim e ținta grecilor, ci pur și simplu ei lucreză dintr’un punct de vedere cu totul național ca să rămână greci și iar greci. Cu tote că propaganda bulgară dispune de mijloce destul de puternice, dar nu e mai puțin adevărat că mai tot populațiunea din sudul peninsulei balcanice e numai greceacă, ceea ce cam slăbește agitațiunea panslavistă. Grecii au de luptat și cu propaganda bulgară, în același timp și cu Turcii, cari sunt dușmani de marte ai Grecilor. Și Turcii își fac de cap în câmptul grecilor, dânșii nu lăsă sa treca o ocasiune, până ce nu dau câte o umilire nobilului popor grec. Afară de aceste două propagande, mai sunt cea așa zisă românesca și cea catolică. Acestea din urmă n’au vederi politice, ci mai mult ea e pornită dintr’un sentiment cosmopolit și există atât în Grecia cât și in Macedonia, în Turcia ca și în Bulgaria. In ceea ce privește ultima propagandă, adică cea românesca, că are de agenți pe așa zișii Sillogi, cari n’au altă ocupațiune și cari chiar trăesc din acesta / Tóte notele acestora e plovă și vânt! Dar dacă ea nu aduce nici un folos României, ia schimba strică forte mult celorlalte propagande și mai ales a celei grecești. Sultanul a servit de Sillogi cât se pate de bine, tocmai pentru aceasta li se răsplătește. Sultanul, propagandei bulgare panslaviste nu i se póte opune, pe cea grecesca o combate și de ce n’ar decora pe noul care nu’i poate strica nimic, dar care chiar îi și aduce servicii 1 Iată pentru ce a fost decorat Apostol Mărgărit. CONRESPONDENȚI IN STREINA1ATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris._ John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru auunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.-- Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Müsse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra. E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un /Vin. 20 bani. 22 Vineri Sf. Mironosiță Mana Magdalena 8 Vineri Stefan 4—48 7 20 23 Sâmbătă Martirii Trofim, Teofil și alții 4 Sâmbătă Dominica _____4—49 7 26____ La 17. Anul 1877. La 18. Anul 1877. La 19. Anul 1711. La 20. Anul 1877. La 21. Anul 1711. La 22. Anul 1877. La 23. Anul 1877. ITT ZEL. I 13 Divisiunea IV Română trece Dunărea și ocupă Nicopoli. A doua bătălie nenorocită a Rușilor la Plevna. Turcii comandați de Soliman Pașa trec Dunărea și ocupa țara Românească. Panică groznică la Șiștov și Zimnicea in urma crudei înfrângeri de la Plevna. Sultanul Ahmet al lll-lea vine la Iași spre a libera pe Turcii robi închiși de Dumitrașcu-Vodă. Țarul și Marele Duce Nicolai, rogă pe M. S. Domnitorul de a le veni in ajutor. Divisia II și III din armata Română pornește spre Coroaia. Í |* "'4 ------*' ............... ','j y~; „'...l—iii.----------1----------------------_ IM‘?SV B&*-Soretul I Apua. Serelul ~ ’Ct •< , A—48 7—82 20 Mercuri [si Profetul Iiie Teguileanul „10. m„r: 1 Aug. Mercuri S. S. Petru 4—46 30 21 Joi Cuv. Păr. Simeon și Ion C P “a ’ 2 Joi Port incula 4 47 7 27 IASSI 21 Iulie, 1888. Proppiaa naționala in Macedonia. Citim în „Românul“ : Esplicațiunile date de contele Kalnoky asupra Greciei sunt aci forte comentate. Aceste esplicațiuni precum și nisce interpretațîoni cu totul greșite în privința măsurilor ce Turcia a luat în Macedonia, îimpezeșce îndeajuns starea confueâ în care se găsesc TELEGRAME Fans 29 iulie. Către „Temps“ de anunța din Petersburg, că Țarul a primit pe prințul Ghica, cumnatul reginei Natalia. Prințul Ghica a relatat Țarului afacerea divorțului reginei și intorcerea prințului Alexandru la Belgrad. Apoi prințul Ghica a fost primit și de d. Giers. Cluj 30 iulie. Prințul George Ghica, care locuește aci de mai mulți ani, a murit fără veste. Viena 30 iulie. Noul ministru plenipotențiar român, d. Vâcarescu, plăcămâne la București spre a-și aduce familia la Viena. Pe la finele lui Septemvre d. Vâcărescu va sosi în Viena, când va prezenta împăratului scrisorile sale de creanță. Cel de 30 Iulie. Foia oficială publică o telegramă a lui Pobedonocen, în care salută pe prințul și poporul Muntenegrului în numele bisericei rusești. Prințesa mulțumind prin o telegramă dice, că Muntenegrenii sunt coreligionari ai Rușilor și cere binecuvântarea cerului pentru Țarul, protectorul credinței ortodoxe. Zürich 30 iulie. Odanoe, acuzat de trădare de țară în Germania, a fost estradat autorităților germane. Petersburg 30 Iulie. Ministrul de instrucție Deleanov a fixat din ordinul Țarului inaugurarea universității siberiene din Tomsk pentru 3 August, când eliua onomastică a împărătesei. Curtea și ministeriele vor fi reprezentate prin înalți demnitari. Seria 30 Iulie. Știrile din Constantinopol spun că sunt temeri în privința cestiunei liniei ferate Bellova- Vakarel; mai ingrijați sunt acționarii liniei de joncțiune. Insă aceste temeri sunt cu totul neiotemeiate, după ce guvernul bulgar a luat asupră’și tote sarcinele, precum și respunderea pentru plata cheltuelilor de explotare și a prețului pentru răscumpărarea liniei, ce este ca de șase milione franci. Londra 31 iulie. Correspondentul farului „Times“ la Berlin crede ca Wilhelm II va profita de prima ocazie pentru a visita pe regina Enghiterei. Acesta visită se va face la tómpa la Baden-Baden. New- York 31 Iulie. Prețul grâului se urcă din cauza timpului defavorabil din Europa. Munich 31 Iulie. Serbările ce s’au făcut cu ocazia jubileului centenarului regelui Ludovic I, a isbutit într’un mod strălucit. Deputațiunile și corpul diplomatic au depus corupe pe mormântul lui Ludovic I, al cărui bust a fost pus la hala Gloriei. Atena 31 Iulie. Grecia refuză de a recunoște legalitatea taxelor municipale impuse streinilor din Masuah. Aceste taxe au fost abrogate înainte de capitulațiu d. Petersburg 31 Iulie. „Novoe Vremea“ zice că momentul ar fi bine ales pentru Portă ca să ia măsuri seriose privitore la Bulgaria. Ocuparea liniei Bellovo i-ar servi de pretext. „Novosti“ crede că soluția cestiu-